Ministrul de Externe al Austriei: Dostoievski şi Ceaikovski rămân o parte a culturii europene, fie că ne place sau nu. Rusia va continua să fie cel mai mare vecin al nostru. Va rămâne a doua mare putere nucleară din lume

Corespondență din Anglia. America, ultimul bal

Când America dansează cu Ucraina, Europa se uită ca la vânzarea pieii ursului din pădure. Nimeni nu a sesizat că se cântă Șostakovici. Al doilea vals.
„De ce s-or fi plăcând așa de mult?”, s-au întrebat mamele fetelor de măritat.

State relativ tinere, dar cu cazier stufos. Înaintașii americanilor de azi au găsit ceva istorie pe acolo, dar au nimicit-o. Kiev-ul s-a dezis și de ce își încropise, și pe rusește, și pe românește, și pe ungurește. Biden și Zelenski (niște erori electorale) abia de se descurcă cu propria gramatică. În timp ce Zelenski antrenează minoritățile să-i vină de hac, americanii se pregătesc de mai mulți președinți, pentru că nici statele parcă nu se mai plac între ele, nu ca la început, și nici nu mai par cine știe ce unite, nici în cuget, nici în simțiri.
„Cine a fost nebunul care a aruncat piatra?”, a întrebat aniversarea CIA-ului de pe 6 ianuarie.

De vină nu poate fi decât Nostradamus.
Nostradamus le-a dat de înțeles elitelor americane că la un moment dat o babă avea să fie aleasă președinte. Madam Clinton, care ori de câte ori se adresa românilor nu uita să spună cât de dragă îi e Budapesta, nu avea nevoie de nicio pregătire. Nea Obama lăsase deja vorbă serviciilor. S-a pariat pe strungăreață. Cine să-și fi închipuit că s-a sucit Nostradamus! Sau poate n-au învățat ei la școală din manualul alternativ favorizat de bunăvoința stelelor. Așa s-au trezit cu Trump președinte. Mare trebuie să fi fost stupoarea serviciilor secrete din întreaga lume! În afară de două.

CIA a primit ordin să pitească documentele care fuseseră pregătite pentru prostirea națiunilor și să amâne crizele pentru după computeriadă. S-a dat însă drumul la virus, că de vaccinare s-a ocupat Fauci, ăla de-a reușit să jerpelească și ce mai rămăsese din știință. Între timp, Trump începuse însă să dea din casă. Avionul prezidențial, de exemplu, avea prețul umflat cu zecile de milioane de dolari. Trump a crezut că era vorba de tapițerie. Tehnica lucra însă sub acoperire. A venit apoi și momentul în care le-a spus statelor prietene că armata americană nu le mai apară granițele pe gratis sau pe sume modice. Umilința de azi a europenilor mi se pare dezgustătoare. Cum să pupe mâna celor care i-au lăsat fără petrol și le-au vândut în schimb abțibilduri cu schimbarea anotimpurilor? O să le dea Vivaldi cu bagheta peste cap, să li se întoarcă neuronii din concediu de prea multă odihnă.

De unde să știe Trump că armatele americane răspândite prin lume își apărau de fapt propriile investiții: aparatură militară, închisori CIA în care s-a tolerat cruzimea și abuzul, laboratoare de viruși, ca aceia care au tot circulat în ultima vreme prin lume, radare etc. Înainte de a smulge masca de pe mizeria morală a Americii, Trump a fost înlocuit cu un boșorog care are nevoie de angajați ca să găsească bideul. Trump apucase totuși să menționeze și niște nume de colonii, vecine cu foste mari focare de Covid.

Și uite-așa am ajuns la vizita de lucru a ciucălăilor din România în Coreea de Sud. Mi-aș fi dorit să existe o clasificare a formelor de penibil, așa cum a reușit un tip pe nume Empson să găsească șapte feluri de ambiguitate, dar Iohannis nu valsează dacă nu-i cumpără nevesti-sii rochiță nouă, și numai dacă e cu pozar.

O minune totuși s-a întâmplat, Zelenski a început să vorbească despre conferințe de pace, după care s-a dus să pupe moaștele din Congresul American. Având în vedere că nici el n-a ieșit din pulover nici nu se mai știe de când (și Petre Roman l-a purtat pe-al lui cu aceeași încăpățânare) trebuie să fi mirosit strașnic a ulei de măsline. La summit-ul de pace, pe care camuflatul l-ar dori plătit și dat reclamă la televizor pe undeva prin februarie, Rusia nu a fost invitată. Era și normal, Rusia a propus pacea încă din 2022. La summit trebuie să participe ăia care au pornit și au întreținut războiul (ca să-i vadă și să-i judece lumea), că aceia au de învățat ce-i aia. E drept că nici pacea nu a fost invitată, dar ce să caute între hoții care și-au scos popoarele și sufletele la mezat?

Bezmeticii Americii ar fi trebuit să-și sune singuri trezirea, dacă Putin nu ar fi fost un om echilibrat și nu ar fi dorit cu adevărat pacea, după cât a fost de provocat, summit-ul de pace s-ar fi ținut în limba rusă. Americanii nici măcar nu știu să valseze. E drept că nu i-a invitat nimeni la vals.

„Hora de la Cernăuți, pe românește”, a zis și unul Ștefan al Oltii, care și din piatră seacă mai scoate câte o biserică.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Corespondență din Anglia. America, ultimul bal”

  • Stilul dumneavoastră îmi merge la suflet, sunteți de toată isprava, vorba românului!

A apărut „1990- Ce se ascunde dincolo de evenimentele din 13,14 și 15 iunie? ”. Primul volum din seria Ion Cristoiu – istoricul clipei, 1990 – 1996

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog