Ceremonia aducerii vaccinului în România, un scenariu care ar câștiga toate categoriile la Zmeura de Aur

La Paști, am fost la biserica din Bucureștii Noi să fac un interviu cu preotul paroh, transmis în direct la cristoiuTv. Nu voi uita niciodată emoțiile preotului, care venea de la aeroport cu Lumina Sfântă. Emoții autentice. Îi tremurau și mâna și glasul. Nu că dădea interviu, ci pentru că, în acele condiții de prigoană, a reușit să aducă Lumina Sfântă.

Astăzi, în ziua de Crăciun, am asistat la aducerea altei lumini, adevărat, nu sfântă, ci prezentată drept salvatoare: vaccinul. A fost cea mai penibilă scenetă, care ar lua „Zmeura de Aur” la toate categoriile.

Cele 10 000 de doze de vaccin, repartizate în mod simbolic României, cantitate care ar fi putut fi adusă și de un traficant mai descurcăreț, au trecut granița la Nădlac, tot simbolic, în ziua de Crăciun. Spectacolul de sunet și lumină a bătut până și momentul aprinderii spontane a Luminii la Sfântul Mormânt.

O dubiță, flancată față-spate de o mașină de poliție și una civilă, în care se aflau străini, a trecut pe lângă vameșul stingher din mijlocul șoselei. Pentru că nici nu a salutat cu mâna la chipiu, nici nu s-a aruncat în genunchi, nu se știe de ce regizorul a ales să-l plaseze acolo, că doar nu se apuca să oprească dubița și să controleze marfa. Cu masca pe față, vameșul s-a tras puțin într-o parte, să nu-l stropească mașinile, că era o baltă în apropiere. Probabil a fost pus acolo să semnalizeze balta. Bifat vameșul. Primarul din localitate, cu Tricolorul pe piept, era și el acolo, dar nici el nu a căzut în genunchi. Bifat și primarul.

Raed Arafat și Valeriu Gheorghită, șeful vaccinării (are un nume lung și pompos, dar îl reținem mai ușor așa. Comitetul, nu Gheorghiță), erau și ei prezenți. Arafat stătea cu mâinile în buzunare, iar Gheorghiță purta uniformă militară.

Intrarea vedetelor pe covorul roșu la Oscar e nimica toată pe lângă imortalizarea dubiței. Bietul primar tot dădea târcoale, în speranța că i se va băga un microfon în gură și va fi întrebat: „Ce simțiți acum, în acest moment istoric?”. Dubița, cam ca o mașină de înghețată, s-a oprit regulamentar la vamă, nu se știe de ce, bănuiesc că nu i-a dat nimănui prin cap să deschidă și să facă praf temperatura necesară vaccinului.

În fine, s-au încheiat formalitățile și a plecat.
Și acum, ca în orice film prost, la care, din start, toată echipa – scenarist, regizor și protagoniști – și-a pus în cap să câștige toate categoriile la Zmeura de Aur, a apărut celebrul pupitru.

Nu-i de-ajuns că s-a făcut Iohannis de mândra minune, de au râs și curcile de el, cu pupitrul alegoric, oficialii continuă. S-a adus un pupitru din lemn și s-au pus la declarații Arafat și Gheorghiță. Au vorbit după un moment de suspans de aranjare a microfoanelor, de făcut albul și câteva probe. Parcă se făcea lansarea de la Cape Canaveral, atât de pătrunși de importanța momentului erau toți. Arafat, de teamă să nu i se piardă cumva un singur cuvânt, a spus legat de un microfon: „Atenție, să nu cadă când vorbim”. Și, ca noroc, microfonul a picat chiar atunci. Și momentul aranjării microfoanelor a prelungit suspansul, chiar mai mult decât într-un film de groază (prost), când ea este atacată de monstru, dar pe când să fie ucisă, capătă puteri neștiute și-i bagă o gheară în gât lăsându-l lat. Așa s-a terminat și cu microfoanele.

Raed Arafat, despre care nu știu să se fi convertit la creștinism, a început cu Crăciunul, de mă așteptam să bage și o colindă. Dar a făcut repede legătura dintre minunea din ieslele de la Betleem și dubița, ca de înghețată. „Asistăm la un moment istoric, la un moment care arată că lumea a găsit o soluție, începem să o aplicăm (…) Este o speranță, este lumina de la capătul tunelului, dar, atenție, asta nu înseamnă că problema s-a rezolvat și asta nu înseamnă că uităm de măsurile care sunt obligatorii, măsurile de distanțare, purtarea măștii și tot”. Bun, am înțeles, vom fi la fel ca acum, doar că ne vom vaccina.
A zis și Gheorghiță ceva, dar a subliniat că este o onoare pentru el să se afle azi acolo.

Asta a fost la vamă. Sâmbătă, a doua zi de Crăciun, are loc o altă ceremonie în cinstea vaccinului la Institutul Cantacuzino, unde participă și premierul Cîțu. Obligatoriu! După care, trimit o parte din vaccin înapoi, pe unde a intrat, pentru că niște doze trebuie să ajungă la Timișoara. Plimbă vaccinul ca pe sfintele moaște, nu m-ar mira ca prin toate localitățile prin care trece mașina să fie puși pe traseu primarul, cu Tricolorul pe piept, și polițistul cu mâna la chipiu. Desigur, îl puteau lăsa acum, dar poate că Florin Cîțu, eminent finanțist, e cu număratul.