Campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie începe vineri,10 mai, şi se încheie în 8 iunie. Campania în audiovizual se va încheia în 7 iunie

Cum aplică autoritățile ucrainene, dar și cele române, principiul reciprocității?

Zău așa, dar parcă e un făcut! Ieri la prânz, Titus Corlățean, președintele Comisiei de politică externă a Senatului, atrăgea atenția președintelui Klaus Iohannis și ministrului de externe, Bogdan Aurescu, că a trecut o lună de când partea română a solicitat autorităților de la Kiev clarificări privind poziția Ucrainei în legătură cu începerea operațiunilor de măsurare pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe, răspunsul încă nu a venit. Mai bine spus, nu venise până la ora la care domnia sa posta comentariul. Pentru ca, astăzi, să aflăm, mai bine mai târziu decât niciodată, că răspunsul a venit, dar… De fapt, a venit cu mai mulți de ,,dar’’…

În primul rând, partea ucraineană și-a dat acordul pentru începerea operațiunilor, dar numai pe canalul Chilia. După care urmează încă un ,,dar’’. Pentru că, deși partea română a solicitat ca flotei de nave specializate să i se permită accesul și pe celelalte sectoare al brațului Chilia (între kilometrul11 și kilometrul 22 al brațului Chilia), ca și pe canalul Bâstroe, decidenții ucraineni au aprobat ca operațiunile să se efectueze, începând de mâine, vineri 17 martie, numai pe brațul Chilia, în sectorul cuprins între kilometrul 22 și kilometrul 116, și numai în timpul zilei. Care sunt motivele pentru care s-a dat acest acord parțial nu avem cum să știm, fiindcă informația nu a fost transmisă pe canale oficiale- Administrația Prezidențială și/sau Ministerul de Externe-, ci a apărut pe pagina de Facebook a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu Domnia sa atrăgând atenția că, prin această decizie, și așa comunicată Bucureștiului doar cu puțin înainte de scadență, ignoră pur și simplu faptul că reprezentanții Comisiei Europene au susținut și susțin solicitarea României. Comisia Europeană insistând asupra ideii că este bine și este de dorit să se ajungă la rezolvarea acestui conflict.

Atitudine cel puțin surprinzătoare dat fiind faptul că Ucraina dorește să devină cât mai curând stat membru al marii familii a Europei Unite. În condițiile în care, așa după cum atrage atenția Titus Corlățean, admiterea Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie ratificată de către parlamentele tuturor statelor membre. Așadar și de către Parlamentul României! Situație în care este foarte posibil să se aducă în discuție principiul reciprocității, consacrat în dreptul internațional, în tratate, în acorduri și în convenții de asistență juridică, conform căruia statul beneficiar al tratamentului aplicat de către partenerul său se obligă ca, la rându-i,să îi asigure acestuia un tratament identic sau echivalent. Noi nu suntem, slavă Domnului, în situația dramatică a Ucrainei invadată de trupele rusești și nu va fi nevoie să apelăm la ajutorul autorităților de la Kiev. Dar nici nu putem să trecem cu vederea că, în timp ce mulți, din ce în ce mai mulți ucraineni au venit în România și se bucură aici de ospitalitate și de sprijin, românilor care trăiesc în Ucraina o așa zisă Lege a minorităților nu doar că nu asigură exercitarea drepturilor, ci pur și simplu, le încalcă în mod flagrant și samavolnic. Motiv pentru care putem și trebuie să ridicăm serioase semne de întrebare referitor la modul în care înțeleg și respectă autoritățile ucrainene principiul reciprocității în relațiile cu România și cu românii.

Revenind la subiectul de la care am pornit să scriu aceste notații, mi se pare firesc să insist asupra ideii că despre acordul parțial și transmis abia în ultimul moment al autorităților Ucrainei privind dragarea celor două canale ale Dunării nu am fost puși la curent decât prin postarea apărută pe pagina se socializare a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu. Gest care trebuie salutat și apreciat. În rest, tăcere deplină și din Dealul Cotroceni și de la Palatul Victoria, ca și de la ministerul de Externe! Triplă tăcere care, orice am spune și orice am face, trebuie să aibă o explicație. Sau, de ce nu?, poate chiar mai multe. Să fie, oare, vorba despre o oarecare temere că, spunând cu voce tare ceea ce ar fi de spus, anumite personalității sau instituții din elita puterii de la București riscă să îi determine pe cârmuitorii de la Kiev să facă publice niște subiecte care, odată devoalate, ar putea să creeze mari neplăceri la nivel foarte înalt? Se prea poate, de vreme ce, în același text, senatorul Titus Corlățean face referire la ,,derogări excepționale’’ pe care Ministerul Afacerilor Externe le-a acordat, anul trecut, guvernului ucrainean. Derogări despre care Titus Corlățean dă de înțeles că permit guvernanților de la Kiev ,,să facă … chestii pe canalele menționate’’. Recte pe canalul Chilia și pe canalul Bâstroe. Despre ce este vorba în propoziție, Titus Corlățean nu ne mai spune, pentru că documentul în care se află acele ,,derogări excepționale’’ nu este public. Foarte probabil ca și acesta să fie un document clasificat.

La urma urmelor, nimic de mirare, că doar și cheltuielile recentului voiaj al soților Iohannis, până colea, în Japonia și Singapore- cu escale la dus și la întors la Sibiu, bineînțeles- tot sub pecetea tainei au rămas. Și, desigur, nu numai! Cu toate acestea, eu zic să nu ne pierdem speranța fiindcă, în calitate de președinte al Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlățean ne-a asigurat că va demara procedurile necesare pentru ca sus-menționatul document să ajungă pe masa de lucru a comisiei.

Până atunci, luăm act de răspunsul pe care Ambasada Ucrainei în România l-a transmis ministerului Afacerilor Externe și ministerului Transporturilor în care informează că a fost inițiată procedura de aprobare a cererii părții române privind posibilitatea de a efectua măsurători hidrografice și hidrologice pe albia canalului Chilia (tronsonul româno-ucrainean) și la gura de vărsare, urmând ca în cel mai scurt timp să se comunice decizia luată. Cu alte cuvinte, încă o amânare și încă ceva mai multă incertitudine…


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „Cum aplică autoritățile ucrainene, dar și cele române, principiul reciprocității?”

  • Domnul Dan Dungaciu punea zilele trecute o întrebare retorică ” oare cât este nepricepere și cât este trădare” în politica dusă de autoritățile române?

    • Prin ea însăși, decizia de a numi în asemenea demnități nepricepuți sau oportuniști este un act de trădare a Interesului Național

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *