Cerşetorii care ştiu pe de rost Iliada

De sărbători

Prin metrou, prin autobuze, tramvaie, ba chiar şi prin microbuze, şi-au făcut apariţia copii care cerşesc la modul cultural. Deşi analfabeţi, ei spun pe de rost, pronunţînd distinct, primele 20 de strofe din Iliada, în greaca veche, acompaniindu-se la liră, precum orbul Homer, despre care există, totuşi, îndoieli că ar fi scris şi Odiseea.

*

Antologie

În holul de la intrare tronează panoul intitulat Din frumuseţile patriei noastre, cu o singură fotografie, înfăţişînd un peisaj din Turcia.

*

Atmosferă

Plouă.
Ploaie de final de toamnă, cu stropi reci.
Un vînt derbedeu rupe umbrelele, năpustindu-se din cele mai neaşteptate locuri. Aşa cum o face, violent şi hoţeşte, pare un violator la ivirea unei femei singure. În pustiul golului de circulaţie dă buzna în Marele Bulevard, ca o ameninţare pe cale de a deveni realitate, vuietul copacilor. Rarii trecători sporesc pasul, de parcă ar fi îmbrînciţi.
Prin sticla aburită a vitrinelor înalte nu se vede nimic din lăuntrul magazinelor.

*

Au bere!

În Bobocicul de Mijloc, la cîţiva zeci de metri de gară, se ridică un restaurant cu autoservire, mai degrabă, fost cu autoservire. Acum te serveşte ospătăriţa. Şi n-ai voie să pui mîna pe nimic, dacă nu vrei să-ţi se ardă una peste mînă cu polonicul. O măsură luată de administraţie pentru a contracara furturile de tacîmuri. În sala uriaşă, în care se intră şi se iese ca la gară, lumea bea bere la mesele fără nimic pe ele decît sticlele. E mare animaţie şi pe terasa neacoperită, unde oamenii stau în picioare şi beau sub ploaia meschină, într-o mînă, cu sticla de bere şi-n cealaltă, cu umbrela.

Dinspre oraş vin într-una grupuri-grupuri. De pe la Stopul care nu merge, zărind vînzoleala din jurul restaurantului, ochii li se încălzesc, picioarele le aleargă mai repede.
Şi toţi murmură extaziaţi:
Au bere! Au bere!

*

Autobuzul fără frîne

Autobuzul, venit de la garaj pentru a pleca într-o excursie tematică, n-are frîne. Ori de cîte ori se apropie o intersecţie, şoferul scoate capul pe fereastră şi strigă:
– Băăă, dă-te la o parte, nu-mi merg frînele!

Două eleve, zărite în drum, trebuie să se urce. Şoferul trage maşina lîngă bordură, deschide uşa din faţă administrîndu-i o lovitură scurtă cu maneta, şi zice disperat:
– Suiţi-vă repede, pînă nu se termină curba.

De pe trotuar cineva vrea să-i spună ceva.
– Nu pot! răcneşte şoferul pe fereastră, n-am frîne!


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Marius Tucă Show. Ion Cristoiu: Când au venit democrații la putere ne-au arătat ei ce e aceea dictatură

Invitat în cadrul emisiunii Marius Tucă Show, joi, 7 noiembrie 2019, transmisă pe Mediafax

Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”:



Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi