Cum a semnat Procurorul-șef DNA Laura Kovesi pentru „schimb de informații pe anti-corupție” cu singurul Director ucrainean din Justiție investigat pentru imixtiune în alegerile din SUA 

Cine n-are Mizsei, să-i caute

În septembrie 2017, sub asistența EU Advisory Mission for Civilian Security Sector Reform Ukraine (EUAM) care este o așa-numită “misiune de consiliere” a UE pentru Ucraina, șefa Direcției Naționale Anti- Corupție (DNA), Laura Codruța Kovesi și directorul Biroului Național Anti-Corupție din Ucraina (NABU), Artyom Sytnik, semnau la București un Memorandum pe “schimb de informații” și “de experiențe” între instituții: în fața unui oaspete ucrainean cucerit de performanțele din Republica Procurorilor România, jurnaliștii au consemnat realizări “impresionante” ale DNA, insistând printre altele pe faptul că au fost aduși la decizia Justiției “sute de procurori și judecători”(!!!). Reprezentanții EUAM (un organism care a fost condus cu polițiști, precum lituanianul Kęstutis Lančinskas, dar și cu activiști Soros precum economistul ungar Kálmán Mizsei) au precizat că la momentul semnării Memorandumului, “schimburile de experiență” între procurorii de la DNA și angajații NABU începuseră și că erau deja în derulare.

Vrei alegeri în confort? Ia-ți hârtii cu Manafort

La aproape doi ani de la acel moment, situația este schimbată radical, nici anti-corupția nu mai e ce-a fost: Kovesi a fost revocată din funcție pentru management dezastruos și abuzuri, Kálmán Mizsei este înlocuit demult, iar procurorul Artyom Sytnik a devenit mai cunoscut ca acuzat pentru imixtiune în alegerile prezidențiale din 2016, din Statele Unite, de partea candidatului Democrat, Hillary Clinton: mai precis, Sytnik cu Biroul său NABU, ar fi fost la originea transmiterii, în 2016, a unor documente referitoare la plăți făcute de un partid pro-rus către șeful campaniei lui Trump, Paul Manafort, în Ucraina. Evident, echipa contra-candidatului Hillary Clinton a încercat exploatarea electorală a informațiilor, iar scandalul ce a urmat l-a îndepărtat pe Manafort din campanie, dar nu l-a împiedicat pe Trump să câștige alegerile. Este de reamintit că Ucraina este țara unde Manafort a desfășurat afaceri cu clienți importanți (partidul fostului președinte pro-rus Viktor Yanukovych, dar și diverși oligarhi locali), iar “Cartea neagră” unde au fost înregistrate și plățile pentru lobby-stul american ar fi fost parte dintr-un caz instrumentat de Agenția lui Sytnik.

Din nou, despre coincidențe tulburătoare

Dacă Paul Manafort a părăsit echipa de campanie a lui Trump în august 2016, obligat de apariția documentelor din Ucraina, era greu de presupus că Laura Kovesi nu a știut în 2017, la întâlnirea cu Sytnik, despre “faima” ucraineanului și a Biroului NABU. În lume, susținerea candidatului Democrat Hillary Clinton nu pornea neapărat cu Artyom Sytnik din Ucraina sau cu ambasadoarea SUA la Kiev, Marie Jovanovitch- cea trimisă la post de Barack Obama care a fost și șef al lui Hillary: neîndoielnic, cel mai puternic și devotat dintre susținătorii candidatului Hillary Clinton a fost, însă, controversatul “filantrop” George Soros, donator Democrat și partener pentru Obama și familia Clinton. Sprijinind-o pe Hillary, agenția NABU și Sytnik împlineau practic “viziuni” ale lui Soros. În ceea ce o privește pe Kovesi, cristoiublog.ro a dezvăluit anterior tulburătoare coincidențe în intersectarea unor entități și activități Soros cu cariera șefei DNA, la momente “semnificative”.

Un Klemm cu fustă. La Kiev

Momentan, colegul de “anti-corupție” al Laurei Kovesi, procurorul Artyom Sytnik este “principalul suspect” într-o acțiune penală dispusă în martie 2019 de Procurorul general al Ucrainei, Yuriy Lutsenko, impulsionată și de poziția Departamentului de Stat al SUA, care a reînnoit că dorește “o anti-corupție puternică” în Ucraina. Oficial, Sytnik nu a comentat  acuzațiile aduse, după ce, în trecut, se declarase nevinovat în speță. În ceea ce privește Ambasada SUA, însă, există un sentiment puternic de “déjà vu” cu Bucureștiul, dacă ne amintim doar “atașamentul” ambasadorului SUA la București, Hans Klemm, pentru Kovesi și DNA: la Kiev se susține că ambasadorul Marie Jovanovitch ar exercita un (neoficial) “patronaj” asupra Biroului anti-corupție al lui Sytnik. Dealtfel, jurnaliștii au relatat că ambasadoarea lui Obama, Marie Yovanovitch, are deja plângeri de la oficiali americani (prezentate secretarului de stat Mike Pompeo) pentru atitudine “negativă” asupra acțiunilor președintelui Trump. Apare, așadar, aproape firesc ca aceeași Marie Yovanovyc să-l sprijine pe Artyom Sytnik și să ceară public demiterea lui Nazar Kholodnitsky- de la o unitate specializată anti-corupție a Procurorului general- care este unul din cei ce au depus mărturie public asupra intenției lui Sytnik de a o sprijini pe Hillary Clinton dintr-o țară (Ucraina) unde Manafort a cîștigat milioane de dolari ca lobby-ist.

Mirare de procuror român: “face gât” ucraineanul?

Contextual, ar fi de evidențiat că există o minimă diferență de “personalitate” a anti-corupției între cele două țări: în timp ce la București, șefi din anti-corupție, miniștri ai Justiției (exceptându-l poate pe Tudorel Toader) sau procurori Generali au făcut invariabil sluj la Ambasada SUA, la Kiev, ambasadoarea Marie Yovanovych a fost nevoită recent să dezmintă public declarații ale procurorului General Yuriy Lutsenko, omul care a acuzat-o că a încercat să intervină pe instrumentarea unor dosare de corupție: desigur, pentru unii procurori DIICOT ai fostului re-educator comunist de la Aiud, Augustin Lazăr, mai precis unii dintre cei care fac “perfecționări” în cadrul Ambasadei SUA a lui Hans Klemm sau la Academia SRI, atitudinea ucraineanului Lutsenko  ar fi de neînțeles și s-ar adăuga la categoria “misterele muncii de procuror”.

Piesa-i lungă, trag oblonul, cu nenea judecătorul

În decembrie 2018, într-un demers separat, o instanță din Kiev a decis că Biroul Biroului Național Anti-Corupție NABU, Artyom Sytnik și un parlamentar s-au aflat în ilegalitate dezvăluind numele lui Paul Manafort în conexiune cu afacerile acestuia din Ucraina și împărțind informații (despre un cetățean străin) care făceau parte dintr-o investigație. Magistrații au decis că aceste lucruri au produs interferențe cu alegerile din 2016 din SUA și au afectat interesele Ucrainei. Potrivit presei locale, procesul continuă, aflându-se în faza de apel. Până în prezent, despre Memorandumul cu “schimb de informații pe anti-corupție” semnat în septembrie 2017 de Laura Codruța Kovesi și de Artyom Sytnik, nu s-au mai auzit mai multe decât despre, să zicem, Memorandumul semnat în aprilie 2017 de Agenția Spațială de Stat a Ucrainei și Agenția Spațială Română: cum e în ceruri, așa-i și pre pământ, adică liniște.