Coaliția de guvernare – o căsnicie în care, vorba de pe maidan, Fiecare e cu aia a mă-sii

Vineri, 26 februarie 2021, am înregistrat pentru duminică, 28 februarie 2021, ora 20-21, la Aleph News un interviu cu Sorin Cîmpeanu. Un interviu mai aparte. Pe lîngă previzibilele întrebări despre cum a trecut școala românească prin Pandemie și despre cît și cum se va dezvolta învățămîntul online în urma experienței care a fost Starea de urgență, l-am interogat pe Sorin Cîmpeanu și despre profesia sa de bază cea de inginer în îmbunătățiri funciare, despre cum s-a decis să intre în politică la invitația lui Victor Ponta, despre cum se alcătuiesc ordinele comune ale ministerului Educației și Ministerului Sănătății, despre desfășurarea școlii în variantă fizică după 8 februarie 2021.

Înainte de a începe înregistrarea, Tatiana Lipchin, de la redacția Știri a postului, l-a întrebat pe Sorin Cîmpeanu, pentru a-i difuza ulterior opinia dacă elevii au sau nu interzis să dea mărțișoare profesoarelor și colegelor de 1 martie. Întrebarea nu ținea de tradiția mărțișoarelor la români, gata să fie aplicată peste cîteva zile, ci de relațiile din Coaliția de Guvernare. Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, se pronunțase public împotriva mărțișoarelor și florilor. Sorin Cîmpeanu a reafirmat poziția sa că mărțișoarele și florile nu sînt interzise de 1 martie.

Istoria lumii moderne cunoaște războaie fără vărsare de sînge, petrecute doar în plan economic sau politic. Unele au rămas în memoria lumii prin nota lor de comic involuntar. România are toate șansele de a intra și ea în istoria războaielor hazlii prin ceea ce s-ar numi Războiul mărțișoarelor. Ministrul PNL, Sorin Cîmpeanu dă liber la dăruirea de mărțișoare. Ministrul USRPLUS al Sănătății, Vlad Voiculescu, se opune gestului devenit de mult și romantic.

Acest nou război n-a surprins pe nimeni.
Din 23 decembrie 2021, de cînd a fost investit Guvernul Florin Cîțu, Coaliția de Guvernare e într-o permanentă ceartă publică gen Vodă da, Hâncu, ba.

Românii, care au experiența certurilor din căsnicie, de cele mai multe ori fără a duce la divorț, își vor aminti că nu de puține ori după ceartă vine un spor de iubire.
Să se întîmple așa și în Coaliție?
Răspunsul e nu.

Ca și într-o căsnicie deja stricată, partenerii și-au făcut deja o viață proprie. Ca în orice viață proprie, cînd partenerii sînt practic despărțiți, deși actele îi arată încă împreună, fiecare are o viață amoroasă proprie. Această realitate se găsește în Parlament.

Recent, în Camera Deputaților s-a discutat și s-a votat subvenționarea Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos. Deși USRPLUS a votat împotrivă, proiectul a trecut. Cum s-a întîmplat asta? PNL și UDMR, membre ale Coaliției de guvernare, au apelat pentru a trece proiectul la PSD și la AUR. Pentru acest proiect s-a format astfel în Parlament o nouă majoritate: PNL, UDMR, PSD, AUR.

N-a fost o premieră.
Legea de eliminare a pensiilor speciale a trecut prin Parlament deși un partid al majorității guvernamentale s-a opus. Cum s-a întîmplat asta? PNL și USRPLUS au apelat la PSD pentru ca legea să treacă. PSD a pus condiție pentru vot luarea în discuție a proiectului său și nu al PNL. OK – au zis cele două partide. Sîntem de acord cu asta. Numai să votați alături de noi.

S-a creat astfel o nouă majoritate. Majoritate punctuală, desigur, alcătuită din PNL, USRPLUS și PSD. Dincolo de faptul că PSD era pînă nu demult „Ciuma Roșie”, un partid nefrecventabil, un partid împotriva căruia scrîșnea cotidian președintele Klaus Iohannis, șeful de facto al Coaliției, gestul de a lăsa pe dinafară UDMR și a apela la PSD este o primă gravă încălcare a unei legi a coaliției. A urmat o a doua încălcare. Subvenționarea Schitului Prodromu a trecut prin Parlament grație majorității punctuale PNL, UDMR, PSD, AUR.

Un proiect de lege în Parlament trebuie aprobat înainte de a intra la vot de cei trei parteneri de coaliție. Dacă unul se opune se încearcă mai întîi să fie convins. Dacă nu poate fi convins atunci se renunță la proiect. Nu de alta, dar Coaliția are un are un program comun și mai ales că, vorba românului, și la bine și la rău partidele din coaliție sînt împreună. În cadrul discuțiilor dintre cele trei partide UDMR s-a opus. Ce-ar fi trebuit să se întîmple în cazul unui Guvern de Coaliție? Anume celelalte două partide să încerce să convingă UDMR. Dacă UDMR rămînea pînă la capăt, cum s-a întîmplat, în decizia sa, atunci se renunța la Proiectul de lege, cum trebuie să se renunțe la orice altă decizie care vizează întreaga Coaliție.

Ceea ce s-a întîmplat la Legea pensiilor speciale a arătat că de fapt nu avem o coaliție în adevăratul sens al cuvîntului. Acum la subvenționarea Prodromu lucrurile s-au repetat. Normal era ca USRPLUS să fie consultat. Dacă se opunea acestui proiect ceilalți doi parteneri nu-și puteau permite să se alieze cu PSD în parlament. Faptul că această subvenție a trecut însă cu votul PSD împotriva USRPLUS, așa cum legea pensiilor speciale a trecut prin parlament cu votul PSD împotriva UDMR, ne confirmă, mai mult decît orice alt fapt, că coaliția de guvernare practic nu funcționează.
Sau mai precis că partidele care alcătuiesc căsnicia numită Guvern sînt împreună doar pe hîrtie. În realitate, vorba de pe maidan, fiecare e cu aia a mă-sii.