Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Corespondență din Istanbul. Pisicile, aceste amfitrioane și stăpâne ale metropolei

Astăzi, joi, când scriu aceste rânduri, a fost sărbătoare mare pentru noi, creștin ortodocșii: Înălțarea Domnului. În drumul meu spre serviciu am trecut pe la biserică, pentru că trebuie să vă spun că în Istanbul sunt foarte multe biserici ortodoxe și, ca orice credincios, am stat câteva minute să vorbesc cu Dumnezeu și să aprind câteva lumânări. Nu îmi permitea timpul să stau la slujbă, dar cel puțin bucuria de a petrece chiar și câteva clipe în liniștea catedralei ortodoxe grecești Hagia Triada -Sfânta Treime fost o mare binecuvântare.

Construită pe la 1880, minunata operă arhitecturală aflată în apropiere de Piața Taksim, este considerată cel mai mare sanctuar ortodox grec din Istanbul. Despre bisericile ortodoxe poate o să vă povestesc altădată, pentru că am vizitat multe dintre ele și sunt impresionante.

Am zis să nu scriu nimic astăzi, pentru că este o mare sărbătoare, dar uitându-mă prin telefon am văzut zecile de fotografii cu pisici pe care le-am colecționat de când  locuiesc aici și nu am putut să nu vă împărtășesc și vouă părerile mele despre minunatele feline.

Dragostea oamenilor din Istanbul pentru pisici este de notorietate. Potrivit unui proverb turcesc, „dacă omori o pisică, trebuie să construieşti o moschee pentru a câştiga iertarea lui Dumnezeu”. Acest proverb ar avea legătură cu un basm despre pisica Muezza, animalul de companie preferat al profetului Mahomed.

Sunt atât de iubite, de răsfățate și de alintate, nimeni nu le deranjează și le tratează ca și cum ar fi animalul de companie al comunității, zici că ele sunt amfitrioanele orașului și ele conduc Istanbulul.

Le vedem peste tot: pe mașini, în cafenele, în vitrinele magazinelor, pe rafturile librăriilor, în fiecare scară de bloc, chiar și în moschei. Toată lumea le hrănește și le răsfață. Nu o să vezi pisici slabe pe străzile Istanbulului. Pescarii le dau mult din peștele prins, restaurantele au așezate pe masă niște cartonașe, frumos scrise, prin care te roagă să nu pui scobitori și șervețele în resturile rămase în farfurie, pentru că ei le dau pisicilor și cățeilor.

Este ca o solidaritate comună a locuitorilor de a avea grijă de ele, fără ele metropola nu ar mai fi la fel, sunt parte din sufletul orașului.
Au propria pagină de Instagram – Pisicile din Istanbul, iar statisticile spun că ar fi câteva sute de mii de exemplare fără stăpân.

Povestea lor își are rădăcinile în timpuri dintre cele mai îndepărtate ale Imperiului Otoman, când erau urcate pe nave pentru a proteja de șoareci și aduse la Constantinopol și debarcate când navele ancorau aici.

Turcii cred că pisicile merg în cer și îi pot spune lui Allah  Dumnezeu despre bunătatea lor și tocmai de aceea au atât de multă grijă de ele. Islamul le consideră animale curate și profetul Mohamed le îndrăgea tare mult. Este și despre acest aspect o povestioară, cum că și-ar fi tăiat mâneca de la haină doar pentru a nu-și deranja pisica în timp ce dormea pe ea.

Prezența lor și dragostea de care sunt înconjurate sunt lecții de viață și de bunătate.

Există și un film Pisicile sau  Kedi, cum se spune în turcă. Este un film documentar turcesc, realizat în 2016, regizat de Ceyda Torun, despre numeroasele pisici fără stăpân care trăiesc în orașul de pe Bosfor. În Istanbul, pisicile sunt ca o oglindă a oamenilor.

Despre minunatele feline au circulat multe legende, s-a creat un cult al lor.
În Japonia, pisica este simbolul norocului. În Evul Mediu, în anumite părţi ale Europei Occidentale, pisicile erau asociate cu răul, în lumea arabă au circulat numeroase legende care aveau în centru pisica, pusă într-o lumină favorabilă, iar în Egiptul Antic ele erau erau considerate animale sacre.

În zilele noastre, pisicile nu mai sunt venerate ca în Egiptul Antic, însă se poate spune că au cucerit lumea cu drăgălășenia lor. Oamenii, renunțând la credințele şi ritualurile aberante legate de latura „malefică” a pisicilor, au ajuns să le îndrăgească foarte mult, acestea ajungând cele mai numeroase animale de pe lângă casă. Clipurile cu pisici sunt peste tot pe internet, iar efectul lor pare să fie terapeutic, mai ales pentru că reușesc să-ți smulgă un zâmbet și să te ajute să scapi de stresul zilnic. Pisicile au devenit nelipsite din preajma scriitorilor, artiştilor sau oamenilor politici. De multe ori, chiar au constituit o foarte  bună sursă de inspirație.

Am citit undeva aceste rânduri, poate nu le reproduc cu exactitate, dar mi-au plăcut:
„Omenirea este determinată de modul în care tratăm animalele”. Omenia include generozitate, încredere, modestie si politețe.

Fii un om – sună bine, dar, pe de altă parte, este foarte dificil. Viața reală dictează o astfel de condiție încât mulți au uitat de umanitate.
Iubirea și grija de care se bucură pisicile în orașul de pe Bosfor pe mine m-a înduioșat. Dovada de umanitate, pe care cei mai mulți dintre noi am uitat să ne-o mai cultivăm, ne este atât de frumos expusă în fiecare colțișor al acestei metropole ce pare cuprinsă mereu de o teribilă agitație.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „Corespondență din Istanbul. Pisicile, aceste amfitrioane și stăpâne ale metropolei”

  • Pisicile sunt animale fabuloase,unii zic ca pisicile și câinii sunt la nivelul 5 al universului,deasupra oamenilor,hrănesc o pisica bătrâna la bloc,ea e însoțită mereu de alte 2 pisici ale căror culori ale blanii nu se regăsesc in coloritul pisicii in cauza,nu au legătura de rudenie,cea neagră doarme tot timpul peste ea încălzind-o in timpul nopții,cea gri-albastru cerșește de la un Fast food apropiat si fiind frumoasa primește piept de pui pe care nu îl mănâncă ci îl aduce pisicii bătrâne,asta in repetate rânduri ,oamenii sunt departe,degeaba au evoluat ca inteligenta…

  • Notez: un text foarte frumos despre pisici.Ele sunt fascinante. Gresit au fost asociate cu femeia: vicleana si perfida.
    ” În Istanbul, pisicile sunt ca o oglindă a oamenilor.” la fel si in Grecia. In Romania nu gasesti oameni….
    Parafrazez : romanii sunt un popor lipsit de suflet si este normal ca strainii sa-si bata joc de ei !
    Am „gustat” foarte bine ticalosia romanilor si nu pot sa iert.
    @Dl.Cristoiu: Pisica batrana de la Gagesti va iubea (stiu comportamentul specific). Probabil erati unicul om din viata ei care
    ii acorda un pic de timp. Pisica stie sa astepte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *