Cum redactează Comisiile pentru controlul serviciilor secrete la dictarea Serviciilor secrete

CvFoaie verde bob năut, unde-i Hellvig ca să-l mut

Respingerea judecătoarei Dana Gârbovan pentru postul de ministru al Justiției de către președintele Klaus Iohannis sugerează că un volatil sistem voit paralel din România este bine-merci la locul său și are un “centru nervos” la Cotroceni. Mai mult, devine evident că în bolnăvicioasa sa teamă față de orice i-ar periclita un nou mandat, Iohannis a ajuns să respingă întregul Guvern Dăncilă, fiindcă se temea de un singur om, căruia nu a avut ce să-i reproșeze: candidatul pentru portofoliul Justiției, Dana Gârbovan, care este și președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR). Ce verdict putea să dea “multilateralistul” Klaus Iohannis, care l-a trimis la o pensie de mii de euro pe (ex) “educatorul” comunist din lagărul Aiud, Augustin Lazăr, pentru cazul magistratului Dana Gârbovan care în apr. 2019, acuza că procurorii din subordinea procurorului general, dar şi asociaţiile de magistrați “rezistenți” (celebrele liste cu danileți, lăncrăjani și pârlogi), clamau “valori europene”, dar nu aveau nicio reacţie la dezvăluirile despre implicarea lui Lazăr în aparatul de represiune comunistă? Judecătoarea Gârbovan la Guvern este periculoasă pentru un președinte precum Iohannis (omul scenaritelor din catacombele Palatului Cotroceni, unde stă “de șase” consilierul Sandra Pralong), fiindcă Gârbovan vorbește nonșalant despre lucruri absolut firești de care Iohannis și camarila sa se feresc. În plus, respingerea lui Gârbovan armoniza și cu declarațiile fostului bursier Soros, actual director SRI, Eduard Hellvig, care, în contextul “interesului” acordat de SRI “fiecărei cauze penale până la soluţionarea definitivă” (general SRI Dumitru Dumbravă dixit), venea cu “completări” și vorbea despre prevenirea situațiilor “din trecut”, când “judecători și procurori au uitat pe drum că servesc statul român și au avut alte preocupări decât a servi statul român”. Includea Hellvig aici magistrații “activiști”? Greu de crezut: mișcarea haștagiștilor “rezist” s-a ridicat după ce Binomul Iohannis- Hellvig și-a început mandatele, s-a făcut mare ca instrument politic pro-Iohannis și nu are dureri de cap: de exemplu, prin lipsa de implicare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a SRI, nu sunt cunoscute precis nici măcar sursele de finanțare ale “rezist”. După ce s-au făcut mari unul pe altul, Iohannis și Hellvig rămân azi nedespărțiți în “strategii” și uniți în secretomanie: dacă Iohannis s-ar muta mâine ca șef de aprozar în Chitila, inevitabil l-ar aduce pe Hellvig cu el, ca responsabil cu cântarele. Ce Comisii parlamentare, așadar, plătite din bugetul public, ar fi trebuit să vegheze pentru prevenirea unei “deraieri” a serviciilor secrete din România care au considerat Justiția un câmp tactic?

Neică, de-aș ști că-ai veni, drumul ți l-aș SRI

De-a lungul timpului, Statul ultra-secretizat al lui Iohannis a fost desfăcut în bucăți și prezentat public de liderul UNJR cu mai multe ocazii. În martie 2017, Dana Gîrbovan supunea atenției publice faptul că este datoria preşedintelui Klaus Iohannis să facă toate demersurile pentru desecretizarea deciziilor CSAT prin care serviciilor de informaţii li s-au trasat sarcini în Justiţie. În iunie 2019, Gârbovan cerea CSM desecretizarea celor 19 anexe ale raportului Inspecției Judiciare privind aplicarea protocolului PICCJ-SRI din 2009. În iulie 2019, Gârbovan declara că modul in care GRECO face referire la protocoalele secrete dintre Parchetul General si SRI reflectă dezinteresul experților anti-corupție pentru ceea ce reprezintă, în realitate, cea mai mare amenințare la adresa independenței justitiei din România”. Exemplele pot, eventual, continua: ” Gârbovan: Este rolul apărătorilor de a cere Parlamentului reglementarea interdicţiei ca un avocat să fie acoperit sau lucrător de-al serviciilor secrete”, “Consiliul Suprem de Apărare a Țării este somat de UNJR să răspundă la întrebările legate de hotărârile CSAT referitoare la Justiție”. “Gârbovan: Scăderea încrederii în Justiție e cauzată de numirile netransparente”, “Gârbovan: Nefirească solicitarea președintelui (Iohannis-n.n.) privind urgentarea unor dosare penale, dacă sunt actuale”.”UNJR: Magistrații europeni pentru democrație și libertăți (MEDEL) fac apel către autoritățile române competente pentru a clarifica aspectele privind implicarea serviciilor secrete în justiție”. Dacă relațiile de cumetrie între Statul lui Iohannis și serviciile secrete au fost scoase în spațiul public, atunci un merit îi revine și magistratului Gârbovan. Cum rămâne atunci cu “meritele” Comisiilor parlamentare pentru controlul serviciilor secrete, la ceva timp după ce consilierul lui Donald Trump, Roger Stone, afirma, în 2017, că serviciile secrete românești “sunt scăpate de sub control”?

Dublă “complementaritate”

În 21 Martie 2018, comentând pe marginea colaborării cu SRI, Serviciul de Informații Externe (SIE) răspundea unei solicitări de informații publice a cristoiublog.ro, cu următorul text: “Există o colaborare și o complementaritate interinstituțională între Serviciul de Informații Externe și Serviciul Român de Informații care, sub coordonarea unitară a CSAT execută activitate de informații pentru securitatea națională, în scopul atingerii obiectivului de interes comun- realizarea securității naționale”. În 7 mai 2018, răspunzând unei solicitări similare a cristoiublog.ro, Comisia pentru Controlul SIE avea un răspuns identic: “Există o colaborare și o complementaritate interinstituțională între Serviciul de Informații Externe și Serviciul Român de Informații care, sub coordonarea unitară a CSAT execută activitate de informații pentru securitatea națională, în scopul atingerii obiectivului de interes comun- realizarea securității naționale”. Dacă luăm istoricul corespondenței, ar rezulta că distinsa Comisia parlamentară pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe (președinte, PSD-istul Mihai Weber), copiază fidel după textul SIE (director Silviu Predoiu), ca la examenul de “securitate națională”.

Dealu-i deal și valea-i vale, banu-i ban pînă când moare

În oct. 2017, cristoiublog.ro solicita demisia directorului SRI, în contextul în care, dintr-un număr de 53 de sesizări privind suspiciuni de finanțarea terorismului de pe teritoriul României transmise de între 2010-2016 de Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB), Serviciul Român de Informații (SRI) nu reținuse niciuna. Într-un răspuns publicat în mass-media de SRI, se menționa că “o suspiciune cu privire la transferul de fonduri către zone de conflict nu generează imperativ faptul că se finanțează terorismul”. Două luni mai târziu, în Dec. 2017, Comisia parlamentară pentru controlul activităților SRI expedia pentru cristoiublog.ro, pe același subiect, un răspuns cvasi-identic: “Aceste transferuri de fonduri către zone de conflict nu echivalează obligatoriu cu finanțarea terorismului”. Dacă luăm istoricul corespondenței, ar rezulta că distinsa Comisie parlamentară pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii- cu președinte, PSD-istul Claudiu Manda), copiază aproximativ fidel după textul SRI (director, Eduard Hellvig), ca la examenul de “securitate națională”. În 26 Mai 2018, cristoiublog.ro atrăgea atenția (articolul “De ce nu cooperează SIE cu SRI în chestiunea finanțării terorismului de pe teritoriul României?”) că răspunsurile SRI și al Comisiei aveau o fisură: în contextul în care, pentru câteva zeci de cazuri SRI nu găsise nicio conexiune între expeditorii banilor suspecți din România și fenomenul terorist global, exista ca alternativă inclusiv implicarea Serviciului de Informații Externe (SIE) pentru cercetarea destinatarilor fondurilor trimise dinspre România.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Interviu cu Alexandru Cumpănașu, despre cazul Caracal, despre candidatura lui la președinție

Miercuri, 4 septembrie 2019, de la ora 19.00 la ora 20.00, la emisiunea „Gândurile lui Cristoiu”, am avut un dialog cu Alexandru Cumpănașu. Aceasta este redarea integrală a emisiunii.

Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: