Corina Crețu: „Pe 19 iunie va fi Consiliul European, unde sper ca Domnul Președinte Iohannis să prezinte, totuși, planul de redresare al României și să se bată pentru aceste 33 de miliarde EURO, pentru că ele nu sunt bătute în cuie, ele sunt doar pe hârtie la ora actuală”

Pe parcursul interviului pe care i l-am luat Corinei Crețu la cristoiuTv, marți, 9 iunie 2020, există un moment pe care simt nevoia să-l explic. Fosta comisar european, vorbind despre vizitele sale în România, simte nevoia să adauge:

„Și am fost atacată că vreau să fiu «Mămica Națiunii», că vreau să dau eu sfaturi…”

Înainte de a o contacta pe Corina Crețu în vederea interviului n-am exclus un refuz mai mult sau mai puțin politicos:
Acuzația cu Mămica o făcusem eu într-un comentariu pe cristoiublog.ro dedicat criticilor aduse de Corina Crețu, la vremea respectivă, felului în care erau absorbite fondurile europene.

Se putea spune că nu scrisesem de bine despre Corina Crețu în postura de Comisar European, deși pe vremea cînd activase la Cotroceni îmi exprimasem în mai multe rînduri aprecierea pentru felul în care reușise să fie o interfață între Ion Iliescu și noi, jurnaliștii care-l atacau 24 din 24 de ore.
Cu toate acestea Corina Crețu a răspuns mai mult decît amabilă invitației mele.

Pentru mine autenticul politician are stomacul tare în relația cu presa. Politicianul mărunt poartă ranchiună jurnaliștilor care-l critică. Dacă are la dispoziție, precum președinții, bulanul Serviciilor, caută să se răzbune. Dacă n-are, nu-ți răspunde la salut. Acceptarea unui interviu la cristoiuTv, deși scrisesem despre ea destul de sever, a fost pentru Corina Crețu o bilă albă în relația cu mine. Pe parcursul interviului mi-am dat seama că m-am pripit acuzînd-o de ambiția implicării în politica noastră internă. Aceasta deoarece interlocutoarea m-a convins că, depășindu-și uneori mandatul, a încercat să îmbunătățească relația dintre UE și Guvernele PSD, conduse practic de Liviu Dragnea. M-a preocupat și mă preocupă ca istoric al clipei, dar și ca istoric pur și simplu, felul în care PSD, beneficiar în decembrie 2016 a celui mai mare scor electoral obținut de un partid în postdecembrism, a risipit iresponsabil acest capital, sfîrșind prin a pierde în Parlament majoritatea guvernamentală. Așa se explică insistența pusă de mine în interviul cu Tudorel Toader pe politica PSD față de Justiție. Așa se explică de ce m-am întrebat pe parcursul interviului cu Corina Crețu despre cauzele imaginii dezastruoase de la Bruxelles a lui Liviu Dragnea, a Guvernului României, a PSD. Corina Crețu a explicat în premieră cu exemple convingătoare că din start a fost o greșeală imensă de abordare din partea PSD-ului condus de Liviu Dragnea. Celor spuse de interlocutoare le-a adăuga și greșeala de a o trata pe Corina Crețu ca pe un dușman. Despre aceasta și despre altele, în interviul dat de Corina Crețu la cristoiuTv, pe care-l reproducem în variantă scrisă. Titlul și intertitlurile ne aparțin.

E o greșeală renunțarea la purtătorul de cuvînt

Ion Cristoiu: Am o interlocutoare în premieră, Corina Crețu. Nu cred că v-am mai luat până acum vreun interviu…

Corina Crețu: Nu, mulțumesc foarte mult pentru invitație. Aș fi venit dacă m-ați fi invitat.

Ion Cristoiu: Asta spun, că deși ne știm de o viață pe scena vieții publice… nu am ajuns să facem un interviu, pentru că am depins de fiecare dată de televiziune. Acum am televiziunea Cristoiu TV, pot să iau un interviu fără probleme.

Corina Crețu: Bine, au fost vremuri frumoase, în care comentam mult împreună, mai ales când am fost și ziarist, și după aceea când am fost Purtător de Cuvânt al Președintelui, am avut multe întâlniri. Dar eu vă mulțumesc pentru invitație în primul rând. Și vă felicit pentru că ați rămas la dragostea dumneavoastră de jurnalist. N-ați cedat, ca noi, altor tentanții.

Ion Cristoiu: Nu, dar la vârsta asta, sunt mai mult decât activ. A propos de jurnalism, vă fac o surpriză. Am făcut această poză: suntem la Moscova, iulie 2003, la semnarea tratatului. Aici era parcarea de la hotel, Dvs. erați șefa presei de la Cotroceni și ia uitați, vorbeați aici la telefon. E o poză pe care nu v-am cerut voie să o folosesc, dar e o poză decentă. V-am spus acest lucru pentru că e și un interviu de personalitate. Spuneți-mi și mie, am discutat și cu Adriana Săftoiu: ați fost Purtător de Cuvânt și într-un fel interfața dintre Președintele Iliescu și presă. Care e cea mai mare problemă în relația cu presa a unui consilier pe un asemenea post?

Corina Crețu: În primul rând, eu cred că un asemenea post este absolut necesar. Am văzut că multe instituții au desființat această poziție de Purtător de Cuvânt, inclusiv la nivel european. Președintele Juncker când a venit a desființat pentru Comisarii Europeni purtătorii de cuvânt spunând că, practic, noi ar trebui să fim proprii noștri purtători de cuvânt. Dar comunicarea cu presa este, după părerea mea, absolut esențială și cred că este un lucru care lipsește în societatea românească. Dumneavoastră vorbiți liber, dar sunteți printre puținii care vă exprimați fără un punctaj sau fără o directivă. Și acest lucru este important pentru oameni: să vadă mai multe puncte de vedere. Bineînțeles, eu în rolul acela prezentam punctul de vedere al Instituției Prezidențiale și cred că am avut rolul de a moderniza și știți bine pentru că am avut discuții și cu dvs.: am solicitat ca la prima instituție a țării să fie acreditați măcar oameni cu studii superioare și nu am acceptat să coborâm nivelul. Cred că este un post necesar, pentru mine a însemnat foarte mult pentru că astfel am fost martora multor evenimente care au marcat viața politică a României, atât din postura de jurnalist, dar mai ales din postura de Purtător de Cuvânt. Am fost la Praga, atunci când România a intrat în NATO, dar și la semnarea Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană. Practic, am văzut toată lumea, am învățat foarte mult, ceea ce m-a ajutat mai târziu.

Ion Cristoiu: Da, e foarte interesant ce ați spus. Observ și în România o punere între paranteze a Purtătorului de Cuvânt. Și eu cred că e necesar, pentru că el ia în piept toată relația cu presa. De ce se renunță la această poziție de Purtător de Cuvânt?

Corina Crețu: Pentru că, în foarte multe cazuri – așa cum este și normal – Purtătorii de Cuvânt au și ei personalitatea lor și propriile opinii. Și atunci, dacă merge doar cu comunicate și cu apariții fără întrebări deranjante, oamenii politici sigur că preferă această cale. Dar eu cred că, într-o democrație trebuie apărat mult mai mult acest principiu. Eu vă spun sincer că venirea mea în politică a început strict profesional. Adică știți foarte bine că eu am avut un accident de mașină, eram acreditată și la Cotroceni, dar și la Camera Deputaților. Și Domnul Chebeleu mi-a propus, în urma unui scandal de presă să vin expert la cabinetul Purtătorului de Cuvânt, pentru că atunci dânsul era Purtător de Cuvânt. Era un scandal în legătură cu o întâlnire a Președintelui Iliescu cu reprezentanții UDMR-ului. Iar faptul că nu s-a dat un comunicat de presă a stârnit reacții privind o așa-zisă înțelegere, un așa-zis complot. În urma acestui scandal, Domnul Traian Chebeleu – care avea în responsabilitate atât presa, cât și politica externă – mi-a spus că nu poate face față. Am crezut că va fi un transfer temporar către politică. Practic, făceam comunicatele de presă în prima parte. Am pornit de jos, expert la Cabinetul Purtătorului de Cuvânt, care e cea mai mică funcție pentru o persoană cu studii superioare. După care a venit ’96, s-au pierdut alegerile și atunci am vrut să mă reîntorc în presă.

Visul tatălui meu a fost să devin asistentă la Politehnica, pentru că el era Profesor de Fizică, avea celebrele culegeri de Fizică

Ion Cristoiu: A propos de asta, e un moment. Dacă s-ar scrie o carte sau s-ar face un film al vieții dvs., ar fi un film al unei ascensiuni incredibile. Erați în ’89 un economist la Fabrica din Blaj, România și acum sunteți personalitate europeană. Poate că puțină lume știe că Dvs. Ați făcut ASE București, planificare economică și cibernetică, nu ați făcut PR. Deci erați informatician?

Corina Crețu: Da, întradevăr, am terminat ca analist-programator, așa se numea atunci, pentru că nu erau calculatoare. Încă lucram cu COBOL, acele calculatoare foarte mari. Am luat repartiție la Centrul de Calcul al Fabricii de Mașini-Unelte de la Blaj, m-am mutat acolo.

Ion Cristoiu: Erau informatizați?

Corina Crețu: Făceam balanța mijloacelor fixe, cum se făcea atunci.

Ion Cristoiu: Erați un fel de contabil, înțeleg.

Corina Crețu: Așa, da, eram un fel de contabil. Pentru că Bucureștiul era închis, nu aveam posibilitatea de a lua repartiția în București, și în mintea mea Blajul suna foarte bine.

Ion Cristoiu: Păi și cum ați ajuns de la Blaj reporter la București în ‘90?

Corina Crețu: Pentru că una dintre primele măsuri care s-au luat imediat după Revoluție a fost aceea de a te putea transfera la fabrica-mamă, care era Mecanică Fină. Și apoi s-au dat concursuri… cât am fost mică scriam romane. Și am dat concurs la trei ziare: la Curierul Național, Adevărul și Azi și am spus că de unde voi primi primul răspuns, acolo mă voi duce. Și l-am primit de la Azi. Bine, în bibliotecă am un raft întreg de culegeri de-ale tatălui meu. Visul lui a fost să devin asistentă la Politehnica pentru că el era Profesor de fizică, avea celebrele culegeri de fizică.

Ion Cristoiu: Deci sunteți genetic matematiciană… Tatăl dvs. a fost autor de culegeri de fizică.

Corina Crețu: Da, toți cei care au dat la Politehnică, la Medicină, au învățat după culegerile tatălui meu. Așadar, el a fost foarte șocat de plecarea mea către presă și nu prea înțelegea. Inclusiv când m-am dus la Președinție.

Ion Cristoiu: Există un moment în viața dvs. de jurnalist când i-ați strigat dvs. unui Președinte al Americii, era în 92 sau înainte. Relatați-mi momentul acela, pentru că multă lume spune că atunci a avut loc saltul dvs. în politică.

Corina Crețu: Eram deja jurnalist și am avut norocul să fiu nominalizată, eram deja la Cronica Română, să merg în delegația oficială atunci s-a deschis Muzeul Holocaustului la Washington în 92. Era imediat după acel scandal cu mineriada, cu embargourile internaționale ș.a.m.d. Eram într-o delegație foarte mare de ziariști. Președintele Bill Clinton a trecut prima dată pe lângă jurnaliști și am avut acest curaj să merg cu reportofonul și să-l întreb ce părere a avut despre întâlnirea cu Președintele României. Și bineînțeles că cei de la SPP-ul lor cum ar veni au vrut să mă dea la o parte, dar dânsul le-a spus să mă lase. A fost o declarație extraordinar de bună la adresa României, că încurajează parcursul democratic și transatlantic, european al României. Apoi, Domnul Preda – Dumnezeu să-l ierte – de la Radio m-a sunat, m-a felicitat, și cei de la Televiziune m-au rugat să le dau banda. Am venit acasă și tata mi-a spus: ”Acum nu mai ești fata lui Crețu, acum eu sunt tata lui Crețu”.

Ion Cristoiu: Și v-au premiat cei din conducerea Cronicii Române?

Corina Crețu: Da, Domnul Alexandrescu era bucuros. Dânsul avea un alt program și așa am avut eu șansa să merg.

Ion Cristoiu: Deci n-a fost aranjat cu ai noștri? Ați rupt lanțul. E foarte important.

Corina Crețu: Nu, nu mă cunoștea nimeni. Domnul Alexandrescu avea un stil să dea note în fiecare lună, să publice cine era cel mai bun. Și în acea lună a spus că merit să fiu premiată cu acest premiu de a merge la Washington pentru că dânsul era oricum în Germania.

Aceasta este iarăși o slăbiciune a României: faptul că avem atât de puțini jurnaliști prezenți la Bruxelles

Ion Cristoiu: Dar acolo ați fost pe cont propriu. Spuneți-mi, în calitate de Comisar European, există jurnaliști acreditați la Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Sigur că da. Aceasta este iarăși o slăbiciune a României: faptul că avem atât de puțini jurnaliști prezenți la Bruxelles. Și de aceea cred că nici nu se cunoaște foarte bine activitatea noastră și ca europarlamentari. La ora actuală, sunt acreditați un reprezentant al Televiziunii și unul al Radioului. Acum, nu vreau să spun cât de activi sunt sau nu. Dar când am venit eu în 2006 ca observator în Parlamentul European știu că erau mai multe televiziuni. Se mai primesc și granturi, unele televiziuni primesc pe o perioadă de timp, pentru a face interviuri cu europarlamentari. Dar pe termen lung, pentru că acolo trebuie să stea cineva, probabil e o problemă de buget pentru presă. Dar fiecare europarlamentar ne putem face evenimentele noastre de presă.

Ion Cristoiu: La Casa Albă sunt acreditați care o știu și pe bucătăreasa șefă. Aici sunt?

Corina Crețu: Bine, la Bruxelles nu lipsesc ”Financial Times”, ”Politico”…

Ion Cristoiu: Dar sunt personalități, sau sunt fătuce care vin acreditate? Că la noi, trimiți la Cotroceni din redacție pe cineva care e colaborator, că de cel mai serios ai nevoie în redacție. La Uniunea Europeană cum e?

Corina Crețu: În general, eu am avut interviuri nu cu oameni care sunt acreditați, dar cu oameni de specialitate, pentru că portofoliul meu era de așa natură că nu puteam vorbi decât despre lucruri concrete, despre bani, a fost un portofoliu complex care acoperea de la transporturi la energie, transformare digitală, infrastructură, sănătate. Știți foarte bine că am coordonat acest portofoliu al politicii de coeziune, am fost responsabilă pentru fondul de dezvoltare regională și fondul de coeziune, pentru fondul în caz de urgențe. Am răspuns de ajutorul pentru cutremurul din Italia, inundațiile din România…

Ion Cristoiu: Sunteți jurnalistă, măcar la bază. La baza în sensul că nu mai practicați, dar totuși sunteți jurnalistă. Știți că la Casa Albă acreditații nu așteaptă declarații, ci caută dedesubturile. La Bruxelles e la fel? Vă vânează?

Corina Crețu: Da, unii da. Și sunt și interese politice. Știți foarte bine că eu în primul an de mandat m-am confruntat cu acel atac din ”Politico”, care nu avea absolut nimic fondat. Adică n-am înțeles ce mi se reproșa, pur și simplu s-a dorit o campanie împotriva mea. În orice caz, s-a stins pentru că nu erau lucruri care să mi se poată reproșa. În fine, din păcate așa suntem noi, românii: nu reușim să ne susținem unii pe alții și tocmai de aceea, în instituțiile europene, cred că avem cea mai slabă reprezentare dacă ne uităm la ponderea țării noastre.

Ion Cristoiu: Funcționarii români europeni sunt mulți acolo?

Corina Crețu: Funcționari români europeni sunt mulți și au venit mai ales în perioada de preaderare. Dar cu funcții foarte mari nu sunt foarte mulți. La ora aceasta, există un Director General adjunct la DG Agri și am mai avut un Director General la Cercetare, o Doamnă foarte bună, cercetătoare, dar a plecat în Statele Unite. Deci la nivel mare nu avem și nici nu se prea sprijină românii unii pe alții. Eu am făcut în fiecare an o întâlnire cu toți funcționarii români din instituțiile europene, le-am ascultat doleanțele, am încercat să îi ajut pe toți. De pildă, la mine a aplicat Dana Spinanț, pe care o cunoașteți, și a fost șefa de presă a DG Regio – în urma unui concurs validat de mine, bineînțeles ea este sigur o foarte bună jurnalistă și foarte cunoscută – iar acum este în echipa de comunicare a Președintei Comisiei, Doamna Ursula von der Leyen.

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European în care se descurajează prezența fizică

Ion Cristoiu: Ați fost la Bruxelles? Cum arată acum?

Corina Crețu: Am plecat pe 12 martie de la Bruxelles și nu am mai revenit. Eu sunt acum la București, dar am votat tot ce a trebuit să se voteze. Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European în care se descurajează prezența fizică. Până acum eram sancționați dacă nu eram prezenți fizic. Primul zbor care a fost validat de Belgia este pe 19 iunie, dar voi pleca cu mașina. Chiar și așa, am fost prezentă și în Comisii, am și votat toate măsurile care s-au luat cu privire la Coronavirus, printr-un sistem de la distanță și și acum este încurajat acest sistem de la distanță pentru că în Belgia lucrurile sunt puțin mai grave decât în România. Pe cap de locuitor rata mortalității este una dintre cele mai mari și acolo este acea cultură a azilelor de bătrâni. Oamenii agonisesc o viață întreagă pentru a sta acolo la bătrânețe. Am văzut și eu, am vizitat câteva azile, seara se adună, joacă Remi, socializează. Iar din păcate această pandemie a făcut ravagii, este țara unde numărul deceselor este de peste 60% în azilele de bătrâni.

Ion Cristoiu: Deci problema nu este a instituțiilor UE, ci a Belgiei.

Corina Crețu: Problema este a Belgiei. Primul zbor pe care l-a propus TAROM-ul a fost pe 12 iunie, iar Belgia nu a aprobat acest zbor. Dar, bine, noi putem merge și cu mașina.

Ion Cristoiu: Toți europarlamentarii români sunt în România?

Corina Crețu: Nu, i-am văzut, de pildă, pe Domnul Pâslaru, pe Domnul Rareș Bogdan, pe Domnul Băsescu. Au mers cu mașina. Eu am zis că voi mai sta. Sunt unii care au rămas la Bruxelles din motive personale, sunt unii care au copii la școală acolo, alții din motive financiare. Fiecare după cum a considerat.

Ion Cristoiu: În ce măsură un Comisar român pe un domeniu servește interesele Bruxellesului sau ale României? A fost o discuție la toți Comisarii Europeni români. Mulți au fost suspectați că erau ba ai Franței, ba ai Germaniei, ba ai Bruxellesului și nu ai României. Adică – pe cinstite – în ce măsură contează pe un domeniu dacă sunteți româncă, pentru România sau dvs. contați pentru Uniunea Europeană? Care e raportul între țara din care plecați și Bruxelles.

Corina Crețu: Vreau să vă spun că am încercat în toți acești cinci ani în care am fost Comisar European să păstrez echilibrul. Am fost atacată că veneam în țară foarte des, dar am venit tocmai pentru a avertiza, fiind conștientă că se pierd niște șanse. Și am fost atacată că vreau să fiu ”Mămica Națiunii”, că vreau să dau eu sfaturi…

Ion Cristoiu: Și eu v-am criticat, nu e nicio problemă. Am înțeles că la mine vă referiți…

Corina Crețu: Dar vreau să vă spun că în spatele acestor reacții ale mele a fost o anumită disperare. Vă spun sincer. Am încheiat toate programele operaționale pentru perioada 2014-2020 în 2015, când era Guvernul Ponta. Și bineînțeles că m-am zbătut pentru toate statele. Adică, așa cum am făcut și cu România, am criticat și Italia, care întârzia cu adoptarea programelor, mai ales regiunile din Sud: Calabria, Sicilia ș.a.m.d. Îmi dau seama că acești bani sunt bani care se pierd, deși sunt pentru dezvoltarea țărilor respective. Și când am văzut că se face 2017-2018, că am făcut atâtea eforturi… practic până în 2017 am făcut tot ce depindea de mine ca și Comisar. Am fazat foarte multe proiecte. Deci pe perioada mandatului meu am aprobat toate proiectele depuse de România. Dar nu poți să aprobi ceea ce nu primești spre aprobare. Au fost în total 57 de proiecte din care 40 fazate, cele mai multe pentru apa de canalizare. Fazat ce înseamnă? Că dacă nu se terminau în proporție de 90% până în 2014, statul respectiv trebuia să dea banii înapoi. Și atunci le-am fazat, pentru a putea fi folosiți banii în 2014 – 2020. După care, au fost proiecte retrospective – pe care predecesorul meu, Domnul Hahn nu vroia să le aprobe pentru că erau, practic, preluarea creditelor pe care o țară le are către bănci. Ca să vă dau un exemplu: Autostrada Soarelui – era o autostradă funcțională, dar 350 de milioane EUR încă se plăteau de către statul român către Banca Europeană de Investiții. Și atunci eu am întrebat serviciile juridice: ”E ilegal să fie preluate pe fonduri europene?”. Și mi-au spus că nu, dar e o muncă în plus a serviciilor Comisiei și tocmai de aceea pe mine mă doare această întrebare a dvs. pentru că eu am fost foarte insistentă și deja cei de la DG Regio erau exasperați. A fost și o anumită lipsă de politețe din partea celor din România, care mă anunțau de pe o zi pe alta. Și eu trebuia să fiu pregătită. Astăzi vorbeam despre laserul de la Măgurele, mâine vorbeam de autostrăzi… Sigur că situația altor țări nu o cunoșteam. Nu e treaba Comisarului European să cunoască fiecare metru de autostradă ș.a.m.d., dar România fiind țara mea, am văzut harta de mii de ori, m-am gândit ce se poate face, cum se poate face. În Unitatea de România am adus cei mai buni specialiști, am oferit asistență tehnică, și tocmai de aceea mă doare că s-au pierdut acești bani. Eu când am plecat la Bruxelles ca și Comisar, a existat o rată de absorbție, pentru 2007-2014, de 58% care a ajuns la 95% datorită acestor măsuri pe care le-am luat împreună cu autoritățile române. Iar în iulie 2019, rata de absorbție pentru cele 36 de miliarde EUR pe care le are România de cheltuit în 2014-2020 era 25%. Acum este de puțin peste 30%. Deci, acum lumea se supără că spun în continuare că nu se absorb fonduri europene. Când criticam PSD-ul, unora le convenea. Dar spun în continuare: ratăm oportunități imense, mai ales că avem acum la dispoziție aproape 70% din 2014-2020, avem de negociat – și nu ne ajută, politic, faptul că nu avem o absorbție bună – Bugetul 2020-2027, la care se adaugă aceste sume care sunt vânturate peste tot, Planul de redresare economică. Eu vă spun, riscă să rămână doar pe hârtie dacă nu se face un proiect. Și Guvernului actual, eu i-am trimis scrisori, acum o lună, în care am spus ”Haideți să facem un inventar”, adică ce fonduri europene avem, ce strategie există pentru cheltuirea acestor bani, care este planul, lista de proiecte pe sănătate ș.a.m.d. Eu vreau să vă dau un singur exemplu: Planul Juncker. Au fost la dispoziție 315 miliarde EUR. Știți cât a cheltuit România? 0,008% tocmai pentru că nu erau proiecte. Și mă rugam pur și simplu de miniștri să meargă la Banca Europeană de Investiții să depună proiecte. A depus sectorul privat mai mult decât sectorul public. Nu înțeleg de ce. Cu spitalele regionale iarăși am intrat în clinci cu guvernul de atunci, și de fapt de acolo a început ruptura mea totală, mai ales că nu am mai avut comunicare. Eram disperată că se vor pierde bani în 2018, bani europeni. Le-am prezentat ce fac alte țări, am ieșit public. Nu mă pot face de râs. Am ieșit public și am spus că am convenit cu Guvernul României, se vor da vouchere în valoare de 2000 EUR pentru fiecare familie nevoiașă, după care ei s-au certat care unde să meargă: la Ministerul Fondurilor Europene sau la Ministerul Dezvoltării și acest proiect a fost aruncat în aer. Am fost obligată, în 2018, să schimb Programul Operațional Regional în sensul că au fost de acord până la urmă să dea o parte din acești bani, 150 milioane EUR – care riscau să fie pierduți, către IMM-uri, plus încă 750 milioane EUR pentru dotarea tuturor județelor cu ambulanțe, mai ales macarale pentru situații de urgență. Dacă, de exemplu, în orașe izbucnea un incendiu la etajul 4, nu aveau aparate…

Pentru noi, apartenența la UE e șansa noastră de dezvoltare

Ion Cristoiu: Spuneți-mi de ce iată, și pentru Guvernul acesta și Guvernul trecut, de ce e o eternă problemă atragerea fondurilor europene? Adică ce nu știm? Suntem birocrați, suntem corupți? Așa, didactic.

Corina Crețu: Eu cred că este o birocrație excesivă, chiar astăzi mi-a apărut la amintiri, pe Facebook, exact cu cinci ani în urmă făcusem împreună cu experți internaționali un Grup pentru Simplificare. România este una dintre țările care adaugă foarte multe condiționalități față de legislația europeană. Țin minte când a venit prima dată domnul Marius Nica, fost Ministru al Fondurilor Europene și s-a văzut cu experții noștri de la DG Regio, a fost absolut șocat de cât de laxe erau regulile.

Ion Cristoiu: Noi suntem cei care impunem condiții, nu Bruxellesul?

Corina Crețu: Da, foarte multe condiții. Am vorbit, de pildă, cu Președintele Consiliului Județean Sălaj care mi-a spus că pentru o porțiune de autostradă a avut de dat 6000 de pagini și fiecare trebuia semnată de el. Și mai este ceva: procesul de achiziții publice. Stau foarte multe cazuri în justiție. Cu privire la acest aspect, foarte multe țări au mers pe varianta ca aceste litigii să fie soluționate într-un timp foarte scurt și să fie soluționate separat, pentru că sunt conștienți că în șapte ani trebuie făcute investițiile respective. Însă nici nu poți să îi negi omului dreptul de a contesta. Dar am avut cazuri în România în care pentru construcția unui drum, a fost contestată compania câștigătoare și i s-a dat câștig de cauză tot acestei companii, dar după 6 ani. Și mai avea la dispoziție doar câteva luni să facă drumul, deci banii s-au pierdut. În Polonia și în alte state, aceste litigii durează maximum șase luni, pentru că nu poți rata șansa la dezvoltare și construcție de școli, de spitale, de drumuri, doar pentru că două comune sau companii se bat între ele. Vreau să vă spun că, de pildă, doi ani de zile a durat litigiul între două comune de lângă Iași, pentru amplasamentul Spitalului Regional din Iași. Laserul de la Măgurele, iarăși: un an de zile a durat acordul de mediu, deci mi se pare că întârzierile sunt foarte mari. Și e foarte ușor să dai vina pe Bruxelles. Eu înțeleg, pentru că e foarte greu să explici la virgulă în fiecare stat. Dar vedem exemplul Brexit-ului. Se poate scrie și o carte de manipulare, începând de la faptul că Domnul Farage, din 2007 venea cu tot felul de minciuni. Și noi, social-democrații și popularii ajunsesem la ideea că nu e cazul să ne coborâm la nivelul lui și să îi dăm replica și uite așa s-a rostogolit toată această idee că tot ce venea bun venea de la Londra sau de la ”Lord Mayor” și tot ce era rău venea de la Bruxelles. România nu se află în situația aceasta de lux, pentru că totuși, Marea Britanie întotdeauna a avut o relație mai rece cu UE, a fost mai apropiată de SUA. Pentru noi, apartenența la UE e șansa noastră de dezvoltare, deci nu ne putem juca chiar așa. Eu vă spun foarte sincer că până să merg la Parlamentul European nu am știut câte investiții sunt făcute pe fonduri europene. În România, 65% din investiții sunt pe fonduri europene. Am fost în campanie la Cluj și așa am aflat și eu, în 2014, că 80% din rețeaua de modernizare a tramvaiului este făcută din fonduri europene. Cine știe că pentru metroul din Drumul Taberei am aprobat încă din ianuarie 2017, 250 de milioane EUR? La fel și Berceni-Pipera, Gara de Nord până la IKEA. Dar din păcate nu s-au făcut proiecte. Câmpia Turzii – Tîrgu Mureș, avem acest proiect de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria 1,3 miliarde EUR. Deci trebuie să se vorbească despre aceste lucruri, pentru că oamenii nu știu că noi am beneficiat de peste 60 de miliarde EUR la o contribuție de 15 miliarde EUR.

Ion Cristoiu: Mai este, ici-colo câte un panou.

Corina Crețu: Dar știți că, legat de panouri, în Marea Britanie mulți primari știau foarte bine că doar în ziua inaugurării trebuie să fie acel panou. Și în Marea Britanie a doua zi le lua jos. Am avut o discuție despre această temă cu colegul meu, Comisarul pe Cercetare Moedas, care era din Portugalia. Și s-a dus la Manchester, a rugat serviciile mele să îi dea un briefing, și a văzut acolo că fondurile europene de la Universitatea din Manchester erau de 250 de milioane EUR și mi-a zis: ”Corina, nu văd un panou, nu văd nimic! Și când l-am întrebat pe Rector cine a contribuit la așa o minunăție, mi-a spus că a fost Lord Mayor”. În multe locuri se plantează pomi în fața acestor panouri…

Ion Cristoiu: Spuneți-mi, de când a plecat Domnul Juncker, v-ați mai întâlnit cu el? Pe unde e? S-a pensionat?

Corina Crețu: La fel ca oricine cu un rang de fost șef de stat, are dreptul la un cabinet la Bruxelles. Mai vine și mai pleacă. A stat o perioadă, cât a predat ștafeta noului Președinte, Ursula von der Leyen. Are pază, are birou și posibilitatea de a sta la Bruxelles.

Pe domnul Juncker l-am ajutat în foarte multe probleme

Ion Cristoiu: E adevărat că erați unul din Comisarii pe care el îi simpatiza?

Corina Crețu: Nu știu, sper. Am avut o relație profesională foarte bună și l-am ajutat în foarte multe probleme, în care experții noștri au putut venit cu soluții. De pildă, când a fost cazul Greciei, când era să intre în faliment, a fost un schimb de opinii între Vicepreședinții Comisiei cu privire la deplasarea în Grecia, pentru că societatea era foarte tulburată. Atunci a fost trimis Domnul Katainen, care era Vicepreședinte al Comisiei Europene dar care fusese Prim-Ministrul Finlandei, dar era criticat în Grecia pentru că a sprijinit măsurile de austeritate. El și acum, nemaifiind Comisar, este adeptul condiționalităților pentru foarte multe țări. Și atunci, din cauza unei manifestații, nu a putut să realizeze vizita oficială. Atunci, Domnul Juncker mi-a spus: ”De acum înainte tu te vei ocupa de Grecia, vii din estul Europei, ești ortodoxă, femeie și ai și bani la dispoziție”. Am propus schimbarea regulamentelor pentru această situație excepțională, practic Grecia nu mai avea nevoie să dea acea parte de cofinanțare și iată că am reușit să ajungă la 100% absorbție a fondurilor europene pentru perioada 2007-2014. Eu nu aveam discuții cu Domnul Juncker decât în cadrul oficial la Colegiu, miercurea. A fost un singur moment când m-am dus cu demisia pe masă. Pe 2 mai 2018 a fost depusă propunerea de Buget asupra căreia nici acum nu s-a ajuns la o înțelegere pentru 2021 – 2027. Discutasem ceva cu colegul meu Oettinger și cu ceilalți colegi, iar între timp, peste weekend, s-a venit cu o idee de a introduce un indicator pentru migrație, care schimba total arhitectura bugetului. Eu militam pentru a avea ca bază de calcul PIB-ul pe cap de locuitor, așa-numita ”metodă Berlin”, în baza căreia se calculează alocația fiecărei țări. Introducându-se acest indicator de migrație, i-am spus Domnului Președinte Juncker că eu nu pot să merg să prezint în Parlamentul European o propunere de Buget care este, de fapt, un Robin Hood în sens invers: luăm de la săraci și dăm la bogați. Și atunci a chemat toate serviciile și a ajuns, în Parlamentul European, propunerea potrivit căreia România, Bulgaria, Grecia, Spania și Portugalia aveau sume în plus. Și așa am considerat normal, pentru că acesta este scopul, stipulat în Tratat, al politicii regionale: acela de a contribui la reducerea decalajelor. Iar aici mă ajuta, într-adevăr, când aveam probleme cu serviciile, care au o anumită birocrație, să le schimb cumva mentalitatea.

Ion Cristoiu: Am văzut că ați scris pe Facebook, iar se discută cu Schengenul. Mai vedeți vreo perspectivă ca România să intre în acel spațiu? Pe cinstite acuma, că nu mai sunteți Comisar, sunteți europarlamentar.

Corina Crețu: Comisia pentru Libertăți Civile din Parlamentul European a propus, dar nu este pentru prima oară. Știți foarte bine, au fost mai multe rezoluții în Parlamentul European, în care i s-a propus Consiliului European să pună pe ordinea de zi această discuție. Au fost state, Olanda în principal, care au amenințat cu dreptul de veto.

Ion Cristoiu: Dar ce are Olanda cu noi? Tot n-am înțeles. E un interes al lor? Adică au ei o problemă dacă intră România? Adică, la noi e o temă cu Olanda. De ce?

Corina Crețu: Eu cred că e nevoie de un dialog mai intens. Eu v-am spus: când am negociat Bugetul, am văzut cât de mult înseamnă o întâlnire și o discuție bilaterală. Sunt esențiale aceste contacte umane. Probabil ar funcționa dacă Domnul Președinte, sau Guvernul României, ar lua la discuții fiecare țară, plus țările care nu sunt în Schengen – pentru că propunerea Parlamentului este pentru România, Bulgaria și Croația. România merită să intre în Schengen, s-a investit atâta.

Ion Cristoiu: Propunerea e foarte bună, aveți dreptate, contează foarte mult și relațiile bilaterale. Ar trebui să se urce în avion Președintele și să stea de vorbă cu cei care se opun. Că poate vor și ei ceva.

Corina Crețu: Olandezii au și ei propriul lor electorat. Și sunt niște stereotipuri de care trebuie să scăpăm. Știți foarte bine, în foarte multe țări au fost o problemă muncitorii polonezi, apoi românii ș.a.m.d. Acum, de pildă, s-a scos la iveală această chestiune a muncitorilor sezonieri, faptul că România practic acoperă piața alimentară a întregii Europe și ajută. Să nu uităm de medici: în Franța sunt 4000 de medici români, în Germania aproape 5000. Gândiți-vă ce ar fi fost dacă statul român ar fi făcut ceva mai mult să îi păstreze pe acești oameni: 10.000 de medici numai în Germania, Franța, ca să nu mai vorbesc de Italia, Spania, asistenți medicali atât de necesari. De aceea, mie mi se pare că trebuie să facem mai mult pe plan social, pentru că ideea aceasta de populism – când se vorbește despre creșterea salariilor și a pensiilor – e ipocrită. Și oamenii au dreptate. Când noi avem salarii și le spunem pensionarilor că se pot descurca… Eu nu am fost niciodată ruptă de aceste realități. Și văd că toate statele iau aceste măsuri. Spania a introdus pentru un an de zile acest venit minim pentru cei care nu pot ajunge la 500 EUR pe lună. La fel și Germania, Franța. Și sunt resurse. Nu intru în politica internă, dar vreau să reiterez: din 36 de miliarde EUR s-au cheltuit 30% și nu mai există nicio condiționalitate, doar să existe proiecte în sănătate, infrastructură. Nu a venit nimeni cu o strategie. De la 1 iunie ni se spune că se va veni cu un plan de relansare economică. Nu există transparență. Ce se face cu acești bani europeni? A fost acest program pentru tablete, pentru educație. Acest program era introdus în programul ”România modernă, România digitală”, a fost prins în Bugetul României, în anul 2019 cu 2 miliarde de lei pentru a se achiziționa tablete. Apoi a fost scos din Buget în noiembrie 2019, pentru că Bugetul nu era gata, și apoi nu a mai fost reintrodus, iar acum se cumpără tablete din Rezerva Națională. Și foarte mulți oameni se întreabă: dar de ce, totuși? Pentru că sunt eligibile pe fonduri europene aceste tablete, din Fondul Social European. De ce nu le iei pe fonduri europene? De aceea se pun și multe întrebări legate de această stare de urgență și de alertă. Sunt legate și de transparență, pentru că odată ce iei din Fondul de Rezervă e o problemă internă, nu mai trebuie să dai socoteală.

Ion Cristoiu: Am înțeles, știu. Dacă iei de acolo, e mult mai multă condiționalitate. Nu pot să nu vă întreb de afacerea Colin Powell. N-am înțeles niciodată povestea. V-au spart e-mailul.

Corina Crețu: Da, este un mod de a fi atacată. Acest scandal a izbucnit în 2012, când un hacker a spart adresa mea de e-mail. Înțeleg că același hacker a spart și adresa Doamnei Hillary Clinton, deci vâna vedete din America. Era vorba despre conversații, și politice, au fost scoase din context câteva pasaje. Aproape toate erau super-oficiale.

Ion Cristoiu: Ce e soțul Dvs., că nu v-am întrebat niciodată?

Corina Crețu: Soțul meu e inginer, a lucrat la IMSAT aici, în România. A fost responsabil pentru Orientul Mijlociu și – dacă pot să spun așa – dacă a fost un beneficiu după războiul din Orientul Mijlociu, a fost acela că ei n-au mai avut contracte și s-a reîntors în țară. Noi ne cunoșteam deja, el era deja divorțat și ne-am căsătorit. Eu m-am căsătorit târziu, știți foarte bine, la 45 de ani.

Eu am încercat de fiecare dată pe canale nediplomatice să transmit la București care e atmosfera la Bruxelles în legătură cu Guvernarea PSD

Ion Cristoiu: Intenționez să lansez o dezbatere despre PSD pe cristoiublog.ro. Încep cu Dvs. Cred că despre acest partid nu s-a discutat, decât ba cu înjurături, ba cu laude. Vreau să văd experiza dvs. și ca om politic, ați fost în PSD. Spuneți-mi și mie, de ce ați intrat într-un conflict cu Liviu Dragnea. Nu îl știați dinainte, pe el?

Corina Crețu: Nu, nu ne-am cunoscut foarte bine. Partidul, știți foarte bine, și acum îmi reproșează că m-a pus Comisar European. Nu, eu am fost nominalizată de Prim-Ministrul Victor Ponta, din câte am înțeles au fost și alte propuneri. Dar fiind Vicepreședinte al Parlamentului European, Domnul Juncker m-a preferat, pentru că avea deja mai mulți miniștri aleși și deja i se reproșa că nu a luat oameni care au trecut prin testul electoral. Eu am intrat în conflict începând de la aceste proiecte și șanse care s-au pierdut.

Ion Cristoiu: Îl știu și eu pe Liviu Dragnea. L-am cunoscut înainte, după nu l-am mai cunoscut. Dar ca om, înainte de a ajunge șef îl știați?

Corina Crețu: Nu, n-am fost apropiată, am fost în câteva momente de campanie împreună cu Victor Ponta, care era atunci Prim-Ministru și mergeam prin campanie. Dar nu am fost în anturajul dânsului. Mie îmi reproșa, pentru că foarte mulți oameni îi spuneau că eu nu ajut. Am avut o discuție cu dânsul la un moment dat în care l-am rugat să mă întrebe personal cu privire la fiecare chestiune care i se spune că noi la Comisia Europeană nu ajutăm, pentru că interesul meu e să contribui cu toată expertiza – nu numai a mea, aveam 800 de oameni în DG Regio și, v-am spus, am consolidat foarte mult Unitatea de România. A fost într-adevăr această plecare, pentru că eu nu m-am mai regăsit absolut deloc. A fost și momentul 10 august, când PRO România nu era încă formată. Și atunci eu i-am spus soțului meu că o să încerc să îmi caut un post în instituțiile europene. Pur și simplu nu mă mai regăseam și eram absolut exasperată de toate discuțiile, de minciuni… Și Viorica, Doamna Prim-Ministru, era atât de dezinformată, îmi arăta mie cu degetul că nu aprob podul de la Brăila. Și am urcat în lift către Domnul Președinte Juncker și i-am spus: ”Viorica, în mod normal tu trebuie să mă informezi pe mine care este stadiul unui pod. Eu nu pot să știu toate podurile din 28 de țări. Ție ți se spune că eu nu-l aprob și nu a venit încă la Comisia Europeană”. Deci atâtea dezinformări, și bineînțeles că le era ușor să spună tuturor că eu sunt de vină.

Ion Cristoiu: Deci pricina conflictului era faptul că ei vă acuzau – și Dragnea, și apoi și doamna Viorica Dăncilă – că boicotați România sau că nu faceți nimic pentru România.

Corina Crețu: Sau că nu ajut. De aceea, eu în 2018 am scris scrisori. Doar una a ajuns în presă – cred că niște oameni mai zeloși din Ministerul Transporturilor au dat scrisoarea către Ministrul Transporturilor – dar eu am trimis către fiecare minister, către Cercetare, către Sănătate, să rămână în memoria instituțională. Din 6 în 6 luni trimiteam care e stadiul, ce am convenit, toate aceste lucruri au fost convenite de România, au fost puse de români în programele operaționale. Dar nimeni nu a anticipat că din 2015, când s-au semnat aceste programe operaționale, se vor schimba 8 sau 9 miniștri la Transporturi, 7 miniștri la Sănătate, fiecare cu viziunea lui, programul lui, cu regiunea din care venea. Deci această politizare trebuie să înceteze pentru că pierde România în general și pierd cetățenii.

Colegii mei Comisari, inclusiv cu Domnul Juncker, cu Secretarul General al Comisiei, și Frans Timmermans, mi-au spus că sunt foarte îngrijorați de toate aceste schimbări din justiție

Ion Cristoiu: Ați fost acolo, la Bruxelles, în perioada în care s-a creat acea imagine despre PSD-ul lui Dragnea. Care era imaginea? La noi a fost o controversă, mulți au spus că era o imagine nedreaptă.

Corina Crețu: Dreaptă, nedreaptă, trebuia explicată. Și vreau să vă spun că a mai fost un moment al rupturii mele atunci când eu am avut un seminar, lângă Bruxelles, în vara anului 2018. Și atunci Domnul Dragnea nu mi-a răspuns la telefon. Întâmplător, Doamna Firea mă rugase să mă interesez pentru că apăruse în presă o informație potrivit căreia Primăria Capitalei urma să fie sancționată de Comisia Europeană și era o știre falsă. Și în toată această discuție pe care am avut-o informal cu colegii mei Comisari, inclusiv cu Domnul Juncker, cu Secretarul General al Comisiei, și Frans Timmermans, mi-au spus că sunt foarte îngrijorați de toate aceste schimbări din justiție și le era frică de faptul că România nu are capacitatea să ducă Președinția Consiliului UE, ceea ce nu s-a adeverit. Și atunci a apărut public informația. Atunci m-au atacat toți. Dar venind din partea României, nu e normal să te atenționeze lumea și tu mai departe să atenționezi? Eu am încercat de fiecare dată pe canale nediplomatice să transmit care e atmosfera. A fost o greșeală de comunicare încă de la început. A fost Președinția Malteză, și eram în Malta, într-un microbuz cu toată lumea, când mi s-a spus că domnul Iordache, care fusese proaspăt numit Ministru al Justiției vrea să vină la Bruxelles. Și atunci m-am întors către Domnul Timmermans și i-am spus: ”Frans, uite, Ministrul Justiției vrea să vină la Bruxelles.” Și mi-a spus: ”Dar luni suntem la Strasbourg”. A mai stat ce a mai stat și a zis: ”Nu, luni o să vin la Bruxelles pentru că pentru mine e important să discut cu Ministrul Justiției din România”. Duminică seara am aflat, de la Reprezentanța României că această întâlnire a fost anulată de parte română și l-am sunat personal pe domnul Iordache și i-am spus: ”Nu se poate, este Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene, vine special la Bruxelles pentru această întâlnire” și mi-a zis: ”O să am un alt timp să merg”. Bun, nu m-am mai băgat. Pentru că am vrut să ajut, până la urmă și pe mine mă puneau la punct cei din Comisie. Îmi spuneau că sunt Comisar pe Politică Regională, nu Ambasadorul României.

Ion Cristoiu: Dar credeți că în acea imagine care s-a creat era un temei în România? Am avut un interviu și cu Domnul Tudorel Toader și spunea că era o preocupare pentru problemele domnului Dragnea. Sau modificările erau corecte, dar ei nu știau să explice?

Corina Crețu: Eu nu sunt jurist de profesie, însă cred că atunci când vorbim, de pildă, de drepturi și obligații, avem și responsabilități. Adică m-am confruntat cu această mentalitate care este pe undeva corectă, a statelor net contributoare, care spun că UE nu e, totuși, un bancomat. Adică trebuie respectate și niște reguli. Mi-a fost foarte greu să plec din PSD, după 29 de ani. Mi-e greu să vorbesc urât despre partid.

Ion Cristoiu: N-am spus să vorbiți urât, ci aș vrea să ne spuneți care e problema nr. 1 a PSD-ului, acuma? La rece, ca și cum ați fi jurnalist.

Corina Crețu: Eu cred că este o problemă a social-democrației de factură europeană, care trebuie să își găsească glasul în România, și bineînțeles că fiind membră PRO România, cred că alternativa este aici, pentru că stânga românească a pierdut anii trecuți foarte mult. Uitați-vă numai la rezultatul alegerilor prezidențiale, este cea mai mare diferență între un candidat al dreptei și unul al stângii din ultimii 30 de ani. Și printre cauze, am menționat, dar în sinteză cred că țin de îndepărtarea Stângii de agenda propriului electorat. Eu în 2014 n-am vorbit decât de pensii, de salarii, educație, sănătate, după care s-a schimbat brusc agenda, nu mai conta decât justiția și atâta tot. Tocmai de aceea am plecat din PSD, pentru că am considerat că agenda mea de om politic de stânga nu coincidea cu agenda PSD-ului de atunci. În momentul de față este nevoie de a ne uni forțele și a fi solidari, dar nu știu în ce formulă, pentru că eu nu negociez. Dar, totuși, România este o țară care are o guvernare de dreapta, cu un Președinte de dreapta, iar electoratul de stânga nu trebuie să rămână nereprezentat în acest context. Știți foarte bine că PRO România a depus niște proiecte, mesajele noastre din ultima perioadă se regăsesc în ceea ce vor oamenii, încercăm să îi ajutăm pe cei care au fost afectați de această pandemie, ne gândim la ce putem face pentru relansarea economică. Vreau să vă spun că în toată această perioadă ne-am întâlnit Biroul Executiv al PRO România tot timpul. Iar acum, în perspectiva alegerilor locale, am convenit și cu Victor să încercăm să vedem în ce măsură am putea face online întrevederi sau întâlniri zonale cu cei care vor candida la primării, pentru că capacitatea administrativă este foarte importantă. Oamenii când votează primari ar trebui să nu mai voteze oameni care nu au viziune, care nu au posibilitatea să folosească toate resursele naționale și europene. M-ați întrebat de modelele pe care le-am întâlnit. În viziunea mea, dar suntem departe de acel pas, modelele care funcționează cel mai bine sunt cel german și cel francez, acolo noi lucram direct cu regiunile. Banii nu mai treceau prin ministere.

Ion Cristoiu: Da, am văzut, e o preocupare a Dvs., anume o descentralizare pentru absorbția fondurilor europene.

Corina Crețu: Da, am militat ca în noile regulamente cel puțin 10% din bani să se ducă direct la orașe, dar nu numai reședință de județ, așa cum era înainte, ci și orașe mici și mijlocii, pentru că eu consider că oamenii de acolo știu mai bine care sunt necesitățile locale, am văzut foarte bine în Germania sau în Franța: se adună șeful de regiune, cu primarii, cu sindicatele, cu profesorii, cu mediul universitar și se face o strategie, și ei spun: ”Aceștia sunt banii europeni care ni se cuvin, aceștia sunt banii naționali, acestea sunt resursele locale. Ce facem în următorii șapte ani?”, iar eu cred că aici trebuie să ajungem. Nu știu în ce măsură societatea românească e pregătită, pentru că odată aleși, unii primari cred că le știu pe toate și că nu mai au nevoie de consultanți. Tocmai de aceea, eu i-am admirat și am spus public, pe cei care au reșit. De pildă, Alba-Iulia, sau Oradea. Și știți de ce acești primari au făcut performanță? Pentru că știau că nu au șanse la acel PNDL, care se dădea cu precădere pe criterii politice. Și atunci și-au făcut echipe foarte bune pe absorbția fondurilor europene. Oradea a absorbit aproape de 6 sau 7 ori mai mult decât i se alocase inițial tocmai pentru că celelalte orașe reședință de județ pierdeau banii.

Ion Cristoiu: Deci o soluție pentru locale este ca primarii să pună accent pe absorbție. Se poate absorbi direct de către un municipiu?

Corina Crețu: Da, prin Agenda Urbană existau miliarde de EUR și unele orașe nu au reușit să absoarbă acești bani, și atunci din cota dânșilor, ca să nu se piardă banii, s-a dat altor orașe. Dar uitați-vă la Iași cât e de frumos acum centrul. Totul e pe fonduri europene. Sau Turda, ca să vă dau ca exemplu și un uraș mic: a modernizat acea salină pe fonduri europene, tocmai pentru că primarul de acolo și-a luat un specialist foarte bun din Ministerul Dezvoltării.

A fost să fiu Ministru de Externe atunci când era deja USL-ul

Ion Cristoiu: Domnul Ciolacu a propus-o pe Doamna Firea la prezidențiale. Domnul Ponta de ce nu vă propune pe Dvs.?

Corina Crețu: Cred că nu mă propune, pentru că știe că preocuparea mea este aceea de a-mi face bine treaba acolo unde sunt…

Ion Cristoiu: A fost vorba vreun moment, pentru că vă văd într-o funcție mai mare în România, să fiți premier, candidat la prezidențiale?

Corina Crețu: Oficial, singura dată când mi s-a propus ceva, să fiu sinceră, a fost să fiu Ministru de Externe atunci când era deja USL-ul, chiar la început. Și după o discuție între Victor Ponta și Crin Antonescu, au ajuns la soluția Domnului Marga. A fost singura dată când mi s-a propus ceva oficial, în România. În afară de a fi pe listele europarlamentare. Dar vreau să spun că sunt atașată de ceea ce fac și îmi propun să merg în continuare la Parlamentul European, am luat rapoarte importante și trebuie să fie oameni și acolo.

Ion Cristoiu: UE, de acolo, de la Bruxelles, are un serviciu secret, cum ar fi la noi SRI? Bănuiesc că există un serviciu care are grijă să nu trădați la ruși sau la chinezi. Există așa ceva?

Corina Crețu: Din punctul acesta de vedere, sunt convinsă. Dar inclusiv pe securitatea personală, fizică. Primeam și noi informații, dar în primul rând Președintele Juncker, fiind Președintele Comisiei primește informații despre Comisari presupun. Dar, în orice caz, nu cred că cineva se duce să fie Comisar și să nu servească interesele Uniunii Europene.

Ion Cristoiu:: Dar trebuie să vă supravegheze cineva. Ați beneficiat de bodyguard?

Corina Crețu: La Bruxelles nu aveam, dar am avut într-o vizită la Paris, imediat după atentatele de acolo. Am avut în Grecia, eu atunci am fost foarte surprinsă pentru că grecii sunt foarte prietenoși și noi ne-am făcut vacanțele acolo și aveam tot timpul pază, în toate vizitele. Era considerată o țară de risc. În Egipt… deci se făcea o estimare a riscurilor care sunt legate de prezența unui Comisar European. Dar întotdeauna, practic, țara respectivă își asumă responsabilitatea. De pildă, în Cipru, a venit și soțul meu și am rugat să nu mai avem pază, dar a trebuit să dau declarație pe proprie răspundere de sâmbătă la prânz când mi-am terminat misiunea până în ultima zi.

Ion Cristoiu: A trebuit să dați declarație…

Corina Crețu: Da, pentru că oamenii aceia își pierdeau slujba dacă mie mi se întâmpla ceva.

Ion Cristoiu: Da, am înțeles. Spuneți-mi, vedeți o apropiere a PRO România de PSD? Sau o să vă păstrați independența?

Corina Crețu: Au fost multe discuții între noi și am văzut că situația este cumva diferită de la județ la județ, sunt foarte multe răni rămase în urmă care trebuie cumva vindecate. V-am spus și eu, personal, după 29 de ani mi-a fost foarte greu să admit că cei mai mari dușmani au fost din partidul pentru care am muncit o viață. Gândiți-vă, totuși, că de la 22 de ani până la 51 când am ieșit din PSD am crescut în acest partid. Eu cred că trebuie unită stânga, dar trebuie reformat PSD-ul. Dacă ies la comandă, așa, să ne atace doar ca să fim atacați. În multe județe PRO România este considerat un mai mare dușman decât PNL-ul și foarte mulți dintre colegii mei, din câte îi văd, merg pe soluția independenței față de PSD. Avem în multe localități oameni tineri, poate că nu au șanse de data aceasta, dar vor crește. Sunt oameni care n-au mai făcut politică vreodată, dar oameni cu experiență. Eu cred în acest proiect, PRO România, pentru că nu aș fi intrat altfel. Și sondajele demonstrează că este un proiect frumos, care crește frumos. Și Dvs. puneți mai mult accentul pe PSD decât pe PNL în discuția cu mine.

Văd în grupul social-democrat de la Bruxelles o schimbare a percepției față de PSD

Ion Cristoiu: Păi nu, mă interesează pentru că sunt specialist în PSD, în PNL nu mă consider. Adică chiar aș vrea o discuție, în perspectiva congresului, cu mai mulți. Dar o discuție nu așa, de înjurături, ci cu foști oameni sau lideri ca Dvs. care să ne spună ce-i cu PSD-ul ăsta. Trebuie să-și schimbe numele? Care e problema lui?

Corina Crețu: Sinceră să fiu, eu colaborez foarte bine – și în Parlamentul European facem parte din același grup politic, votăm împreună. S-a creat această chestiune care nu e lipsită de fundament. Și eu de la Bruxelles am văzut: ce s-a întâmplat cu spitalele regionale, parteneriatul public-privat. De unde această idee pentru autostrăzi și spitale, când puteai avea deja foarte multe lucruri făcute și inaugurate. Deci s-au trenat, a fost o chestiune atât de personalizată, doar ca să nu fie Corina Crețu, de parcă eu aș fi fost un pericol pentru partid. Să fim oameni serioși. ”Să nu le semneze Corina Crețu”. S-au depus între timp spitalele regionale și s-au aprobat. Am mers la Banca Europeană de Investiții și nu pot să neg, am lucrat foarte bine și cu miniștri ai sănătății, inclusiv cu Domnul Voiculescu. Dar birocrația aceasta excesivă a întârziat foarte mult. Nu mai vreau să spun despre problemele PSD-ului pentru că eu nu mai urmăresc.

Ion Cristoiu: O mare problemă a PSD-ului a fost că nici măcar familia europeană nu-l sprijinea. Există acum o schimbare la Bruxelles, după venirea noii conduceri? Sau trebuie să mai lucreze PSD pentru a schimba imaginea în rândul socialiștilor europeni?

Corina Crețu: Eu cred că s-au schimbat foarte multe lucruri și, vă spun sincer, văd în grupul social-democrat o schimbare a percepției. Șeful delegației este Dan Nica, are o relație foarte bună cu toți ceilalți și în primul rând nu mai este la guvernare. Nu poți să-l acuzi, la Bruxelles nu mai merge această chestiune. Și la mine, când eram Comisar European, venea premierul slovac, îmi spunea de ”greaua moștenire” și le explicam: la mine pe hârtie nu scrie nici ”Guvernul Dragnea”, nici ”Guvernul Cioloș”, nici ”Guvernul Dăncilă”, scrie ”România”. Și de acest lucru trebuie să fiți conștienți, că acest joc merge în plan intern, de a blama un partid sau altul. Dar în plan extern nimeni nu merge și spune ”Guvernul anterior”. Sigur, că se știe că sunt mai mult de șase luni de la preluarea guvernării de către PNL. Deci există așteptări. Dar revenind la chestiunea europeană, vreau să vă anunț că pe 19 iunie va fi Consiliul European, unde sper ca Domnul Președinte Iohannis să prezinte, totuși, planul de redresare al României și să se bată pentru aceste 33 de miliarde EUR, pentru că ele nu sunt bătute în cuie, ele sunt doar pe hârtie la ora actuală.

Ion Cristoiu: E nevoie neapărat să ne prezentăm și noi cu un plan?

Corina Crețu: Da, fiecare țară trebuie să se prezinte cu un plan. Așteptăm acum pachetul legislativ, pentru că avem doar declarațiile doamnei Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei, dar practic sunt multe date care lipsesc: nu se cunoaște cum va lua Comisia Europeană acești bani de pe piața internațională.

Ion Cristoiu: Deci deocamdată n-a trecut de Consiliu.

Corina Crețu: Păi, tocmai. În pachetul legislativ va trebui să se nominalizeze exact la ce pot fi folosiți acești bani pentru pandemie, cum se vor da înapoi, pentru că din aceste 33 de miliarde, aproximativ 12 sunt împrumuturi care se vor face la dobânzi foarte scăzute, negociate de Comisia Europeană. Și aici e o discuție întreagă, unde eu mă așteptam să fie chemați experții, să fie chemați economiștii. Merită să împrumutăm acești bani sau nu? Sigur, nu se împrumută la indicele de acum, care e foarte mare. Am văzut că luna aceasta împrumuturile au fost foarte mari și se discuta atât doar despre alocațiile copiiilor, care înseamnă 3 miliarde. Dacă te gândești la câte miliarde se vehiculează și câți avem la dispoziție… Pe mine mă preocupă acest lucru, care s-a accentuat în pandemie, un val anti-european. Și aici trebuie să fim sinceri, care nu exista până acum în România. Și eu cred că sunt datoare, a propos de candidatura de care vorbeați pe plan național. Totuși, de atâția ani sunt la Bruxelles și am văzut beneficiile apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Nu există familie de români care să nu vadă beneficiile apartenenței, deși, în această pandemie, față de Italia, Comisia Europeană a greșit grav – cel puțin la început. Acum, încet-încet lucrurile au intrat pe făgaș normal, ați văzut că și Președinta Comisiei și-a cerut scuze în fața poporului italian. A propos de serviciile secrete – acum pot fi critică, pentru că atunci când eram la Comisie nu puteam: am avut criza migranților, păi pentru o vară nu se putea anticipa că va veni acel val de migranți, ca să fie pregătită Uniunea Europeană? Acum avem pandemia de coronavirus, care ne-a luat de pe o zi pe alta. Să fim oameni serioși! Trebuie să fie o lecție și pentru Uniunea Europeană, eu cred că trebuie să fie criticată, dar șansa noastră este aceea de a îndrepta lucrurile din interior.

Ion Cristoiu: O întrebare: admițând că o țară precum România, la un moment dat, primește 30 de miliarde, folosirea acestora e condiționată sau facem ce vrem cu ei?

Corina Crețu: În principiu, practic s-au ridicat restricțiile. Dacă vrei să introduci în domeniul sănătății mai mult decât programul pe sănătate – pentru că acum, spre deosebire de anii anteriori, pentru fiecare țară se va face un program separat pe sănătate – așadar, dacă vrei să folosești mai mult, poți folosi din acest plan de relansare economică. Dar banii nu sunt totul, Domnule Cristoiu, credeți-mă, am avut bani la dispoziție…

Am explicat că acest lucru nu se poate face în unele țări: închiderea minelor de pe o zi pe alta

Ion Cristoiu: Dacă la un moment dat vine Ursula și spune că numai dacă cumpărați eoliene, că e tema lui Green Deal. Vor fi folosite aceste fonduri și pentru a îndruma către Green Deal?

Corina Crețu: Da, este planul politic, linia directoare cu care Doamna Ursula von der Leyen a venit, aceea a Pactului Verde European și reducerea emisiilor de carbon. Eu am avut o întâlnire și cu dânsa, dar și cu Comisara pentru Politici Regionale, pentru că mă preocupă foarte mult zona minieră, am făcut un proiect-pilot pentru Valea Jiului, am explicat că acest lucru nu se poate face în unele țări: închiderea minelor de pe o zi pe alta. Trebuie mai întâi construite alternative economice și eu sper că se va ține cont de acest lucru. Deci propunerea Comisiei va trebui aprobată de Parlamentul European, și eu vreau să vă spun că aici, în ciuda divergențelor din țară, am văzut că pe problemele mari, toți europarlamentarii români suntem solidari. Deci, de pildă, un europarlamentar de la alt grup politic lansează o petiție și, dacă e în interesul României, pentru noi nu mai contează că grupul politic din care facem parte susține sau nu, votăm în interesul României toți. Acest lucru s-a schimbat față de 2007. Contează mai mult interesul național, decât grupul politic din care faci parte.

Ion Cristoiu: E o noutate. Înțeleg că în chestiunea cu cărbunele, toți europarlamentarii noștri sunt de acord că trebuie să ne dea o păsuire, că nu le putem închide mâine.

Corina Crețu: Da, deci în ciuda faptului că noi ne mai criticăm aici, vreau să vă spun că e, de fapt, o regulă nescrisă deja că ceea ce e în interesul României este susținut de toți.

Ion Cristoiu: Acum câțiva ani, nu era regula asta.

Corina Crețu: Nu era, într-adevăr. Și a fost un lucru rău, pentru că noi trebuie să fim uniți acolo, totuși. Avem, totuși, doar 33 de voturi din peste 700.

Ion Cristoiu: Știrea ar fi că de data aceasta europarlamentarii români, indiferent de culoarea politică, sunt mult mai uniți decât înainte, în jurul unui proiect.

Corina Crețu: Până acum – a trecut deja un an de la alegerile europarlamentare – atunci când a fost nevoie de apărarea interesului național, inclusiv cu acest instrument de tranziție economică justă, care este acum în dezbatere, inclusiv în cazul Coronavirusului s-a făcut o scrisoare – pentru că a fost o discuție despre un plan pentru țările din zona Euro – și am semnat-o toți europarlamentarii români, alături de europarlamentarii din toate celelalte state care nu sunt în zona Euro. Și iată că Doamna Von der Leyen nu a mai făcut această diferență între țările non-Euro și Euro.

Nu am văzut vreun medic care să spună că dacă cumva stăm în casă în continuare cu declarație dispare coronavirusul

Ion Cristoiu: Da, și ultima întrebare, am sărit mult, dar e foarte bine, pentru că a fost foarte interesant: ați luat o decizie la nivelul conducerii PRO România? Votați starea de alertă sau nu?

Corina Crețu: Am văzut că, în PRO România, colegii mei înclină să nu voteze această stare de alertă. Ne vom întâlni mâine în Biroul Executiv. Eu nu votez în Parlamentul național, dar punctul meu de vedere este că trebuie ca guvernanții să vină cu explicații mai detaliate privind nevoia acestei stări de alertă, și să demonteze aceste suspiciuni legate de angajări fără concurs, legate de achiziții, pentru că până la urmă cred că guvernanții ar trebui să aibă mult mai mare încredere în oameni și de responsabilitatea lor. Nu suntem inconștienți.

Ion Cristoiu: Da, bună observație. Mai degrabă să aibă încredere.

Corina Crețu: Eu vreau să spun că nu am văzut nici în Belgia acele declarații scrise ș.a.m.d. Oamenii s-au protejat din instinct și asta este firea umană, să te protejezi și să ai grijă. Și cred că ar da o dovadă mai mare de încredere, pentru că altfel doar s-ar alimenta aceste suspiciuni că este o stare de alertă susținută artificial pentru a se face derogări de la niște chestiuni pentru care în mod normal ar trebui să dai socoteală.

Ion Cristoiu: Punctul Dvs. de vedere este că ar trebui să se renunțe la continuarea stării de alertă, să meargă mai mult pe recomandări și să nu existe interdicții.

Corina Crețu: Nu am văzut vreun medic care să spună că dacă cumva stăm în casă în continuare cu declarație dispare coronavirsul. Sau dacă nu mergem la serviciu. Totuși, și economia românească trebuie salvată. Și aici e vorba despre responsabilitate. Ați văzut și Dvs. că sunt foarte multe companii care și-au reluat activitatea, pentru că nu-și mai permit altfel. Și cu atât mai mult avem nevoie de un plan de redresare economică. Nu poți să conduci o țară numai cu amenzi și cu restricții.

Ion Cristoiu: Am înțeles, eu vă mulțumesc. O să urmăresc mâine să văd ce decizie luați, oricum sunt aproape sigur că asta va fi. Vreau să spun telespectatorilor că atunci când spunea de cei care au făcut-o ”Mămica Națiunii” era vorba de mine și apreciez că doamna Corina Crețu e un bun politician, n-a pus la inimă criticile mele.

Corina Crețu: Știți foarte bine că vă admir, indiferent dacă o să mă criticați în continuare. Atunci nu am avut posibilitatea să vă explic mai multe, de ce am izbucnit eu atunci legat de Autostrada Transilvania și de Autostrada Moldova, tocmai pentru că știam că e Centenarul, pentru că aveam bani pentru studiile de fezabilitate, să le facem și să începem construcția din 2021 pe următorul exercițiu financiar. Și am avut o întrebare, a propos, pornind de unde am plecat, de la sala de presă, de la Comisia Europeană. Am avut o întrebare de la un ziarist român în legătură cu asta și așa s-a făcut marea știre legată de autostrăzi, dar a fost un semnal de alarmă, și pentru mine a fost o ușurare faptul că am spus ce aveam de spus și ceea ce le spusesem în particular guvernanților de la acea vreme tot timpul.

Ion Cristoiu: Da, eu vă mulțumesc, mulțumesc telespectatorilor. O s-o mai contactăm pe doamna Corina Crețu.

Corina Crețu: Mulțumesc și eu, numai bine!