CIA se află în război cu administrația de la Casa Albă? (I)

Pentru analiștii politici (și nu numai) care se consideră obiectivi și realiști, un lucru este clar: dragostea dintre militarii care fac parte din sistemul de securitate american și administrația de la Casa Albă este una cu năbădăi. Cum așa? Din cauză că șefii din ambele sisteme sunt efemeri, mâinile care se spală una pe cealaltă nu ajung să spele același obraz, acesta schimbându-se prin apariția neanticipată a unui nou mandat. Începând de la ura lui Kissinger pentru birocrați și birocrație, până la iubirea aceluiași Kissinger pentru militarii care acționau la ordin, inclusiv la cel verbal, relațiile actuale dintre cele două lumi ale gulerelor albe sunt mai complicate ca niciodată. Demn de notat este și că Henry Kissinger, consilier pentru securitate națională și ulterior secretar de stat al președinților Richard Nixon și Gerald Ford, a ajuns să fie anchetat pentru ceea ce erau atunci presupuse crime de război în: Vietnam, Bangladesh, Chile, Cipru și Timorul de Est. În mod firesc, informațiile s-au scurs în mod voit, fie mai lin, fie mai violent, în funcție de interesele părților implicate.

Să realizez un scurt istoric, ca să aflăm cât mai multe într-un timp cât mai scurt. Încă de la identificarea publică de către jurnalistul Robert Novak a lui Valerie Plame ca ofițer sub acoperire al Agenției Centrale de Informații în anul 2003, rotițele relațiilor de la Casa Albă au început să scârțâie. Deoarece se încearcă atingerea unui număr cât mai mare de fanatici CNN-iști și la noi, merită să amintesc și de faptul că Robert David Sanders Novak a jucat un rol extrem de important pentru CNN după înființarea rețelei, pe când rețeaua avea alte preocupări și valori.

Dar să revenim la subiectul principal. Ce a pățit această doamnă? În anul 2002, Plame a scris un raport către superiorii săi din CIA în care își exprima ezitarea de a-l recomanda pe soțul ei, fostul diplomat Joseph C. Wilson, la CIA pentru o misiune în Niger pentru a investiga afirmațiile conform cărora Irakul ar fi aranjat să cumpere și să importe uraniu din această țară, dar a declarat că acesta ar putea fi în măsură să ajute. După ce președintele George W. Bush a declarat că Saddam Hussein a căutat recent cantități semnificative de uraniu din Africa în timpul pregătirii invaziei Irakului din anul 2003, Wilson a publicat în iulie 2003 un articol de opinie în The New York Times în care își exprima îndoielile din timpul misiunii că ar fi avut loc o astfel de tranzacție cu Irakul. Lucru care normal că i-a înfuriat atât pe unii șefi din CIA, cât și pe unii factori de decizie politică importanți. Ce s-a scris în perioada aceea:

„16 martie 2007, 15:28 PM EET / Sursa: The Associated Press

Valerie Plame, agenta CIA aflată în centrul unui scandal politic, a declarat vineri în fața Congresului că înalți oficiali de la Casa Albă și de la Departamentul de Stat i-au distrus acoperirea „din neglijență și imprudență” pentru a-l discredita pe soțul ei diplomat. Plame, a cărei dezvăluire din 2003 a declanșat o anchetă federală, a declarat că a știut întotdeauna că identitatea sa ar putea fi descoperită de guverne străine. „A fost o ironie teribilă faptul că oficialii administrației au fost cei care mi-au distrus acoperirea”, a declarat ea în fața Comisiei de supraveghere și reformă guvernamentală din Camera Reprezentanților. „Dacă guvernul nostru nu poate nici măcar să-mi protejeze identitatea, viitorii agenți străini care ar putea lua în considerare posibilitatea de a lucra cu Agenția Centrală de Informații și de a furniza informațiile necesare s-ar gândi de două ori”, a spus Plame ca răspuns la o întrebare. Când a fost întrebată cum a afectat-o dezvăluirea identității sale, Plame a spus: „M-am simțit ca și cum aș fi fost lovită în măruntaie”. Audierea a fost prima dată când Plame a răspuns public la întrebări despre acest caz, care a dus la recenta condamnare pentru sperjur și obstrucționarea justiției a fostului consilier principal al vicepreședintelui Dick Cheney, I. Lewis „Scooter” Libby. Apariția ei a fost un moment de teatru politic captivant, deoarece democrații s-au întrebat dacă administrația Bush a gestionat greșit informațiile clasificate prin divulgarea identității ei către reporteri. Nimeni nu a fost acuzat de divulgarea identității sale” (https://www.nbcnews.com/id/wbna17643269). Ce este demn de reținut? Scandalul a dus la o anchetă penală, nimeni nu a fost acuzat pentru scurgerea de informații în sine. Scooter Libby a fost condamnat pentru că a mințit anchetatorii. Sentința sa de închisoare a fost în cele din urmă comutată de președintele Bush, iar în 2018 a fost grațiat de președintele Donald Trump. O administrație repară greșelile alteia?

Tot ceva pentru micii noștri fanatici din România, care nu sunt conștienți de faptul că nu există stat fără probleme și tocmai din această cauză se țin scai de aripile fragile ale Marelui Licurici, care a cam obosit: „Candidez pentru Congres pentru că mergem înapoi în ceea ce privește securitatea națională” – „Undercover” — Valerie Plame for Congress –https://www.youtube.com/watch?v=ICW-dGD1M18

Ilustrativă este și povestirea mai veche, dar nu expirată: „Întrebat de ce ține atât de mult la Axa Washington-Londra-București și nu este adeptul unor relații la fel de apropiate cu partenerii tradiționali, Franța si Germania, Traian Băsescu a afirmat râzând: Decât să sug… la mai mulți licurici mai mici, mai bine sug… la un licurici mai mare!”. Pe viitor vom vedea împreună, stimate cititor și dragă cititoare, un raport al CIA în care se arată că Trump și-a abandonat datoria de comandant suprem, iar Agenția a trebuit să îl păcălească pe acesta pentru a fi atent la informații. Exemplul este ilustrativ pentru a continua pledoaria pentru adevăr, în chestiunea extrem de complexă și de controversată a relației actuale dintre sistemul de securitate american și administrația de la Casa Albă. Doar și Biden este vizat de către mici răzbunări. De ce? Ei bine, în calitate de senator, Joe Biden a ajutat la „uciderea” candidatului la funcția de director al CIA al președintelui Jimmy Carter, deoarece Biden ar fi gestionat greșit materiale clasificate.
Ce de manifestări orientale la porțile Occidentului, ce de Dinu Păturică peste Ocean!

Să încheiem cu ceva mai interesant decât luptele din coliba Unchiului Sam. Între două și trei miliarde de oameni din întreaga lume se confruntă cu lipsa apei. Aceste lipsuri se vor agrava în următoarele decenii, în special în orașe, dacă nu se va intensifica cooperarea internațională în acest domeniu, avertizează experții din cadrul UNESCO și UN-Water în cea mai recentă ediție a Raportului ONU privind gestionarea apei în Lume: https://www.unesco.org/en/articles/imminent-risk-global-water-crisis-unesco/un-water.