Cerşetorii care ştiu pe de rost Iliada

De sărbători

Prin metrou, prin autobuze, tramvaie, ba chiar şi prin microbuze, şi-au făcut apariţia copii care cerşesc la modul cultural. Deşi analfabeţi, ei spun pe de rost, pronunţînd distinct, primele 20 de strofe din Iliada, în greaca veche, acompaniindu-se la liră, precum orbul Homer, despre care există, totuşi, îndoieli că ar fi scris şi Odiseea.

*

Antologie

În holul de la intrare tronează panoul intitulat Din frumuseţile patriei noastre, cu o singură fotografie, înfăţişînd un peisaj din Turcia.

*

Atmosferă

Plouă.
Ploaie de final de toamnă, cu stropi reci.
Un vînt derbedeu rupe umbrelele, năpustindu-se din cele mai neaşteptate locuri. Aşa cum o face, violent şi hoţeşte, pare un violator la ivirea unei femei singure. În pustiul golului de circulaţie dă buzna în Marele Bulevard, ca o ameninţare pe cale de a deveni realitate, vuietul copacilor. Rarii trecători sporesc pasul, de parcă ar fi îmbrînciţi.
Prin sticla aburită a vitrinelor înalte nu se vede nimic din lăuntrul magazinelor.

*

Au bere!

În Bobocicul de Mijloc, la cîţiva zeci de metri de gară, se ridică un restaurant cu autoservire, mai degrabă, fost cu autoservire. Acum te serveşte ospătăriţa. Şi n-ai voie să pui mîna pe nimic, dacă nu vrei să-ţi se ardă una peste mînă cu polonicul. O măsură luată de administraţie pentru a contracara furturile de tacîmuri. În sala uriaşă, în care se intră şi se iese ca la gară, lumea bea bere la mesele fără nimic pe ele decît sticlele. E mare animaţie şi pe terasa neacoperită, unde oamenii stau în picioare şi beau sub ploaia meschină, într-o mînă, cu sticla de bere şi-n cealaltă, cu umbrela.

Dinspre oraş vin într-una grupuri-grupuri. De pe la Stopul care nu merge, zărind vînzoleala din jurul restaurantului, ochii li se încălzesc, picioarele le aleargă mai repede.
Şi toţi murmură extaziaţi:
Au bere! Au bere!

*

Autobuzul fără frîne

Autobuzul, venit de la garaj pentru a pleca într-o excursie tematică, n-are frîne. Ori de cîte ori se apropie o intersecţie, şoferul scoate capul pe fereastră şi strigă:
– Băăă, dă-te la o parte, nu-mi merg frînele!

Două eleve, zărite în drum, trebuie să se urce. Şoferul trage maşina lîngă bordură, deschide uşa din faţă administrîndu-i o lovitură scurtă cu maneta, şi zice disperat:
– Suiţi-vă repede, pînă nu se termină curba.

De pe trotuar cineva vrea să-i spună ceva.
– Nu pot! răcneşte şoferul pe fereastră, n-am frîne!