Comemorarea aniversării evenimentelor supranumite „Martie Negru” la Târgu Mureş şi apel la aducere-aminte

Cu prilejul împlinirii a 31 de ani de la evenimentele de tragică amintire supranumite „Martie Negru” la Târgu Mureş, permiteţi-mi să citez din prefaţa scrisă de SÜTŐ András ‒ binecuvântată să-i fie memoria ‒ la prima ediţie, din anul 1990, a cărţii „Martie Negru” la Târgu Mureş de KINCSES Előd. „Principalii vinovaţi, care au orchestrat pogromul antimaghiar de la Târgu Mureş, nu sunt necunoscuţi. Dezvăluirea identităţii lor poate fi împiedicată momentan din coridoarele puterii. Dar nu pentru multă vreme. …falsificarea adevărului nu poate însemna decât un interimat. Putem afirma aceste lucruri şi despre acţiunea minerilor, care a avut loc în iunie la Bucureşti. Scenariul a fost aproape identic.”

Scriitorul nostru ardelean, care şi-a pierdut un ochi din cauza agresiunilor suferite, a crezut cu convingere în puterea adevărului. Din această cauză nici nu s-ar fi gândit că „interimatul” instaurat „nu pentru multă vreme” şi falsificarea neobrăzată a adevărului vor caracteriza starea lucrurilor şi după trecerea a mai mult de trei decenii. Că principalii autori morali, adică instigatorii responsabili de evenimentele sângeroase de la Târgu Mureş, şi anume: Ion ILIESCU, fostul preşedinte al statului, colonelul Ioan JUDEA şi generalul Ioan SCRIECIU, liderii naţionali şi judeţeni din vremea respectivă ai Frontului Salvării Naţionale vor beneficia de pensii generoase fără să fie traşi la răspundere pentru faptele lor odioase, despre care nu numai ţara, dar şi opinia publică internaţională a fost informată prin intermediul televiziunii; în timp ce autorii materiali, recrutaţi din efectivele Securităţii, vor fi lăsaţi să fugă; iar maghiarii, care au devenit victimele lor, vor fi sancţionaţi în mod colectiv şi dosarul de anchetă a diversiunii contrarevoluţionare de la Târgu Mureş va fi închis, considerându-se rezolvat definitiv.

SÜTŐ András şi-a exprimat chiar încrederea că se va face dreptate şi în cazul Mineriadei de la Bucureşti. În asentimentul lui, şi noi puteam avea speranţa că în urma somaţiei formulate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Dosarul Revoluţiei va fi, de asemenea, dezbătut mai devreme sau mai târziu, iar pentru crimele comise împotriva umanităţii în luna decembrie a anului 1990 se vor primi pedepsele binemeritate.

Ulterior, însă, a trebuit să constatăm că justiţia românească aflată sub control politic nemijlocit obstrucţionează în continuare anchetarea evenimentelor contrarevoluţionare din vremea respectivă, nepermiţând să se facă dreptate şi să se acorde reparaţii, chiar dacă aceste măsuri sunt în concordanţă cu aşteptările îndreptăţite. Cauza crimelor în masă comise în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi cea a Mineriadei din iunie 1990 par să se împotmolească din nou după citirea rechizitoriilor; iar în privinţa „ruraliadei” de la Târgu Mureş nu a fost dispusă nici măcar declanşarea unei anchete penale, ba mai mult, nici măcar CEDO ‒ în complicitate cu interesele naţionaliste româneşti ‒ nu a fost dispusă să pună pe rol agresiunea etnică strigătoare la cer.

În contextul prezentelor relaţii politice interne, stabilite în urma alegerilor parlamentare din anul trecut, marea datorie a actualului Guvern – a cărei achitare nu poate suferi amânare – este aflarea adevărului şi acordarea eventualelor reparaţii în privinţa tuturor crimelor contrarevoluţionare enumerate în cele de mai sus. Având în vedere aniversarea acestora, anchetarea evenimentelor supranumite „Martie Negru” la Târgu Mureş, tragerea la răspundere a vinovaţilor şi reparaţiile ce trebuie acordate victimelor pogromului trebuie să reprezinte prioritatea de prim rang.

Calvarul la care a fost supus răposatul CSERESZNYÉS Pál constituie un memento care ne reaminteşte soarta maşteră de care au parte deţinuţii noştri politici secui BEKE István şi SZŐCS Zoltán. În timp ce ei zac nevinovaţi la închisoare, parlamentarii şi demnitarii UDMR ocupă fotolii catifelate la Bucureşti. Ce contrast strident! Pur şi simplu, respectul şi aprecierea faţă de cetăţenii de etnie maghiară – care în calitate de membri ai societăţii noastre plătesc impozite şi contribuie la edificarea ţării – constituie motive suficiente pentru care statul democratic român are, printre altele, îndatorirea de a face dreptate în cazul evenimentelor supranumite „Martie Negru” la Târgu Mureş şi să elibereze deţinuţii noştri politici întemniţaţi pe baza unor acuzaţii născocite.

Faptul că după data de 15 martie, Prefectura judeţului Covasna a amendat Primăria municipiului Sfântu Gheorghe cu 10.000 de lei pentru arborarea steagurilor festive maghiare, este un semn rău. În comparaţie cu situaţia arătată, o evoluţie îmbucurătoare este că gheaţa pare să se topească: după ani în şir în care a tăcut, domnul Preşedinte Klaus IOHANNIS a adresat comunităţii maghiare din Transilvania un mesaj ad hoc cu ocazia zilei naţionale a acesteia. Faţă de instigarea antimaghiară din anul trecut, comunicatul actual, în care Preşedintele României vorbeşte despre „temelia respectului drepturilor omului şi protecţiei minorităţilor”, constituie o turnură radicală. În concordanţă cu mesajul domnului Prim-ministru Florin CÎŢU din data de 15 martie, şi domnul Preşedinte Klaus IOHANNIS ne îndeamnă în alocuţiunea sa la „cultivarea armoniei interetnice”. Această modificare a vocii politice reprezintă un motiv de a ne situa pe poziţia optimismului precaut. Faptul că – momentan – UDMR este component indispensabil al coaliției guvernamentale, constituie o altă circumstanţă favorabilă, care oferă o şansă pentru soluţionarea problemelor şi doleanţelor noastre maghiare.

Având în vedere cele de mai sus şi conştientă de potenţialul său de negociere sporit, UDMR ar trebui să facă paşi hotărâţi în vederea soluţionării cazului legat de evenimentele supranumite „Martie Negru” la Târgu Mureş, precum şi a achitării şi eliberării deţinuţilor noştri politici secui. Considerată una dintre condiţiile esenţiale ale depăşirii crizei de durată a întregii societăţi şi a democraţiei româneşti, reforma justiţiei ‒ lovite de o serie de metehne ‒ ar putea constitui fundamentul soluţionării acestor probleme particulare.

De la aderarea la Uniunea Europeană şi până acum, România nu a reuşit să scape de sub incidenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare (CVM) şi să se alăture Zonei Schengen. Nu este o pură întâmplare că guvernul Cîţu tratează îndeplinirea cât mai grabnică a cerinţelor CVM şi, în consecinţă, reforma justiţiei româneşti combinată cu asigurarea independenţei politice, eficienţei şi transparenţei acesteia ca pe o prioritate de prim rang. Ministrul justiţiei, domnul Stelian-Cristian ION a declarat pe marginea memorandumului guvernului publicat pe această temă în data de 20 ianuarie 2021 că: „A sosit acum momentul de a repara tot ceea ce s-a stricat în ultimii ani, de a pune justiția pe drumul cel bun şi de a consolida statul de drept şi democraţia din România.” Nu există nici un dubiu că protecţia şi garantarea drepturilor minorităţilor constituie parte integrantă a statului de drept şi a sistemului de valori democratice europene. Tocmai din acest motiv este momentul oportun ca, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, justiţia românească să înceteze starea privării de drepturi în care se află comunitatea maghiară din România şi să rectifice situaţiile în care s-au comis ilegalităţi în detrimentul acestei comunităţi. Întreprinderea acestor măsuri este o îndatorire prioritară a noului guvern ‒ la care UDMR este părtaș ‒ faţă de Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul fundamental european de drept al separării puterilor în stat, starea inadmisibilă în care justiţia se subordonează intereselor politice de partid şi serviciilor secrete, fiind aservită acestora, trebuie să înceteze odată şi pentru totdeauna. Luând în considerare acest fapt, o aşteptare îndreptăţită faţă de Uniunea Europeană este ca această organizaţie să renunţe la aplicarea standardelor duble şi să pretindă respectarea şi exercitarea drepturilor noastre minoritare ca semn al instaurării statului de drept în România. În plus, UE are datoria de a decide, de asemenea, în spiritul statului de drept şi în privinţa iniţiativelor cetăţeneşti europene promovate de noi ‒ care se bucură de susţinerea a mai multor milioane de semnatari ‒ şi au în vedere protecţia minorităţilor, respectiv a regiunilor naţionale.

TŐKÉS László
preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania