Cultura se schimbă în funcție de partenerul strategic

Răsfoind Rampa. Revista Rampa a apărut atît în timpul Războiului Sfînt, cît și după. Simpla răsfoire a acestei gazete a spectacolului dă seamă de cine era Partener strategic al României la un moment dat.
Rampa înainte de 23 august 1944.

Firește, de creație sovietică sau chiar rusească nici nu poate fi vorba. Nu se întîlnește nici creație engleză sau americană. Domină zdrobitor producția nemțească și ici colo cea a națiunilor Axei.
Să luăm cîteva numere din vara lui 1942.

Rampa, 2 august 1944:
Despre națiunile Axei sînt titluri precum Arta slovacă, Ce se joacă la Viena.

Sînt consemnate spectacolele teatrale și cinematografice din Germania. Iată cîte va exemple:
Numărul din 2 august 1942:

„«Ulciorul sfărîmat», un film comic cu marele actor Emil Mannings. De la tragedie la comedie, marea artă a genialului Jannings.”

Prezentarea debutează astfel:

„Bine fac studiourile germane că mai scot din bogatul rezervoriu al literaturii clasice germane subiecte interesante pentru noua lor producţie de filme, fiindcă orice se spune, un autor clasic genial are mai mult material de idei și fapte pentru ecran decît scriitorii de duzină – cari fabrică la comandă.”

Rampa, 9 august 1942:

• „Teatrul german în România.”
• „Ce se joacă la teatrele de vară din Italia.”

Rampa, 16 august 1942:

„Sînge vienez
UN NOU MARE SUCCES AL CASEI WIEN-FILM DIN VIENA, REALIZAT DE WILLY FORST”

Rampa, 23 august 1942:

• „Filmul slovac.”
• „La 26 august sosește la București Willy Forst
  Bucureştiul primeşte vizita actorului şi regizorului Willy Forst pe care l-am admirat în nenumăratele sale filme.
  Ziua sosirii este anunţată pentru 26 August. Marele actor şi regizor german după o scurtă oprire la Braşov va veni direct în Capitală. Sînt ani de cînd Bucureştiul nu a mai fost vizitat de talente de talia ilustrului vizitator de astăzi.”
• „AXEL von AMBESSER cel mai adulat june prim german.”
• „Artişti ai Operei Române în frunte cu maestru GEORGE GEORGESCU au plecat la Viena
  – O MANIFESTAȚIE DE SIMPATIE LA GARA DE NORD. – 6 SPECTACOLE DE GALĂ VOR FI DIRIJATE DE D. GEORGE GEORGESCU. – PRIMADONA LUCIA BERCESCU VA CÂNTA LA VIENA PÂNĂ LA 1 DECEMBRIE. – CE NE SPUNE PRIMA BALERINA D-RA MAGDALENA RĂDULESCU”

Rampa, 30 august 1942

•  „Ecouri din studiourile germane.”
• „Un episod din istoria eroică a partidului Național socialist în filmul STEGARII.”

Era pe vremea cînd Germania era partenerul nostru strategic.
Peste doar doi ani partenerul strategic se schimbă. Nu mai e Germania, e Rusia Sovietică.

Cum se vede asta în viața cultural artistică din România?
Ne răspunde trecerea în revistă a numerelor pe august 1947 ale revistei Rampa.

Rampa, 3 august 1947:
Pe prima pagină eseul George Bernard Shaw. Cu prilejul aniversării celor 81 de ani de la nașterea sa.

Cine-l semnează?
Un reprezentant al noului partener strategic:

• „George Bernard Shaw a împlinit 81 ani. Proporţiile şi valoarea lui depăşesc pare-se scurgerea anilor, atît sînt încă de proaspete, publicistul sovietic Evghenie Almazov a reuşit în savurosul articol pe care-l reproducem din Nr. 7 al revistei «Soviet Literature» (1946) să-l caracterizeze pe marele dramaturg – în toate semnificaţiile operei sale.”
• „NOILE OPERE ALE COMPOZITORILOR SOVIETICI. VIAȚA MUZICALĂ la Moscova”
• „PE MARGINEA UNEI VIITOARE PREMIERE SOVIETICE. Tînăra Gardă a lui Fadeev a fost transpusă pe ecran. O mare realizare a studiourilor sovietice.”

Lîngă acest articol o fotografie cu această explicație:

„Eroina principală din filmul sovietic «David Guramişvilii» film istoric de mare montare în care se înfăţişează un episod din luptele poporului georgian pentru libertate”.

Rampa 10 august 1947

„ROLUL JUCAT DE CINEMATOGRAFIA SOVIETICA IN DESVOLTAREA ARTELOR NAŢIONALE

Mulţi «teoreticieni» din Apus demonstrau că cinematografia este o artă fără un suflet naţional, arta este «abstract europeană» sau «mondială», că tehnica cinematografică este la fel pentru toate popoarele şi căile esteticii sale sînt la fel. Şi cît de semnificativ e faptul că tocmai în Uniunea Sovietică s-a demonstrat cît de original, puternic, în expresia sufletului naţional, poate fi cinematograful! Oare nu aceasta au demonstrat-o filmele ruseşti ca: «Mama», «Crucişetorul Potemkin», «Ceapaie va fi altele?» Oare n-au arătat acelaşi lucru filmele studiourilor sovietice?”

Rampa 17 august 1947:

„La zece minute de Kremlin… se înalţă INSTITUTUL de TEATRU din Moscova. CUM SE ÎNSUŞEŞTE știința TEATRULUI ÎN UNIUNEA SOVIETICĂ – PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU TOATE FACULTĂŢILE. – DESPRE «MICUL DOCTORAT» ŞI DESPRE MULTE ALTE PROBLEME SERIOASE DE CARE TREBUIE SĂ ŢINEM ŞI NOI SEAMA”

Rampa, 31 august 1947:

„Lectura publică a piesei Tînara Gardă de Fadeev. În cadrul acestei prime lecturi publice au luat cuvîntul domnii Zaharia Stancu, N. Moraru și Mihai Raicu.”