Cătălin Ivan: „Aceste alegeri nu sunt alegeri libere”

Monica Mihai: Bună seara doamnelor și domnilor, bine v-am găsit la o nouă ediție Gândurile lui Cristoiu, așa cum v-am obișnuit în ultimele săptămâni avem la fiecare ediție câte un candidat la prezidențiale. În această seară ni s-a alăturat domnul Cătălin Ivan. Bună seara domnule Ivan.
Cătălin Ivan: Mulțumesc mult pentru invitație în primul rând, și bună seara celor care ne urmăresc.
Monica Mihai: Și domnul Ion Cristoiu care este împreună cu mine să discutăm cu domnul Ivan despre alegerile care bat la ușă. Domnule Cristoiu, bine ați venit.
Ion Cristoiu: Bine v-am găsit.

Monica Mihai: Domnule Ivan, alegerile sunt foarte aproape, care este proiectul pe care îl propuneți dumneavoastră pentru România?
Cătălin Ivan: E simplu, plecând de la atribuțiile președintelui pentru că nu poți să ieși din mandatul pe care ți-l dă Constituția, deși s-a văzut în ultimul timp că această Constituție a țării este folosită de toți în toate felurile și nu se ține cont de ea. Președintele Klaus Iohannis este primul care nu respectă Constituția României. Dar plecând de la ce scrie negru pe alb acolo în Constituție, eu cred că președintele României trebuie să fie garantul democrației și garantul demnității naționale. Sigur, și garantul integrității teritoriale. Luându-le pe rând și vorbind despre democrație în România, noi nu avem democrație în România. În acest moment, în România democrația e pusă în paranteze. Dacă ne uităm, și țin foarte mult la acest subiect pentru că este o rană deschisă încă, referendumul cerut de trei milioane de români pentru redefinirea sau definirea mai corectă în Constituție a familiei, ca fiind căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Trei milioane de români au semnat că acest subiect este un subiect important. Felul în care a fost organizat referendumul pe repede înainte în doar două-trei săptămâni, lipsa de dezbatere pe acest subiect, boicotarea dezbaterii pe subiectul acesta de către toate partidele politice, de către toți liderii politici și sigur apoi eșecul referendumului care era de așteptat, apoi declarațiile lui Klaus Iohannis cum că cei car eau votat sau cei care au susținut această modificare sunt niște oameni infatuați sau nu știu cum i-a numit, în orice caz, retrograzi, primitivi, că nu înțeleg în ce direcție merge lumea arată faptul că avem un președinte care nu numai că nu este garantul democrației în România ba chiar îl deranjează democrația în România. Și venim astăzi și vorbim despre alegerile prezidențiale. Păi aceste alegeri nu sunt alegeri libere. Noi astăzi în România nu avem alegeri libere.
Monica Mihai: De ce spuneți asta?
Cătălin Ivan: Imaginea pe care o am când vorbesc despre aceste alegeri este imaginea unui teren de fotbal unde sunt doar șase jucători, partidele parlamentare, care plimbă mingea de la unii la alții, dar doar ei, în jurul acestui teren de fotbal este un zid imens foarte bine păzit astfel încât nimeni să nu intre în teren. Cine nu este astăzi în parlament, nu are nicio șansă, vorbesc de o ocultă parlamentară pentru că ei s-au înțeles între ei astfel încât să nu-i deranjeze nimeni altcineva. Plecând de la cine are voie și cine nu are voie să candideze, s-a dovedit că Biroul Electoral Central este un birou de eliminare a candidaților incomozi. Acolo se face o primă triere. Apoi finanțarea campaniilor electorale, partidele parlamentare beneficiază de zeci de milioane de euro din bani publici, din banii noștri ai tuturor, eu finanțez campaniile lor, bani pe care apoi și-i decontează. Deci nu numai că fac campanie din zeci de milioane de euro din bani publici, dar primesc și banii înapoi. Adică fac campanie gratis. Nu întâmplător, în pre-campanie toată țara a fost acoperită de mesh-uri, de reclamă a partidelor care se află în parlament. Nimeni altcineva n-a putut să-și facă reclamă pentru că noi toți ceilalți venim cu bani de acasă, cu banii familiei, prietenilor, care cum își găsește susținere. Deci zeci de milioane de euro care le asigură vizibilitate, românii află mesajele lor, evident că au posibilitatea să ducă mesajul mai departe pe care apoi îi primesc înapoi. Și trei, număratul voturilor. Uitați-vă cine numără voturile în secțiile de vot din România. Tot aceste partide. Nimeni altcineva. Dacă mai picăm și noi pe ici pe colo la o tragere la sorți, mai avem câte un reprezentant, câte o secție de vot suntem norocoși. Deci de la modul cum se stabilesc candidații, de la felul cum se face campanie politică în România, campanie electorală și la felul cum se numără voturile. Un exemplu, STS-ul, la alegerile pentru parlamentul european au fost suspiciuni clare că STS-ul a influențat număratul voturilor. Vedeți cazul UDMR care a avut la cioca-boca în Iași, într-un sat uitat de lume câteva zeci de voturi, unde nu este nici picior de etnic maghiar, evident. Atunci PSD-ul a ieșit și a spus că STS-ul trebuie scos din ecuația aceasta pentru că e clar că a influențat voturile. Astăzi STS-ul este tot acolo, voturile vor fi numărate și în această campanie tot de STS pe o înțelegere evidentă între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. Deci nu există democrație, nu sunt alegeri libere, dar acest sistem trebuie înlocuit, de aceea ADN, care se numește Alternativa pentru Demnitate Națională, vine cu o alternativă la actuala clasă politică. Toate aceste lucruri pe care vi le-am spus, una câte una, vor fi atacate în instanță, în parlament, astfel încât să schimbăm acest sistem să readucem democrația în România.

Ion Cristoiu: Domnule Cătălin Ivan, un președinte trebuie întotdeauna să arbitreze sau să ia seamă la crizele politice, evenimentele politice, sunt tare curios să-mi spuneți dumneavoastră în ipostază de candidat cum analizați actuala criză politică? Adică unde a făcut bine și unde a greșit președintele, mai ales președintele, deci ce-au făcut actualii…, moțiunea de cenzură de ce s-a declanșat, ce rol a avut președintele și toată această negustorie din aceste zile, cum o vedeți dumneavoastră?
Cătălin Ivan: Domnule Cristoiu, este o fumigenă în cel mai clasic sens al cuvântului și încerc să decriptez ce se află în spatele acestei fumigene. Ce nu vedem noi românii de fumul care s-a creat, de zgomotul care s-a creat. În primul rând nu vedem interesele reale ale actorilor politici. Îl luăm pe Klaus Iohannis, în primul rând Klaus Iohannis nu dorește să se vorbească despre mandatul care s-a încheiat. Nu vrea să dea un raport de activitate. Au fost cinci ani de zile, acest domn care mai vrea un mandat a mai avut cinci ani. De bun simț este când mai ceri un mandat să spui ce-ai făcut în mandatul trecut. A avut mesajul România lucrului bine făcut.
Ion Cristoiu: Atunci.
Cătălin Ivan: Atunci.
Ion Cristoiu: Și acum are România normală.
Cătălin Ivan: Păi lucrul bine făcut înseamnă să nu faci nimic sunt cinci ani de zile în care nu a făcut absolut nimic. Faptul că vine și mai cere un mandat e clar că îl pune într-o situație dificilă. Acum e România normală ca și cum am fi anormali și vom fi normali de acum în colo, în fine, nu discutăm despre acest lucru. Deci în primul rând Klaus Iohannis nu dorește să discute ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani de zile, nu vine la dezbateri, nu participă, nu există. În al doilea rând și ceea ce mi se pare foarte grav Klaus Iohannis blochează acum numirea comisarului dintr-un calcul foarte simplu. Interesele străine îi spun că în momentul în care Klaus Iohannis are propriul guvern va numi un comisar agreat de cei de afară. Iar eu aș pune pariu, dar sigur s-ar putea să greșesc, că nu va fi Orban cel care este agreat, nu va fi cel care va ajunge premier ci eventual Siegfried Mureșan. Acest Siegfried Mureșan este omul Germaniei la Bruxelles nu omul României, în primul mandat, am fost acolo vă spun ca europarlamentar, Siegfried Mureșan a venit de la Berlin nu de la București, a fost neinspirat pus de Traian Băsescu pe listă, probabil tot la cerința celor de acolo un gest de amabilitate de politică externă, a ajuns în Parlamentul European, a doua zi a fost numit purtătorul de cuvânt al PPE, cel mai mare grup politic din parlamentul european, un om fără experiență, prima oară ajuns acolo, era clar că nu era pus de România. E, eu cred că acest ”guvern al meu”< acest guvern al lui Klaus Iohannis e un guvern pus tot de afară. Interesele sunt ca în România să fie pus un guvern agreat de Germania, cu un comisar agreat de Germania pentru că și la Bruxelles sunt jocuri de putere foarte multe. Cam acestea sunt interesele lui Klaus Iohannis. Toți ceilalți, dacă îi luăm unul câte unul, veți vedea că au interese personale, interese mici care n-au legătură cu România, care au legătura mai degrabă cu polițe pe care le au de plătit, cu frustrări acumulate din trecut, astfel încât România intră într-o criză politică fără precedent, în plină campanie electorală, vine iarna știți, nu-i doar filmul că vine iarna, dar iarna sunt foarte multe probleme, iar noi nu avem guvern, nu avem buget, nici măcar nu avem o majoritate care să dea un guvern. Deci cei care au dărâmat guvernul ar trebui să fie cei care, împreună, colectiv, să-și asume și responsabilitatea unui guvern. De uniune națională, de tehnocrați până la alegerile de anul viitor, dar nu poți să dărâmi ceva, eu nu iau apărarea Vioricăi Dăncilă, să fie foarte clar pentru cei care se uită la emisiune eu am fost primul care am spus că ea nu avea ce să caute acolo și probabil că a fost unul dintre cele mai proaste guverne pe care le-a avut România, dar dărâmi un guvern fără să ai ceva de pus în loc? ei abia acuma încep să discute între ei cam ce ar trebui să pună în loc și cam ce ar trebui să facă după ce ajung acolo. Asta este incompetență, iresponsabilitate și o amenințare gravă la siguranța națională. Să lași țara fără guvern în contextul ăsta este extrem de grav.

Monica Mihai: Credeți că va trece guvernul Orban?
Cătălin Ivan: Nu. Nu cred și nu Orban este cel vizat așa cum am mai spus eu cred că este fie Siegfried Mureșan fie cineva tot din acel…
Ion Cristoiu: (?) ar fi o a doua propunere… circulă…
Cătălin Ivan: Da. Fie cineva tot din acel joc, pus de afară.

Ion Cristoiu: Din biografia noastră care e foarte interesantă dumneavoastră aveți o lungă istorie cu Partidul Social Democrat, chiar mă interesează, e un partid care mă preocupă, ați fost și la Tineretul Social Democrat, spuneți-mi și mie de ce v-ați despărțit de Partidul Social Democrat, că în el sunteți de mic? Adică vreau să înțeleg ca analist…
Monica Mihai: Ce s-a întâmplat?
Ion Cristoiu: Nu, ce e cu acest partid, adică care este punctul dumneavoastră de vedere, ce v-a nemulțumit și ce credeți dacă el se mai poate reforma sau nu?
Cătălin Ivan: Eu am intrat cu stângul în Partidul Social Democrat, într-un partid de stânga am intrat cu stângul. Am fost lider al studenților la Iași și considerând-mă un om de stânga foarte preocupat de lupta împotriva sărăciei, de reducerea inegalității din societate am intrat în PSD deși era evident și atunci, mai ales la Iași, dar probabil în toată țara, că tinerii agreați, de aia era și Ion Solcanu în acea perioadă, nu iubea foarte mult tinerii dar am intrat pentru că era această mișcare care se numea Tineretul Social Democrat, TSD, care venea cu un suflu nou, a schimbat culoarea din albastru în roșu, venea cu un altfel de politică, era o efervescență și m-a atras. M-a atras ideea de a reforma cel mai mare partid din România din interior și am mers în această mișcare până în 2012 dar practic această mișcare a cam murit în 2010 când Victor Ponta a ajuns președintele PSD-ului și cumva…
Ion Cristoiu: Păi era tot de la dumneavoastră, era de la TSD.
Cătălin Ivan: Da, noi am crezut că am câștigat războiul, de fapt câștigasem o mică bătălie la congresul acela când Victor Ponta a candidat împotriva lui Mircea Geoană, dar am pierdut războiul pentru că nu știu cum, necum până în 2012 Victor Ponta s-a înțeles cu baronii cu care noi luptam de ani de zile și a murit mișcarea aceasta reformatoare care se numea TSD. Eu am rămas în partid tot ridicând semnale de alarmă, tot spunând ce nu merge bine. În organizațiile județene erau mulți oameni care gândeau ca mine numai că nu aveau curajul să iasă să spună public din diferite motive, fie din oportunism, fie dintr-o anumită lașitate, fie din interese… știți într-un partid mare mai ai soția angajată undeva, copilul în altă parte, mai ai o firmă care face afaceri cu consiliul județean și atunci deși gândeau foarte mulți ca mine n-au putut să iasă public. Am ținut-o așa până prin 2014-2015 când mi-am dat seama că nu se poate reforma PSD-ul din interior pentru că oricât aș încerca să aduc, oamenii îmi dau dreptate dar nu vor face niciodată nimic și am decis să ies eu din PSD, mai ales când Liviu Dragnea a luat președinția partidului mi-a fost clar în ce direcție merge partidul și, sigur, am plecat eu.

Ion Cristoiu: E foarte important următorul lucru, credeți că în interiorul acestei stângi ar exista loc și pentru alte partide de stânga care într-un fel ar concura PSD-ul, adică de ce domină PSD-ul ăsta din 90 stânga și nu se creează în partea cealaltă partid sau un partid la stânga PSD-ului sau la dreapta, cum vă explicați?
Cătălin Ivan: PSD-ul n-a avut niciodată un lider locomotivă în afară…
Ion Cristoiu: Posibilitatea de a crea…
Cătălin Ivan: În afară de Ion Iliescu de la începuturile începutului, după aceea toți liderii PSD au fost mai jos decât partidul.
Ion Cristoiu: Interesantă observație.
Cătălin Ivan: PSD-ul a avut această capacitate de a crea lideri din oricine și indiferent de cine câștiga funcția de președinte, devenea automat lider pentru că partidul îl urca în campaniile electorale la scorurile partidului. Și asta se datora faptului că PSD a avut întotdeauna în teritoriu oameni de foarte bună calitate. Nu mă refer la cei care conduceau organizațiile județene, dar avea până la nivel de stradă, de cartier, de comună oameni foarte bine văzuți în comunitățile respective, decenți, profesioniști, respectați, profesori, doctori avea această masă de activiști de foarte bună calitate. În timp aceasta s-a erodat, iar de când a venit Liviu Dragnea s-a erodat într-un ritm accelerat pentru că în vremea lui Liviu Dragnea dacă nu erai de acord cu el, zburai. Și au zburat. Organizații întregi au fost dizolvate, organizații județene dizolvate, organizații orășenești, comunale, cum avea PSD-ul.
Monica Mihai: Care acum vi s-au alăturat?
Cătălin Ivan: Nu. Nu, nu, nu. Eu nu am construit ADN-ul ca să mă duc împotriva PSD-ului, dimpotrivă suntem pe un alt drum e un capitol închis activitatea mea în Partidul Social Democrat, nu am nicio ranchiună, nicio dorință de răzbunare, nu mă uit în spate decât învățând ce-a fost și încercând să pun în practică în viitor.

Ion Cristoiu: De ce Victor Ponta a reușit, teoretic, să facă un partid aripă, că așa a făcut, Ponta nu și-a creat propriul partid, a luat din PSD și dumneavoastră nu?
Cătălin Ivan: Eu nu mi-am dorit lucrul ăsta.
Ion Cristoiu: Era o întrebare…
Cătălin Ivan: Da, pentru că avem strategii total diferite, mod diferit de a vedea politica.
Ion Cristoiu: Întrebarea de fapt ar fi de ce nu sunteți cu Victor Ponta?
Cătălin Ivan: A fost o discuție, câteva luni de zile am tot discutat dacă să mă duc la Pro România…
Ion Cristoiu: De ce nu v-ați dus?
Cătălin Ivan: Mai în glumă, mai în serios, nu pot să pronunț Pro România, n-aș putea să vin să spun votați Pro România că nu-mi iese. ADN îmi iese mai ușor serios vorbind, am plecat pe alt drum. Dacă am închis un capitol cu toată experiența acumulată, cu tot ce mi-am dorit să fac în politică, cu bagaje, cu muniții, cu vise, cu speranțe am plecat într-un nou proiect pe care îl consider un proiect curat cap-coadă. Mie mi se pare că ce-a făcut Pro România cu PSD-ul, chiar și această moțiune, nu-i corect. Nu poți să te întorci atât de vehement împotriva propriului partid. Mie PSD mi-a dat și lucruri bune, adică nu am avut numai dezamăgiri. E o perioadă în care am acumulat foarte multă experiență, am învățat, am cunoscut oameni deosebiți, o perioadă în care m-am format, am avut funcții, am primit responsabilități și în partid și responsabilități publice, n-aș putea vreodată să fac rău foștilor colegi din Partidul Social Democrat indiferent care ar fi calculele politice la momentul respectiv. Am spus că Viorica Dăncilă trebuie să plece, am spus că Liviu Dragnea dorește puterea absolută, am spus de-a lungul timpului, dar niciodată nu m-am întors împotriva Partidului Social Democrat. Proiectul nostru acum este un proiect nou, pe o direcție nouă cu o ideologie nouă, e un proiect suveranist, în zonă conservatoare.

Monica Mihai: Vă mai considerați un om de stânga în acest moment?
Cătălin Ivan: Sigur, când vorbim de demnitate națională vorbim de… demnitatea națională este suma demnităților individuale. Când ai populație săracă cum este în România, când ai sute de români sclavi în străinătate, când 0,1% din populația țării are avere mai mare decât jumătate din populație când toate averile sunt făcute cu statul și nimic nu se produce în privat, lucrurile astea țin și de stânga. Când vorbim de locurile de muncă, astăzi vin companii în România și investesc doar pentru a exploata forța de muncă ieftină, nu este valoare adăugată, condițiile de muncă sunt de proastă calitate, salariile sunt mici. Sigur că este și o latură de stânga în doctrina noastră, dar astăzi când vorbim, la nivel internațional cred că dezbaterea nu mai are loc între stânga și dreapta, mai degrabă între acest, zic ei, progresism, globalism care încearcă să aducă valorile de afară, să le impună statelor naționale și acest suveranism, chiar conservatorism în sensul pozitiv care vorbește despre identitate națională, despre valori. Eu sunt și patriot, îmi iubesc țara și sunt și creștin, asta nu e o vină. Faptul că eu cred în valorile creștine n-ar trebui să mă rușinez să o spun. Astăzi mai degrabă spui că ești homosexual și te aplaudă toată lumea decât să spui că mergi la biserică. Dacă spui că mergi la biserică te arată cu degetul. Dacă spui că știți sunt indecis, nu știu dacă azi sunt fată, mâine băiat, oamenii te dau de exemplu. Știți, am stat 10 ani la Bruxelles la câțiva kilometri de Amsterdam. Stând aproape de portul Amsterdam, am început să apreciez ce avem acasă. E o nebunie să încerci să transformi România în portul Amsterdam, să iei valori de acolo, să le aduci, să le faci valori valabile în România. Să vorbești despre lucruri care sunt valabile acolo, eu nu-i judec, altă cultură, alte tradiție, altă istorie, dar nu poți să aduci și să impui românilor valorile de acolo. Cred că trebuie să conservăm ce avem, să punem în valoare ce avem, să ne mândrim cu ceea ce avem.

Monica Mihai: Ați fost atâta timp la Bruxelles și în același timp ați vorbit de suveranitate și de demnitate credeți că ar trebui rediscutat rolul României în Europa?
Cătălin Ivan: NU, ar trebui discutat. El nu a fost discutat niciodată. De la momentul în care s-a discutat prima dată de intrarea în Uniunea Europeană până astăzi, am avut și președinție, au fost mai multe momente importante, noi n-am răspuns, noi clasa politică, noi societatea civilă, noi ca români la o întrebare foarte simplă. De ce să fim în Uniunea Europeană. E mai bine în interior decât în afară. Corect. Dar dacă tot am intrat e suficient să fim la masa celor 28 sau avem anumite priorități, avem un proiect propriu, avem o strategie, fiind acolo în interior noi urmărim pentru români și pentru România să atingem câteva obiective. Care sunt acelea? Încă din primul an când am ajuns la Bruxelles am cerut celor de la partid și am cerut celor de acasă un mandat. Sunt reprezentantul României în parlamentul european. Eu trebuie să știu ca reprezentant al României care sunt cele două, trei, patru, cinci lucruri pe care cu toții trebuie să le urmărim pentru că este în interesul țării. Niciodată n-am avut o ședință comună toți europarlamentarii să ni se spună că avem aceste priorități nu a existat nicio dezbatere, nu a existat o dezbatere în parlamentul național, nimeni vreodată nu a discutat în România despre mandatul cu care Klaus Iohannis merge la Consiliu, niciodată, sau cu care miniștri noștri merg la diferite întâlniri acolo sau ce fac europarlamentarii noștri acolo. Avem o armată de funcționari în toate instituțiile europene care sunt angajați pe normă de reprezentare pentru că noi suntem în Uniunea Europeană păi această armată de funcționari care, fiecare ocupă poziții importante în instituțiile europene, pot să fie un câștig imens pentru România. Nimeni nu-i întreabă nimic. Deci eu cred că poate nici acum n-ar fi prea târziu să discutăm de ce vrem să fim în Uniunea Europeană. De ce este bine să fim în Uniunea Europeană și cum să facem să ne fie și mai bine pentru că faptul că ne pleacă jumătate din populație activă a țării afară nu e bine pentru România. Faptul că nu am anticipat această… că până la urmă este o lege elementară a economiei. Populația activă, forța de muncă migrează către zonele mai bine dezvoltate economic. Era evident că în momentul în care vom deschide ușa se vor duce, noi nefiind în stare să creăm locuri de muncă bine plătite în țară. Noi nu am anticipat nimic din ce ni se întâmplă acum și plătim un preț imens.

Monica Mihai: Cine credeți că ar trebui să traseze această linie sau să dea aceste target-uri pe care ar trebui să le obțină europarlamentarii?
Cătălin Ivan: Păi scrie în Constituție că președintele este reprezentantul statului român. În primul rând el este cel care conduce diplomația, el este cel care merge la Consiliu, el vede imaginea de ansamblu și, sigur, nu are putere executivă dar ca mediator între instituțiile statului ca garant al bunei funcționări a instituțiilor, ca mediator între instituțiile statului și societate cum scrie în Constituție e obligat să aibă inițiativă. Când învestești o persoană, o instituție cu atât de multe voturi, este instituția cu cel mai mare număr de voturi. Nu mai alegem pe nimeni cu atât de multe voturi. E clar că încarci acel mandat cu o responsabilitate imensă. Deci președintele statului trebuie să fie cel care este garantul demnității naționale, democrației în România și faptului că țara merge într-o direcție bună. Eu nu am auzit în acești ani de zile, când se mai întorcea de la Miami, din vacanță Klaus Iohannis, eu nu l-am auzit provocând o dezbatere  pe subiecte importante pentru România. Da, conflicte a provocat, crize a provocat, dar să vină constructiv să spună, uite, ne adunăm toți, nu contează, toate partidele politice, toată clasa politică, societatea civilă și discutăm acest subiect pentru că este vital pentru România. Sclavia modernă este un subiect vital pentru România. Nu vorbim doar de sute de mii de români care sunt sclavi în purul sens al cuvântului, sunt prizonieri, sunt ținuți în lagăre încercuite cu sârmă ghimpată, duși la muncă, aduși, nu au acte, nu au bani. Deci eu nu l-am auzit discutând, uitați acum avem o criză extraordinar de importantă și, iarăși, această fumigenă despre care vorbeam la început nu ne lasă să o vedem. 6000 aproape de medici, de absolvenți de medicină nu dau rezidențiatul. Noi avem o criză acută de personal medical acești tineri au investit, familiile lor au investit ani de zile, muncă, resurse. Statul român a investit aproape 2,4 de miliarde de lei în educarea lor. Acești oameni, 6000 de oameni stau acasă în condițiile în care se pierd, nu-i patetism, vieți, ajung oameni la spital și pentru nu avem cadre medicale suficiente oameni mor în spitale pentru că nu are cine să aibă grijă de ei. Nu se discută despre… că până la urmă este o decizie banală de luat. Dar faptul că e mai important jocul politic e mai importantă campania electorală și mai important să arăți că celălalt nu-și face treaba decât să salvezi vieți, să lași oamenii aceștia să intre, să profeseze, suntem aici.
Ion Cristoiu: Da. E foarte interesantă poziția asta a dumneavoastră, suveranistă, dar chiar și eu care urmăresc și v-am urmărit și pe dumneavoastră de ce am avut eu impresia că sunteți internaționalist până acum? Adică așa aveam… eu nu v-am auzit sau poate n-ați avut voce cu aceste poziții în spațiul public atât de răspicate?
Cătălin Ivan: Este relativ celebru, dacă putem spune așa, discursul meu din 2012, de acum șapte ani de zile, din Parlamentul European…
Ion Cristoiu: În sensul în care să fii antrenat într-o dezbatere națională, nu în sensul ăsta.
Cătălin Ivan: Această dezbatere se acutizează în ultimii ani, nu a fost o dezbatere în trecut. Când am intrat în Parlamentul European încă era această bipolaritate stânga-dreapta. Asta era logica dezbaterii în Parlamentul European. În al doilea mandat ea s-a schimbat și au devenit mai importante cele două curente, suveranist și globalist, că nu i-aș spune progresism pentru că progresismul nu are nicio legătură cu globalismul.

Ion Cristoiu: E foarte important un lucru, cam același program l-a încercat și Dragnea, de ce i-a eșuat?
Cătălin Ivan: Pentru că nu era credibil, pentru că Liviu Dragnea căuta o supapă ca să scape din criza în care se afla de imagine, adică era un populism ca să vă…
Ion Cristoiu: Deci el nu credea în acest…
Cătălin Ivan: Evident că el nu credea, era un purtător de mesaj, probabil niște consilieri i-au spus că ar da bine să intre pe această zonă, dar când nu se potrivesc purtătorul de mesaj cu mesajul se creează o ruptură și nu ești credibil. Spuneam de 2012 în Parlamentul European când a fost referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu și atunci Bruxelles a funcționat cum funcționează și acum, dar foarte evident a intrat în politica românească, ne-a spus ce avem voie, ce nu avem voie, ce se face, ce nu se face, erau declarații de tot felul mai ales doamna Viviane Reding era purtătorul de mesaj din partea Comisiei Europene. Discursul meu de atunci a fost extrem de suveranist,  este exact ceea ce spun acum și sunt exact șapte ani distanță, deci am fost consecvent în ceea ce am spus și în lucrurile pe care le-am promovat și am crezut în ele, dar nu era contextul, dezbateri de genul acesta nu prea am avut în România.

Ion Cristoiu: Refac întrebarea, de fapt era așa o întrebare pregătitoare, de ce totuși… și eu sunt adeptul nevoii de demnitate, de schimbarea relațiilor noastre cu … chiar cu marile puteri, de ce acest discurs nu devine dominant în România? cine se opune, ce se întâmplă? Adică care sunt factorii care o blochează pentru că normal ar fi să discutăm despre demnitate, despre relația noastră cu Uniunea Europeană și eu am scris mult despre… de ce discursul? De aia am spus că nu am auzit, știam că, dar nu am auzit în spațiul public Cătălin Ivan este adeptul suveranismului.
Monica Mihai: Și avem și alte titluri de teme mai importante…
Ion Cristoiu: Nu, deci nu a sesizat nimeni că dumneavoastră sunteți purtătorul de cuvânt la…
Cătălin Ivan: Vă referiți la alte declarații din trecut pe această zonă?
Ion Cristoiu: Nu, acum în ultimul timp, de ce vocea unui suveranism nu…
Cătălin Ivan: Cred că sunt, dar nu se bucură foarte mult de mediatizare.
Ion Cristoiu: De ce? E o întrebare.
Cătălin Ivan: E o întrebare și care se leagă de multe lucruri, de la cine deține mass-media în România, ce interese sunt în spatele trusturilor media, ce agendă are fiecare, de unde își obține finanțarea, cine plătește publicitatea pentru că până la urmă un ziar, o televiziune depinde de publicitate. Acum companiile care cumpără publicitate și-au făcut un fel de cartel și dacă dau publicitate dau la pachet și pun și condiții pentru foarte multe televiziuni și ziare din România. Vă dați seama că aceste companii multinaționale nu sunt purtătoare de mesaje suveraniste, dacă ar fi pentru orice companie multinațională să dispară guvernele, să dispară popoare, să dispară granițele și să fie așa o…
Monica Mihai: O globalizare generală.
Cătălin Ivan: Da în care să se desfășoare liberi, să nu aibă … de la probleme minime cum ar fi cele să adaptezi politica comercială a companiei la legislații din fiecare stat membru asta înseamnă costuri, dar mai mult decât atât, unde îți impozitezi profitul, unde faci profitul, unde îl impozitezi. A apărut în 2015 o carte cam așa de groasă despre prețurile de transfer. În România de la revoluție până astăzi, o spune Banca Națională, nu o spun eu, s-au investit peste 70 de miliarde de euro investiții străine. Din 70 de miliarde de euro, 20 de miliarde au fost dividende și au dat dividende, dar restul,  contabilicește până la 70 de miliarde, adică 50 de miliarde pierderi. Vă vine să credeți că în România vin companii de prim rang, toate marile companii ale lumii, sunt prezente și în România și sunt săracele toate pe pierderi? Datorită acestor sau din cauza acestor prețuri de transfer nu declară profit, de ce să plătească impozit pe profit în România când pot să plătească în altă parte. Avem peste 40 de miliarde de euro afaceri ale companiilor cu activitate în România cu zone offshore unde nu se plătesc taxe, unde  nu se plătesc impozite, unde acționariatul este ascuns și acolo banii dispar. Sunt lucruri care nu se discută astăzi și nu fac parte din agenda Parlamentului, Guvernului, Președinției.

Monica Mihai:  Domnule Cătălin Ivan, având în vedere cum arată sondajele în acest moment, ce șanse considerați că aveți pentru a intra în turul al doilea sau pe ce cifră vă bazați?
Cătălin Ivan: Eu nu cred în sondaje, nu cred de când eram purtător de cuvânt al PSD, când îmi dădeau sondaje în punctaj să le prezint la televizor uitam să le prezint, pentru că erau gogonate, erau falsificate atât de tare încât trebuia eu să cred primul ca să pot da un mesaj să creadă și cel care se uită la emisiune. Păi un sondaj care îl dă pe Klaus Iohannis la 40% și toate sondajele îl dau pe Klaus Iohannis la 40% în condițiile în care eu nu am întâlnit un român care să voteze cu Klaus Iohannis, sigur că trăiesc într-o bulă a mea ca fiecare dintre noi…
Ion Cristoiu: Nici eu nu am întâlnit, nici o grijă.
Cătălin Ivan: Adică 40% însemnă unu din doi…
Ion Cristoiu: … care nu au întâlnit până acum și slavă domnului…
Cătălin Ivan: 40% înseamnă jumătate, adică te lovești de ei, ca și cele 2,2 milioane de semnături strânse de Klaus Iohannis ca să candideze. Păi când au strâns pentru fără penali un milion de semnături te loveai de ei peste tot, prin baruri, pe stradă. La 2,2 milioane de semnături strânse nu a existat un PNL-ist pe stradă care să strângă semnături, deci e un fals general, cum am început această emisiune și vă spuneam despre această campanie că este falsă, ea este o butaforie gândită ca acest personaj sinistru din punctul meu de vedere pentru România, toxic pentru România, Klaus Iohannis să ajungă să mai ia un mandat. Candidații sunt gândiți în așa fel încât Klaus Iohannis să aibă proptele, el să nu apară în dezbateri, să câștige prin neprezentare al doilea mandat, el nu o să apară în dezbateri. Își alege în acest moment, Klaus Iohannis, candidatul preferat pentru turul doi. Știu din surse sigure că există echipă de campanie comună Klaus Iohannis- Viorica Dăncilă, sau au o zonă comună de unde se intersectează, primari PNL mi-au spus că au primit ordin să dea 10 voturi pe secție de vot pentru Viorica Dăncilă, dintr-un motiv foarte simplu, Klaus Iohannis are nevoie de Viorica Dăncilă în turul doi ca să nu se prezinte, ca să nu se deranjeze, eventual să fie plecat pe unde îi place lui pe la Miami și de acolo să fie anunțat că a ieșit președintele României. Este pentru prima dată în istoria României când cineva riscă să ajungă sau are șanse să ajungă președinte prin neprezentare, acest om nu există, deci el…
Ion Cristoiu: Stați că ați avut o formulare extraordinară, deci spuneți și sunt de acord…
Monica Mihai: Prin neprezentare.
Ion Cristoiu: Avem pe lângă asta cu neprezentarea, schemă de titlu, avem o campanie care de fapt are drept scop să legitimeze pe Klaus Iohannis care a fost de mult ales.
Cătălin Ivan: Da.
Ion Cristoiu: Adică de fapt tot ce se întâmplă acum, deci noi nu avem o campanie electorală, o bătălie ci de fapt un simulacru de bătălii pentru că e nevoie din punct de vedere democratic să fie o campanie electorală.
Cătălin Ivan: Echipa lui Klaus Iohannis pentru că nu are treabă cu Klaus Iohannis, el nu are campanie, nu are, îi face campanie Vioricăi Dăncilă.
Ion Cristoiu: În ce sens?
Monica Mihai: Pentru a ajunge în turul al doilea.
Cătălin Ivan: Ca să se asigure că această Viorica Dăncilă ajunge în turul doi, au dat-o jos din funcția de premier pentru că interesele de afară sunt altele, v-am explicat, cu Germania care sigur că este foarte interesată să aibă și un Guvern în România, cum a avut Franța cu Cioloș, dar mai mult decât atât cine va fi comisarul. În acest moment este blocată numirea comisarului până când noul Guvern va face o altă nominalizare.

Ion Cristoiu: De ce e așa de important cine e comisar?
Cătălin Ivan: Pentru că e foarte importantă componența, structura Comisiei Europene. Din România nu se vede lupta de acolo pentru că noi nu existăm în lupta de acolo, noi neștiind ce vrem de la UE noi nu existăm în nici o negociere, dar la Bruxelles sunt negocieri aprige pe miliarde de euro, pe proiecte foarte mari, țările din Europa de Vest acolo e o permanentă luptă știți cum în 10 ani de mandat în Parlamentul European îi vedeam pe toți în jurul meu cum se luptă pentru interesul țării respective și aveam posibilitatea fiind fie raportor, fie conducând o comisie să negociez și eu pentru România că mă întrebau „și tu ce vrei ca să trecem amendamentul x?”.
Ion Cristoiu: Dar dumneavoastră nu aveați mandat.
Cătălin Ivan: Mă gândeam, sunam și eu acasă, fie o asociație care se ocupa de o anumită problemă, fie ca să găsesc un mandat pentru România, dar preocupări la nivel de stat legat de Uniunea Europeană și de luptele de acolo nu există, luptele de acolo sunt extrem de dure, comisarul din partea României este extrem de important pentru Germania în contextul jocurilor de putere, Germania, Franța, la nivel European.

Monica Mihai: Pe cine ați recomanda dumneavoastră pentru funcția de comisar european dacă ar fi să faceți dumneavoastră nominalizarea?
Cătălin Ivan: Eu aș nominaliza o persoană care nu are nici o legătură cu nici un partid politic, ci ar fi extrem de competent pe domeniul pe care l-am primit, repartizat, pentru că trebuie să îndeplinească minime condiții: în primul rând trebuie să fie patriot, să înțeleagă că el merge acolo, deși într-un context în care reprezintă toată Europa, el este român și trebuie să reprezinte interesul României pentru că așa fac toți. E o ipocrizie că ajungi acolo și te ocupi de Europa, nu, neamțul e pentru Germania, francezul pentru Franța…
Monica Mihai: Dar toți care au fost au spus că sunt patrioți și că au reprezentat România.
Cătălin Ivan: Păi noi l-am avut pe Dacian Cioloș, vă spun din Parlamentul European, toți raportau la el ca fiind comisarul Franței, nici o secundă cineva nu a spus că e din România, nici el nu cred că  spus vreodată că e din România. Toți colegii mei știau că Dacian Cioloș este francez, comisarul Franței pe agricultură, pentru că Franța avea un interes pe agricultură și nu puteau să pună direct comisar pe agricultură pentru că e o cutumă la nivelul Comisiei Europene, unde ai tu interes direct nu poți să îți pui comisar și atunci l-au pus pe al nostru, care de fapt e al lor. Acum încearcă să se întâmple același lucru cu Germania, sau Germania încearcă să facă același lucru cu Klaus Iohannis.
Ion Cristoiu: Care înseamnă transporturile, este important pentru ei?
Cătălin Ivan: Transporturi și infrastructură militară, așa se numește acum.
Ion Cristoiu: Stați că infrastructura militară nu am auzit…
Cătălin Ivan: S-au alocat fonduri substanțiale în ultimul timp pentru infrastructura militară care sigur că are legătură și cu infrastructura civilă pentru că nu se creează alte căi de… dar …
Ion Cristoiu: Stați că e o noutate. Cum adică nu e numai transporturi?
Cătălin Ivan: Nu.
Ion Cristoiu: Aha, acum înțeleg de ce… infrastructura militară …
Monica Mihai: Înțelegeți care este miza acum.
Cătălin Ivan: Sunt fondurile, dar dincolo de fondurile pe care acel comisar le va avea la dispoziție, în jocul de putere din interiorul Comisiei Europene este important cât de mult influențează Germania, cât de mult influențează Franța, pentru că fiecare dintre cele două state are alte state satelit. Se vede tot timpul la vot în primul rând în Parlamentul European, cum votează Germania, votează țările nordice, Polonia, Austria, cum votează Franța votează mai degrabă țările din sud, din zona mediteraneeană, adică fiecare și-a creat un anumit fond de voturi astfel încât să influențeze…
Ion Cristoiu: Și România…
Monica Mihai: Unde se află în această ecuație?
Cătălin Ivan: România nu există din păcate…
Ion Cristoiu: Da, dar are voturi totuși cui i le dă?
Cătălin Ivan: Acum când era Dacian Cioloș eram cu Franța, fiind Klaus Iohannis cum ridică Germania mâna, ridică și Klaus Iohannis, dar ridică pe persoană fizică, vorba cuiva, el nu are mandat din partea României, noi nu am hotărât în Parlamentul Național, nu am hotărât printr-o dezbatere publică că interesul nostru este mai degrabă alături de Germania, sau alături de Franța. Noi nu am hotărât ce vrem și atunci… e cel mai simplu pentru ceilalți să obțină votul României pentru că e conjunctural, depinde de cine vine. Dacă vine Klaus Iohannis discută cu el și ridică mâna, dacă vine altcineva discută cu el și ridică mâna.
Monica Mihai: Și spuneți că de fapt aceasta este și miza pentru alegerile din acest an?
Cătălin Ivan: Nu, aceasta este miza acestei fumigene, numirea comisarului european și cine are Guvernul astfel încât Germania în cazul de față prin Klaus Iohannis să aibă și Guvernul și comisar.
Ion Cristoiu: Deci putem spune, chiar exagerând că de fapt una din cauzele căderii Guvernului Dăncilă a fost numirea unui comisar european?
Cătălin Ivan: Categoric da, nu am nici cea mai mică îndoială. De aceea s-au tot… bine când o propui pe Rovana Plumb nu te aștepți să o accepte…
Ion Cristoiu: Și dacă o numea pe Maria Magdalena tot …
Cătălin Ivan: Dar convingerea mea este că oricum  nu ar fi fost numiți până nu se vedea dacă pică sau nu Guvernul, s-a așteptat această moțiune, deci a picat Guvernul și după aceea s-a anunțat că se așteaptă nominalizări și că încă nu s-a definitivat.
Ion Cristoiu: Deci așa de importantă este pentru marile puteri numirea unui comisar, adică cine îl numește, PSD sau Iohannis.
Cătălin Ivan: Din păcate noi după atâția ani de al intrarea în UE, nu am înțeles unde am intrat și cât de importantă este miza prezenței noastre acolo, cât de mult am putea să câștigăm noi ca stat, noi ca popor pentru ai noștri, fie că sunt în Spania, Germania, Italia sau în România, cum să spun câștigul ar putea fi imens, colosal, noi pierdem în acest moment foarte mult și cred că suntem, nu cred, sigur suntem singurul stat din UE care nu știe de ce e acolo. Uitați-vă la Bulgaria și vă dau doar un singur exemplu, fondul pentru investiții strategice sau fondul Junker, păi e un fond pentru investiții foarte mari, creat de Junker ca să susțină investițiile în Europa, Bulgaria era în primele patru sau cinci țări ca proiecte și ca sume atrase, iar România era singurul stat din UE cu 0 euro atrași. Acum am înțeles că sunt două sau trei proiecte, dar deja au trecut cinci ani de când am avut discuția aceasta în Comisia de Control Bugetar din PE. Bulgaria în acest moment, dar nu acum a cerut de câțiva ani, să fie decuplată de România pe tot ce înseamnă problematică europeană, ei nu mai au nevoie să fie asociați de… se rușinează, îi încurcăm, ei își fac treaba foarte bine, atrag investiții, reforme au dat rezultat, pe toți indicatorii macroeconomici stau mult mai bine decât România, noi în continuare batem pasul pe loc, sau mergem cu spatele.

Monica Mihai: Dumneavoastră în perioada în care erați în PSD ați ridicat aceste probleme în partid, le-ați explicat despre aceste probleme sau inadvertențe sau faptul că nu cerem anumite fonduri pentru anumite segmente din România?
Cătălin Ivan: Sigur că da, vă dați seama că dacă aș fi fost un membru de partid comod acum eram cel puțin europarlamentar, faptul că de-a lungul timpului eu am considerat că e de datoria mea să ridic aceste probleme, să spun ce nu merge bine, să spun cum ar trebui să funcționeze lucrurile mi-am atras antipatia conducerii partidului deși am făcut-o de fiecare dată într-un mod constructiv, până când conflictul a devenit public și deja nu se mai putea merge înapoi, deci lucrurile acestea sunt știute și la nivel de conducerea a PSD și a PNL, la nivel de Guvern, de Parlament. Aici nu vorbim despre lucruri care nu se știu, această inactivitate și lipsă de interes nu are ca punct de plecare necunoașterea, informațiile există. Acești europarlamentari din toate partidele vin acasă și spun cum zic eu zic toți, sau măcar cei de bună credință care nu merg acolo la cumpărături, dar în toate partidele politice au fost europarlamentari care și-au făcut treaba și au venit acasă și au spus, de ce nu se dorește, de ce nu există această dorință politică de a conta la nivel european, poate să aibă multe cauze, poate o cauză să fie că toți liderii partidelor din România au fost mult mai preocupați să își caute stăpân afară decât să vadă care e interesul României și să meargă afară și să se bată pentru problemele românilor. Uitați-vă la toate partidele din Parlament, care mai de care este conectat la o sursă de putere de afară, fiecare cum a ajuns acolo și-a căutat stăpân. Germania, Franța, în alte țări imediat cum ajung să fie aleși președinți pleacă în câte o țară să își caute tătuc. Păi vă dați seama când ai protectori de afară, stăpâni de afară, faci agenda celui de afară în țară, nu agenda ta afară. Poate asta este principala explicație.

Ion Cristoiu: Ați fost două mandate, când a început primul mandat?
Cătălin Ivan: 2009.
Ion Cristoiu: 2009, erați de la Iași, erați la Iași atunci?
Cătălin Ivan: Da.
Ion Cristoiu: Spuneți-mi așa epic dumneavoastră v-ați dus de la Iași și din România la Bruxelles, nu vorbesc de oraș, după o lună ce, adică ce v-a surprins, în realitatea de acolo? Adică spuneți-mi așa epic, eu nu am avut această onoare să fiu europarlamentar, adică ce v-a surprins că văd că aveți calități de analist, ce vi s-a părut în neregulă și ce e în regulă, ciudat sau normal, pentru cineva venit din România, mă rog cu o doză de bun simț, de suveranism, ce e acolo, ce se întâmplă acolo?
Cătălin Ivan: În primul rând te copleșește toată problematica, sunt atât de multe teme care se discută în același timp, atât de multe dosare pe care se lucrează în același timp încât e clar că nu poți să faci, ți-e clar încă de la început că nu o să poți faci față volumului de informații care există și că trebuie să te concentrezi pe câteva teme importante pentru tine, tu considerându-le importante pentru țara pe care o reprezinți și zonele unde tu ai competență și atunci singurul lucru pe care îl poți să îl faci este să îți alegi teme câteva unde să dai randament maxim, restul rămânând pentru toți…
Ion Cristoiu: Dar acolo e o bătălie între marile puteri?
Cătălin Ivan: E o bătălie crâncenă.
Ion Cristoiu: Se vede sau nu se vede? În ce constă?
Cătălin Ivan: Se vede, dar lucrurile elementare, cum se dau rapoartele în Parlamentul European…
Ion Cristoiu: Stați un pic…
Cătălin Ivan: Eu știu cum e la televizor, eu vă spun cum este. Deci de la Comisie vin inițiative iar acestea se distribuie în interiorul Comisiilor de specialitate, aici începe lupta, pentru că dacă sunt inițiative care vizează interese ale Germaniei, germanii se vor ocupa de raportul respectiv astfel încât să se asigure că amendamentele să fie exact cum vrea Germania, dacă e pe agricultură automat va fi un raportor francez, atenție nu contează grupul politic din care face parte.
Ion Cristoiu: Am înțeles, da.
Cătălin Ivan: Deci nu contează că e verde, că e PPE, este interesul național. Aici România ar fi trebuit să aibă aceeași abordare, dar  nu a avut-o niciodată și cu siguranță nu o are și acum.
Ion Cristoiu: Care interese naționale căror țări, că nu or să fie toate 27, se văd pregnant acolo, adică Germania, Franța, mai sunt și alte mari puteri europene care …
Cătălin Ivan: A fost Marea Britanie, dar au scăpat de problema asta și mai contează Italia în această ecuație, dar încearcă să o rezolve și pe…

…

Cătălin Ivan: Sigur că noi putem face alianțe.
Ion Cristoiu: Alte țări mai mici cum se bat? Se bat?
Cătălin Ivan: Alte țări mai mici știindu-și foarte  bine interesul și puterea de a negocia, se lipesc de țări mai mare astfel încât și interesul lor să fie atins.
Ion Cristoiu: Păi spuneați să nu ne lipim, spuneați că noi nu contăm.
Cătălin Ivan: Nu, noi nu știm ce vrem. Pentru că dacă am ști ce vrem, care sunt prioritățile României, am ști că ne interesează agricultura, atunci sigur că un partener poate să fie Franța, ne interesează industria, ne interesează mediu, nu știu ar trebui să le stabilim…
Ion Cristoiu: Păi și cine le stabilește din România?
Cătălin Ivan: Parlamentul la inițiativa președintelui țării, Parlamentul, Guvernul și Societatea Civilă ar trebui să aibă această dezbatere publică pe o perioadă, nu știu cât ar putea să dureze, să creăm …
Ion Cristoiu: Două, trei obiective ale noastre pentru Uniunea Europeană.
Cătălin Ivan: Să creăm un mandat clar obligatoriu pentru absolut oricine reprezintă România în relație cu UE, v-am spus de la funcționari care lucrează în instituțiile…
Ion Cristoiu: Sunt mulți?
Cătălin Ivan: Sunt foarte mulți și în poziții destul de importante mulți dintre ei. De la acești funcționari la europarlamentari, cei care merg din partea Ministerelor acolo, reprezentanța României acolo, până la președinte. Sunt lucruri pe care nu ar trebui să le încalce absolut nimeni …
Ion Cristoiu: Dumneavoastră spuneți că europarlamentarii noștri, cei de acum nu au mandat?
Cătălin Ivan: Nu au avut niciodată.
Ion Cristoiu: Păi și atunci de ce vă trimite acolo?
Cătălin Ivan: Bună întrebare.

Monica Mihai: Dacă ar fi să fiți președinte, cum v-ați poziționa în conflictul economic dintre SUA și UE, cum ați media această situație?
Cătălin Ivan: Aș pleca de la o analiză foarte clară legată de interesele economice ale României în UE, să vedem mai întâi ce producem noi și reușim să vindem pe piața europeană și apoi sigur că m-aș gândi în acest context ce am putea să vindem datorită acestui tratat comercial în SUA, dar problema noastră principală este că noi din ce producem nu vindem nimic în Europa, noi atragem fonduri europene, dar 70% din fondurile europene pe care le atragem se întorc în UE pentru că noi nu producem utilaje, echipamente, ce avem nevoie ca să facem lucrările pe care le facem din banii europeni. Deci noi nu avem producție în acest moment ca să ne punem problema că vom duce. Uitați-vă agricultura românească, agricultura românească este o agricultură de subzistență, noi nu avem o agricultură orientată către comercializare, noi nu producem nimic ca să vindem mai departe, nu există în acest moment nici o instituție în statul român care să sprijine producătorii agricoli mari, mici, mijlocii să gândească un plan de afaceri, să atragă fonduri europene…
Monica Mihai: Să adică nivelul subvențiilor la nivelul UE.
Cătălin Ivan: Și să ducă aceste produse pe piețele din Europa, nu mai departe, nu zic de America, măcar în Europa. Am avut o Agenție Națională pentru Consultanță în Agricultură, ANCA se chema, a fost închisă imediat în anul în care am intrat în UE. Deci am intrat în UE a dispărut această agenție, era singura agenție care dădea consultanță producătorilor agricoli. Acum punctual ici și colo mai avem câte un producător agricol care se descurcă singur, dar agricultura românească nu face față competiției europene. Deci eu cred că o discuție ar trebui mai întâi legată de industria românească, de susținerea capitalului autohton, de sprijinirea producătorilor români astfel încât ei să devină competitivi în primul rând pe piața europeană, unde nu sunt deloc competitivi și după aceea să ne gândim cum putem să folosim această pârghie care înseamnă relația UE cu America, cu alte state ca să vindem și noi mai încolo, dacă noi nu reușim să comercializăm aici pe piața unică europeană, nu putem să profităm de acest avantaj pentru că ar putea să fie un mare avantaj, vă dați seama că nu avem nici o voce care să conteze în negocierile cu SUA.

Ion Cristoiu: Am citit mai multe lucruri despre Partidul pentru Alternativa Națională, am înțeles că nu aveți președinte, spuneți-ne ceva despre e diferit de partidele tradiționale?
Cătălin Ivan: Este un concept total nou.
Ion Cristoiu: Păi explicați-ne, poate facem și noi unul.
Cătălin Ivan: Deci în primul rând acest partid se numește Alternativă pentru că este nevoie  de o alternativă la actuala clasă politică, alternativă înseamnă că începând din interior funcționezi altfel, iei deciziile altfel, promovezi oamenii în interiorul ADN-ului pe bază de competență avem..
Ion Cristoiu: A, e ideea cu ADN, așa deci…
Cătălin Ivan: Da, ADN-ul nu este întâmplător pus, vorbim de ADN-ul românesc, ceea ce ne diferențiază pe noi de toți ceilalți, dar nu avem președinte pentru că în ADN nu avem nevoie de tătuci, noi am dat jos, sau nu am dat jos că nu am avut, nu punem pe pereți tablouri cu președinți. Dacă mergeți în toate partidele din România veți vedea pe pereți pozele cu președinții partidului. Au o persoană la care se raportează și acea persoană este farul călăuzitor. Noi în ADN nu avem așa ceva, noi avem coordonator și echipă de coordonare unde deciziile se iau împreună și fiecare au responsabilități foarte clare. În interiorul ADN-ului fiecare membru de partid are o voce, vocea fiecărui membru diferă, adică fiecare are o voce proprie, noi nu avem voci la fel și ea este calculată pe baza a doi indicatori, greutate, vocea este mai importantă, are greutate mai mare cu cât muncești mai mult în partid, te implici mai mult, ai vechime ești mai activ și relevanță, nu ne pricepem toți la absolut orice, dacă am o problemă cu mașina și am 10 doctori și un mecanic auto, sigur că supun la vot, dar votul medicilor cu tot respectul pentru ei nu poate fi egal cu cel al mecanicului auto pentru că mecanicul auto e singurul care știe cum să rezolve problema și atunci permanent în interiorul ADN-ului avem această preocupare de a stabili fiecare pe ce domeniu se pricepe și care este zona lui de competență maximă, începând de anul viitor vom lucra și la o platformă digitală astfel încât toată activitatea noastră să fie pe baza tehnologiei de blockchain, am prezentat acest concept și la Barcelona și la Paris și practic este primul concept de partid politic pe blockchain din lume…

Monica Mihai: Cum ar trebui să funcționeze?
Cătălin Ivan: E o discuție lungă legată de această tehnologie, dar pe scurt această tehnologie va fi prezentă în viața noastră de zi cu zi în absolut toate domeniile, nu va fi nici un domeniu de la cum funcționează instituțiile publice, cum se votează, în sănătate, în educație, în absolut tot, în industrie această tehnologie va exista. Marele avantaj al acestei tehnologii este că înlătură nevoia de încredere. Cei care folosesc această tehnologie și participă într-un proiect comun nu au nevoie să aibă încredere unii în alți pentru că tot ce se stochează în acest lanț de informații rămâne acolo pentru totdeauna și nimeni nu îl poate schimba. Deci dacă noi am semnat un contract, noi trei și l-am înregistrat în acest lanț de informații rămâne acolo pentru totdeauna și se execută de la sine, nici unul dintre noi trei nu îl mai poate modifica și nu poate interveni ca acel contract să nu se întâmple. Deci asigură transparență maximă, descentralizează foarte mult decizia, introduce meritocrația pentru că automat în funcție de cât muncești cât te implici, ce faci vin și rezultatele și vine și aprecierea din partea partidului și nu mai poate nimeni să influențeze… acele ședințe în spatele ușilor închise, acele sufragerii unde se luau deciziile și astăzi încă se iau deciziile în sufragerii în politica românească, nu mai sunt posibile. În momentul în care totul este transparent, totul este la vedere dispar… apar pe toate hibele pe care partidele tradiționale le au astăzi.

Ion Cristoiu: Sunteți un partid suveranist, avem comparație în Europa, aveți frați surori? Adică sunt și alte partide asemenea dumneavoastră, că sunteți cred că singurul pe plan intern, mai sunt suverani?
Monica Mihai: Pe plan intern nu cred.
Cătălin Ivan: Nu cred că mai sunt…
Ion Cristoiu: A încercat Dragnea dar a eșuat, mă rog.
Cătălin Ivan: Curentul suveranist la nivel european prinde destul de mult, nu avem relații directe pentru că pentru noi este important dacă…
Ion Cristoiu: Nu directe, dacă am putea să ne raportăm la alte partide pe care le vedem, a lui Orban e?
Cătălin Ivan: Și da și nu pentru că ele țin foarte mult de specificul țării respective, ele fiind suveraniste.

Ion Cristoiu: Bun, la unguri de ce merge și la noi nu merge?
Cătălin Ivan: Ar trebui să meargă și la noi și eu cred că o să meargă și la noi pentru că ușor, ușor oamenii încep să înțeleagă că nu e suficient să fim în UE, că nu tot ce vine de afară e bun. Referendumul pentru familie care pentru mine personal este foarte important și un subiect care nu ar trebui abandonat a dat un semnal de alarmă, faptul că avem politicieni care vorbesc deschis în România despre legalizarea căsătoriilor homosexuale e o temă, eu nu cred că românii sunt pregătiți pentru așa ceva și că își doresc așa ceva, faptul că în școli se introduce această ideologie de gen, copiii noștri sunt învățați că indiferent că s-au născut fete sau băieți în timp lucrurile astea se mai pot schimba, se mai pot aranja, adică această otrăvire a minților celor mici încă de la grădiniță și din clasele  a întâia, a doua, a treia, reprezintă un pericol imens pentru tot ceea ce înseamnă România pe care o știm noi, cu valori, cu tradiții cu identitate și sigur că va veni și reacția din partea societății, nu numai la nivel politic, părinții se vor revolta împotriva acestor…

Ion Cristoiu: Trump are un slogan „America First”, puteți să-mi spuneți esența acestuia într-un slogan, nu slogan, într-o sintagmă, ca să repet și eu, a partidului dumneavoastră și a dumneavoastră. România First, cum ar fi? Care este sloganul dumneavoastră de campanie?
Cătălin Ivan: Președinte pentru români, nu pentru România. Uitați-vă, Klaus Iohannis vorbește doar despre România. Dar vorbește așa, ca un…
Ion Cristoiu: A, asta e nuanța, deci…
Monica Mihai: Pentru români și nu pentru România.
Cătălin Ivan: Vorbește ca un agent imobiliar ca și cum mai identifică niște clădiri, mai investește puțin în ele și le dă Frontului Democratic German. Adică pentru Klaus Iohannis e o afacere România. Românii în schimb sunt în interiorul graniței dar sunt foarte mulți plecați afară. Noi spunem că România cu toate instituțiile sale de la președinte până la nivel de administrație locală ar trebui să meargă acolo unde există chiar și un singur român. Avem orașe întregi românești în Spania, Italia, Germania unde nu există o clasă măcar în care  să se predea în limba română. S-au născut anul trecut mai mulți copii în familii de români în afara graniței, în diaspora decât în România. Acei copii nu au acces la învățământ în limba română, rup total contactul cu limba română, cu cultura noastră, cu istoria noastră pentru că Ministerul Educației nu investește absolut deloc în parteneriate cu Ministerul Învățământului din Spania, Italia să creeze condiții ca măcar o oră, două, trei pe săptămână acești copii să aibă și limba română.
Monica Mihai: Ei sunt în limba țării în care s-au născut.
Cătălin Ivan: Exemplul cel mai clar care m-a marcat profund, eram cu fetițele în parc, am trei fetițe, au șapte ani acum…
Ion Cristoiu: Să vă trăiască.
Cătălin Ivan: Mulțumesc mult, la fel. Și ies în parc cu ele și era un bunic cu trei nepoței. Nepoțeii vorbeau între ei în spaniolă, că nu am stat să mă apropii pentru că…, dar bunicul nu știa spaniolă și vorbea cu ei prin semne. Ei se înțelegeau între ei dar bunicul era cumva doar așa să-i ghideze să se asigure că nu pățesc nimic. Nu mai avea posibilitatea să transmită…
Ion Cristoiu: Asta era în România.
Cătălin Ivan: În România, în Iași, în parcul Copou din Iași. Deci nu mai avea posibilitatea să transmită nimic din ce știa, cum vorbesc bunicii cu nepoții, cum povestesc, cum îi învață, cum îi pregătesc pentru viață. Această legătură era ruptă definitiv pentru că acei copii nu mai erau copii români erau copii spanioli sau ce erau italieni cu origini românești. Această generație din diaspora, deja a doua sau a treia generație , este o generație total asimilată de societățile de acolo. Dacă noi ca stat nu facem nimic să-i ținem aproape, să păstrăm o legătură cu ei să-i ținem conectați la România, să creăm proiecte punte. În România comunități întregi au plecat, s-au tras unii după alții și sunt în oglindă în Italia, în Spania. Din satele românești s-au luat unii pe alții. Mai întâi frații, surorile, apoi vecinii și s-au dus toți și au creat comunități în paralel în partea cealaltă. Cât de ușor ar fi să creăm proiecte punte între comunitatea de unde au plecat și comunitatea de unde au ajuns, astfel încât să nu se rupă legătura cu România, astfel încât să se facă transfer dintr-o parte în alta de cunoștințe, de bune practici, chiar de afaceri. În Italia avem peste 50 de mii de firme românești, numai în Italia. La nivel European sunt câteva sute de mii probabil. Dacă punem Germania, Spania și alte state. Gândiți-vă ce potențial economic imens antreprenorial există în diaspora, oameni care au plecat acolo și au reușit într-un mediu străin fără să cunoască pe nimeni, într-un mediu total nou, au reușit să facă afaceri de milioane de euro și și-ar dori să vină în România să creeze și în România afaceri.

Ion Cristoiu: E foarte interesant, dumneavoastră pledați și… Partidele celelalte spun să-i aducem pe români acasă. Dumneavoastră spuneți un lucru important pot să rămână acolo dar să nu fie asimilați.
Cătălin Ivan: Sigur că da.
Ion Cristoiu: Adică noi am putea să extindem într-un fel granițele…
Monica Mihai: Și la cei care locuiesc în comunitățile din Europa.
Ion Cristoiu: Să rămână totuși cât de cât români.
Cătălin Ivan: Când ai sute de mii de firme românești vă dați seama câte locuri de muncă…
Ion Cristoiu: Nu, dar și comunități, cum spuneți dumneavoastră și spuneți că se nasc mulți copii.
Cătălin Ivan: Mai mulți decât în România.
Ion Cristoiu: Care, sigur, nu mai știu românește.
Cătălin Ivan: Mulți dintre ei ar veni în România. Sau dacă n-ar veni de tot și-ar deschide un punct de lucru și în România. Eu am vorbit cu ei, în Parlamentul European, cu asociațiile românilor din diaspora am lucrat pe un proiect România demnă în Europa, deci înainte de ADN, Alternativa pentru Demnitate Națională, am avut un proiect România Demnă în Europa și vorbeam cu ei și ar fi venit. Ar veni și acum înapoi, dar nu în condițiile astea, în condițiile în care un stat cum e statul român nu dă doi bani pe ei. Dimpotrivă, vin și au numai probleme, numai piedici, nu sunt doriți. Astăzi în România avem cetățeni români de categorii diferite. Cetățenii români care rămân în țară nu au mai multe drepturi dar măcar sunt aici și cei care trec granița și își pierd orice calitate. Românii care au trecut granița nu mai există pentru statul român, au dispărut de pe radar. Radarul instituțiilor noastre se rezumă la granițele țării, tot ce este dincolo de graniță nu mai există. Ai plecat, ai dispărut, te-ai dus, să fii sănătos nu te întoarce că ne încurci o astfel de abordare este total împotriva statului român. Și sigur că asta trebuie rediscutată. Sunt suveranist și din alt motiv, eu sunt fiu de ofițer militar, am copilărit în unitățile militare, am învățat de la tatăl meu ce înseamnă să depui un jurământ față de țara pe care o reprezinți. La revoluție eu m-am născut pe 23 decembrie, era ziua mea și a fost prima dată când colegii, prietenii n-au venit la ziua mea pentru că în Brăila se trăgea destul de mult și sigur că nu a ieșit nimeni din casă, dar tatăl meu a plecat cu navele militare, cu vedetele fluviale, a plecat să păzească podul de la Cernavodă și, sigur, fiind mic, clasa a patra eram sau a cincea, mi-aduc aminte cum i-a împletit mama tricolorul, i l-a pus…, adică… când trăiești într-un astfel de mediu n-ai cum să nu-ți iubești țara și să nu fii suveranist. Cum aș putea să fiu internaționalist, adică să renunțăm la tot ce ne definește pe noi ca popor, de la istorie, cultură, sigur că mă oripilează reclamele de astăzi cu oameni care au fost pe lângă Ana Pauker care a ras tot fondul de carte bisericească din România. În doi ani de zile, cât erau, 40 de metri liniari pe zi de carte, nu știu exact cât s-a dat foc dar tot ce a însemnat carte, fond de carte , cu ce era scris acolo despre istoria noastră, despre cultura noastră   a dispărut. Te revoltă ca astfel  de personaje devin astăzi simboluri naționale de luptă pentru libertate. Dacă ești în România… știți cum, eu cred că faci într-un fel politică până se nasc copiii și altfel politică după ce devii părinte. Pentru că în momentul în care devii părinte… eu am făcut într-un fel politică până în 2012, trebuie să recunosc, și astfel politică din 2012.
Ion Cristoiu: În ce sens?
Cătălin Ivan: În 2012 mi s-au născut cele trei fetițe.
Ion Cristoiu: De ce-i diferit când…?
Cătălin Ivan: Păi când te duci acasă și iei copiii în brațe și îi pregătești pentru viață, le povestești încerci să le dai o educație, nu ai cum să nu te gândești unde va trăi acel copil. Va trăi în România…
Ion Cristoiu: O emoționați pe Monica…
Cătălin Ivan: Va pleca afară, dacă pleacă afară mulți dintre ai noștri cu studii, cu diplome sunt sclavi acolo, fac munca de jos pentru că nu le dă nimeni acces la locurile de muncă bine plătite, deci cei care pleacă în străinătate duc o viață de chin, nu trăiesc bine, nu pleacă de la rău la foarte bine. Pleacă la puțin mai bine. Și atunci principala întrebare este cum va arăta România în care vor trăi acești copiii pentru că sigur ca părinte îți dorești să-i ai alături în primul rând pe ei ca să poți să îi ajuți, dar apoi când apar nepoții cea mai mare bucurie pentru bunici sunt nepoții. Săi-i vezi doar de Crăciun și de Anul Nou, eventual și de Paști, de două trei ori pe an, să vină să vorbească o limbă pe care tu nu o știi e o dramă. Adică n-ai cum, în momentul în care devii părinte să nu îți pui problemele astea și sigur că începi să te implici. Acest proiect al nostru ADN se bazează foarte mult pe cei din generația mea. Și vă spun că vin foarte mulți fix din acest considerent. A apărut primul copil, a apărut și al doilea și încep să-și pună astfel de probleme și își dau seama că nu mia pot să stea în zona lor de confort. Când ești într-o zonă de confort și ai un serviciu stabil, o anumită carieră profesională și începe să-ți fie bine, îți permiți un anumit confort, mai o vacanță, nu dai doi bani pe politică, nu te interesează, toți sunt niște hoți, toți sunt niște incompetenți, ceea ce nu-i departe de adevăr, dar nu te interesează, nici nu mergi la vot. În momentul în care apar copiii e important în ce direcție merge țara asta.

Monica Mihai: Domnul Cătălin Ivan, o ultimă întrebare din partea mea care este contracandidatul de care vă temeți cel mai mult?
Cătălin Ivan: Eu nu mă tem de niciun contracandidat, mie îmi pare rău că nu avem dezbateri electorale. Pe mine mă deranjează faptul că acești candidați fug de dezbatere. E o oportunitate imensă pentru România măcar acum în campanie electorală, dacă nu avem dezbateri cât nu-i campanie, măcar acum când cerem voturile românilor să le spunem pentru ce, măcar acuma să venim cu soluții, să discutăm problemele reale ale românilor și să căutăm soluții. Dacă am fi avut acum o dezbatere reală despre ce înseamnă societatea de astăzi românească care sunt problemele, dacă i-am fi avut pe toți candidații într-o dezbatere, nu știu, cum vedem pe afară și prin filme. E imposibil să avem o astfel de dezbatere în România pentru că fug de dezbateri. E nu cred că vreun candidat periculos, dimpotrivă, mie mi s-ar părea corect ca această participare să fie încurajată, nu descurajată. Faptul că doar unii au bani de campanie electorală, practic își fac gratis campania electorală, cum am spus la începutul emisiunii iar ceilalți nu au nicio șansă să își facă auzită vocea și programul politic, apropo, vă mulțumesc foarte mult că m-ați invitat, dar sunt rare ocaziile în care, chiar și noi de la ADN, putem să ne facem cunoscut programul politic. În primul rând pierdem noi ca țară pentru că avem câteva momente în care această dezbatere este forțată, este obligatorie, în campaniile electorale, în rest fiecare își vede de treaba lui din păcate. Dacă nici în campaniile electorale nu discutăm, câștigă unul prin neprezentare.

Ion Cristoiu: Domnul Cătălin Ivan, este limpede că domnul Klaus Iohannis nu va veni la nicio dezbatere în veci vecilor amin, dar ar veni și eu aș fi în locul dumneavoastră și dumneavoastră ați fi în locul meu ce întrebare i-ați pune domnului Klaus Iohannis?
Cătălin Ivan: Multe, multe. O întrebare de bun simț și elementară. Ce-l recomandă, un singur lucru să spună, după cinci ani de mandat, luând Constituția, deci deschidem Constituția, ne uităm la atribuțiile președintelui, la jurământul pe care l-a depus președintele, pentru că el nu-și respectă nici măcar jurământul pe care l-a citit când a fost învestit președinte al României, luăm jurământul, ce-a jurat ca președinte, și din tot ce prevede Constituția un lucru pe care l-a făcut pentru România ca să-l recomande pentru încă un mandat? Atât, unu.
Monica Mihai: Domnule Cătălin Ivan, vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră la această emisiune, domnule Cristoiu, vă mulțumesc pentru discuția din această seară, până la ediția viitoare doamnelor și domnilor la revedere.