Marcel Ciolacu: Săptămâna viitoare stabilim la care dintre cele două date, 15 sau 29 septembrie, se va desfăşura primul tur al alegerilor prezidențiale

Caragiale avea oroare de cufureala fără sfîrșit care era publicistica vremii sale

1. Citesc Publicistica lui Caragiale din nou cu creionul în mînă. Mă gîndesc chiar la o rubrică, deși nu nouă, Proza în publicistica lui Caragiale, consacrată nestematelor de proză din articolele de ziar ale marelui scriitor. De unde se nasc nucleele de proză excepțională din publicistica lui Caragiale? Mi-a trebuit ceva vreme de lectură pentru a găsi răspunsul. Publicistul are ca principală grijă să fie înțeles de cititorii săi cînd vine vorba de idei generale. Și pentru asta el apelează la exemple din viață sub forma unor istorioare. Nu altfel va proceda Camil Petrescu pentru a da putere de impresie descrierilor de stări psihologice complicate. În articolul Saloanele noastre, din Epoca literară, 13 mai 1896, Caragiale ia peste picior realitatea a două saloane de expoziții de pictură într-o țară săracă în realizări estetice. Pentru a-și face și mai puternică aserțiunea el apelează la o istorioară:

„Treceam odată prin tunelurile dintre Comarnic și Sinaia, și, firește, în vagon, fiecare n-a lipsit să spună cît de mari sînt prin străinătate tunelurile care au fost avut onoarea să fie trecute de dînsul. Eu eram la descripția celebrului St.-Gothard, și aveam, cu date pozitive ale lui Baedeker, să minunez pe o cocoană cu care stam foarte aproape: «Doamna mea, astea sînt tuneluri? să vezi la St. Gothard: trei sferturi de poștă! o jumătate de ceas umbli pe sub pămînt! Închipuiește-ți!» Doamna îmi aruncă un zîmbet indicibil de inteligență; iar un bătrîn patriot, încîntat de progresele României, mă întrerupse: «Ia nu mai tot lăudați pe străini; pentru o țară mică cum e a noastră e deja destul de frumos și astea cîte le avem!»
Oricum, avem două saloane: pentru o țară mică cum e a noastră e deja destul de frumos!”

2. Pagini de proză în publicistica lui Caragiale. Farmecul e dat de subtila parodiere a delirului verbal caracteristic multor intervenții publice de la vremea respectivă. După cum îl mărturisesc piesele de teatru, Caragiale avea oroare de cufureala fără sfîrșit care era publicistica vremii sale:

„Poezia română în jumătatea a doua a sutei XIX, sută fără soț – impari musae numero gaudent!… și ele fără soț, nouă! – ni se prezintă în toată maturitatea ei complexă ca un tapet multicolor, bizar – dacă n-ar fi rațional – straniu – dacă n-ar fi logic, – în care milioane de fire de toate culorile, tonurile și nuanțele posibile și imposibile, imaginate și imaginabile (de la un pembè cît mai spălăcit pînă la conabiul cel mai posomorît), ca sub mîinile fermecate ale unei țesătoare din basme, se întrețesc, se împleticesc, se încîrligă, în zigzaguri fantastice, însă conduse de o strictă sistemă, vagabonde, însă cu un țel bine și precis determinat – cîntînd amorul, avînturile generoase, durerile și suferințele, speranțele și idealurile unui neam întreg de martiri și de eroi; cîntînd, mai presus de toate, Patria și Poporul, deși șovăind uneori, pe cărările abrupte ale Parnasului, către precipițiul de trei ori mortal al pesimismului; întrebuințînd pentru scopul ei frumos și mare, cu aceeași dezinvoltură, de la genul cel mai badin pînă la grava odă, pînă la balada istorică și epopeea eroică, toate acestea apucate cu o egală putere, cu un egal avînt, cu o egală inspirație de către poetul român, care nu putea, ca român, să fie altfel; căci șoimii, care, sub bolta azurie, cu mult deasupra piscurilor stîncoase ale Carpaților străvechi, se învîrtesc în spirale gigantice, ascendente – sic itur ad astra – pătrund cu privirile lor pînă în zare departe, către miazăzi, unde, ca un brîu de argint, sclipitor sub razele soarelui, șerpuiește anticul Istru, o veche cunoștință a persanului Darius, sau Dariavus, cum vor savanții moderni, în tot cazul fiul lui Histaspe, – patter… certus de astă dată; apoi, către miazănoapte și apus, zăresc munții Apuseni cei bogați în aur, văd ținuturile Mureșului, comori de brazi și de feciori ca brazii – în zadar torturați să pronunțe barbarul teremtete! în loc de sublimul «înalță-ți lata frunte!» – văd încîntătoarele și smălțatele țări ale Bârsii și Oltului, Amlașului și Făgărașului, și Banatul, grînar al unei împărății, și prin urmare tot așa, poetul, din înălțimile la care-l aruncă inspirația și imaginația, îmbrățișează cu privirea și munții, și codrii, și dealurile, și colinele, și văile, și vasta țarină sudică, și grandiosul parc nordic al neamului român, apucînd cu un ochi Tisa, cu altul Dunărea, cu altul Nistrul și cu altul Marea, și cîntînd un imn solemn, secular, titanic: contopirea lor – idealul lui.” (I.L. Caragiale, Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XX. Încercare critică, în Adevărul, 14 martie 1896)


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

4 comentarii pentru articolul „Caragiale avea oroare de cufureala fără sfîrșit care era publicistica vremii sale”

  • Atasez cateva versuri scrise de I.L.Caragiale : „Trec astăzi neștiut prin lume / Dar trainic las în viitor /
    Un semn, o glorie, un nume / Acestui imbecil popor”.
    Cand ma gandesc cu cata scarba a plecat din Romania, dar …i-a fost si scarba sa se „intoarca” ( vagonul mortuar a ajuns in
    Italia si a zacut acolo doua luni pana l-au gasit ” ai nostri”).
    Nota : acesta este adevarul / stiu ca deranjeaza … Nu l-au lasat la Berlin unde era inmormantat.
    Asa l-au adus pe D.Cantemir la Iasi , la Trei Ierarhi (1936 ??). Ne agatam de valori pe care nu le meritam.
    Pe Iancu Jianu (roman adevarat) l-au deshumat (1910?) din biserica construita de el in Caracal si l-au mutat in cimitirul comun.

  • D-le Cristoiu analizati si informatiile astea. Ca sa realizati cat de rai sunt rusii iar americanii sunt de pus pe rana. Nu de alta dar cultura fara de sfarsit merge mana-n mana cu minciuna fara de sfarsit despre acest razboi din presa occidentala. Daca Adevarul mai scapa din greseala e nebagat in seama. „Generalul (r) american Jack Keane, fost șef adjunct al Statului Major al Armatei Statelor Unite, a declarat, în cadrul unui interviu pentru Fox News, că „pentru 66 de miliarde de dolari, am adus Ucraina în război cu Rusia”.

    Potrivit generalului Jack Keane, SUA au investit aproximativ 66 de miliarde de dolari în regimul de la Kiev începând cu luna februarie a acestui an, ceea ce a contribuit la înarmarea Ucrainei și la crearea unei „societăți locale pentru războiul cu Rusia.

    Generalul Jack Keane: „Nu mor americanii, mor ucrainenii”
    Generalul a spus că „investițiile în Ucraina de astăzi sunt foarte profitabile, pentru că pentru bani relativ puțini în interesul Statelor Unite, nu mor americani în războiul cu Rusia, ci ucraineni”.

    „Unii republicani se îndoiesc de corectitudinea cheltuielilor noastre de astăzi, inclusiv în ceea ce privește Ucraina. Dar noi avem un buget de 6 trilioane de dolari și, de fapt, este cu câteva sute de miliarde mai mult. Am investit firimituri în Ucraina – doar 66 de miliarde pe an. Aceasta reprezintă 1,1% din buget. Și primim beneficii disproporționat de mari”, potrivit Mail BD.

    SUA au creat un rival pentru Moscova la granițele Rusiei
    Potrivit sursei citate, Jack Keane indică în mod clar obiectivul Statelor Unite: „Washingtonul a reușit să facă principalul lucru, să creeze un rival serios pentru Moscova la granițele Rusiei, care va trebui să împiedice conducerea rusă să ducă o politică de influență în Europa de Est, în special în țările fostei URSS.”

  • Cind ai senzatianca ești in romanele lui Kafka nu ai altceva mai bun de făcut decit sa citești ceva din ILCaragiale
    Imediat labirintul dispare
    Ești din nou cu picioarele pe pămînt
    Pentru mine scrierile lui sunt o busola

  • Maestre incercati southfront.org si analizati daca ce spun acolo va poate face o idee despre situatia frontului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *