Premierul desemnat, Nicolae Ciucă, sabotat chiar din interiorul PNL: „Voi face tot ce este omenește posibil să avem guvern”

Cândva, cea mai mare, cea mai bogată și cea mai puternică națiune. Structuri informative din Franţa

În istoria lumii, Franţa a fost o mare putere: culturală, politică, economică şi, implicit, în războiul secret. În plan extern, Franţa s-a manifestat activ în direcţia „asumării responsabilităţii sale istorice“. Tradiţiile istorice privind activitatea de informaţii coboară în timp până în epoca ocupării Galiei de către romani, în secolul I î. Hr., şi transformării ei într-o provincie condusă de un Proconsul. Perioada carolingiană (751-987) marchează apariţia, în cadrul birocraţiei instituţionale, unor consilieri care aveau, printre alte misiuni, şi pe aceea de supraveghere a străinilor, activitate ce presupunea organizarea unor acţiuni cu caracter informativ. Hugo Capet (987-996) a înfiinţat poliţia Parisului, care avea şi atribuţii de supraveghere. Domnia lui Filip al II-lea August (1180- 1223) a adus, în contextul consolidării şi expansiunii statului francez, o creştere a interesului faţă de activităţile de informaţii în domeniul militar.

Filip cel Frumos (1285-1314) s-a implicat direct în selectarea unor oameni de încredere pe care să-i folosească în misiuni confidenţiale în ţară şi în regatele vecine. Cronica domniei acestui rege consemnează prima operaţiune complexă de recrutare a unui agent special din rândul nobilimii engleze: Sir Thomas Tuberville. Căzut prizonier şi anchetat cu stăruinţă pentru a se obţine informaţii cu privire la curtea engleză, el este, în cele din urmă, determinat să colaboreze cu francezii, care au îmbinat şantajul cu oferta unor generoase stipendii. Misiunea încredinţată a fost aceea de a obţine informaţii de la curtea lui Eduard I (1272-1307) şi de a-i instiga pe galezi şi scoţieni să se răscoale. Ajuns consilier regal, Tuberville este deconspirat ca urmare a interceptării unei scrisori trimise în Franţa şi este condamnat la moarte. Episodul este semnificativ datorită informaţiilor referitoare la preocuparea sistematică a curţii franceze de a avea întâietatea şi în planul războiului secret. Această preocupare va da roade şi în confruntarea cu Papalitatea şi cu Ordinul Templierilor, care a implicat contrapunerea funcţiilor structurilor informative laice cu cele informative ale bisericii catolice. Deşi rezultatele obţinute au fost pozitive, nu s-a ajuns la constituirea unor structuri specializate, atât din lipsă de fonduri, cât mai ales din reticenţa justificată de etica cavalerească a timpului, care condamna astfel de îndeletniciri ca fiind neonorabile. În cele din urmă, pragmatismul a prevalat asupra reticenţelor de ordin moral. Istoria domniei lui Ludovic al XI-lea (1461-1483) consemnează existenţa unui adevărat „serviciu de informaţii externe“ al regelui, care plătea generos membri ai Consiliului Regal Englez pentru a obţine informaţii din intimitatea regelui englez Eduard al IV-lea (1471-1483).

Perioada domniei regelui Henric al IV-lea (1589-1610) a adăugat acumulărilor anterioare accentuarea laturii contrainformative în activitatea de informaţii în contextul frecventelor comploturi urzite de Spania şi Ordinul Iezuiţilor pentru a-l înlătura pe regele care revenise la catolicism, pentru a înfrânge rezistenţa Parisului, ultimul obstacol între el şi tronul Franţei. Cu toate eforturile, la 13 mai 1610, Henric al IV-lea a căzut victimă unui atentator, în spatele căruia se aflau iezuiţii. Acesta, pe nume Ravaillac, a fost judecat la ordinul Mariei de Medici, pentru a apărea ca singurul vinovat şi a şterge urmele complotului.

Foto: https://www.quora.com/What-did-espionage-look-like-in-Medieval-Europe


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog