Cum mi s-a făcut dor de Anton Pavlovici Cehov

După o viaţă de om şi de aventuri, îţi aminteşti pe neaşteptate de o femeie pe care a-i iubit-o în tinereţe.
Deşteptarea amintirii se petrece, de regulă, după legile memoriei involuntare, strălucit întruchipate de madeleine a lui Proust.
Dai peste poza fostei într-un album sau într-o cutie cu imagini pe cartoane.
O zăreşti pe stradă întîmplător şi constaţi că se ţine bine, judecînd după cum calcă pe tocuri.
Şi urcă în tine surprinzător, ca lava tulburată din adîncurile unui vulcan, amintirea unor clipe de mult uitate.

La fel s-a întîmplat, în cazul meu, cu Anton Pavlovici Cehov.
Îmi stilizam textele strînse în volumul Lumea literaturii, în urmă cu decenii, graţie tipăririi lor de la Editura Eminescu, sub semnul voinţei de a le aşeza într-un nou volum, fireşte, revăzut şi adăugit.

N-a fost o experienţă prea plăcută.
Unele texte m-au încîntat.
Altele, cele mai multe, m-au dezamăgit.
Cum dracu’ am putut scrie atît de greoi, cu nefireşti rătăciri prin abstracţiuni cîlţoase, făcute să-ţi laşi în ele măseaua de minte?

Printre textele (puţine) care m-au confirmat şi m-au confortat sufleteşte am dat peste două consacrate lui Cehov.
Şi, deodată mi s-a făcut dor să-l recitesc pe dumnealui, Anton Pavlovici.
M-au stîrnit citatele din opera lui, plasate în text în scopuri demonstrative.

Am găsit în biblioteca mea, pe rafturile rezervate ruşilor, cîteva dintre volumele operelor sale complete.
Primul poartă însemnările de pe margine, făcute cîndva de tînărul Ion Cristoiu.
Spre norocul meu, după cîteva pagini date gata, am descoperit, tot în bibliotecă, rătăcite însă pe rafturile clasicilor români interbelici, aceleaşi volume, neatinse însă, dat fiind că le-am cumpărat în anii din urmă, zişi şi postdecembrişti.

Oricum, ca şi în cazul primului lot, l-am citit pe Cehov cu încîntarea dată de contactul prim cu opera unui geniu.
Avantajul de a avea memoria scurtă.
Al doilea lot, virgin fiind, mă adînceşte în iluzia unei lecturi întîia oară.
Aşa cum ai face amor cu nevastă-ta, după ce şi-a vopsit părul ca să pară nouă.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

6 comentarii pentru articolul „Cum mi s-a făcut dor de Anton Pavlovici Cehov”

  • Mi-ati amintit domnule Cristoiu de Cehov. O sa va urmez exemplul si o sa-l recitesc (a cata oara?) Personal, n-am intalnit inca la nici un alt scriitor atata putere fermecatoare de a te face, pe tine cititor, in cateva randuri, poate nici jumatate de pagina scrisa, sa afli o poveste cap-coada, sa-i patrunzi psihologia personajului (personajelor) sa vezi ca o intr-o fotografie locul unde se desfasoara actiunea, cum sunt imbracate personajele, sa le vezi mimica fetei, sa vezi daca cerul e senin sau acoperit de nori, daca e zaduf, ploaie, ninsoare sau zloata, sa stii pana si ce faceau eventualii trecatori … Cehov este unul din scriitorii mei preferati. As spune chiar ca este preferatul meu, dar daca ma gandesc mai bine, mai sunt si alti scriitori pe care i-as pune tot pe locul intai. 🙂

  • Perfectul compus?! ? Ne bate româna!

  • A-i iubit-o