Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Cum se îngroașă rândurile Adepților Algoritmului

Îmbătați cu decoctul de varză murată al computatorului cuantic, care de când tot vine pare că se cam duce, câțiva dintre tovarășii tehnocrați care au prins rând în față la spolierea pajiștilor tehno-informaționale ale umanității au dat startul noii bătălii pentru supremația în „inteligență”. E vorba de noile fantasmagorii IA ChatGPT și Bard, menite să ne ducă „într-o nouă eră” a internetului. Putem sta liniștiți… și nu prea. Ce face Bard e mai greu de cercetat, pentru că deocamdată e doar la dispoziția unor puțini „aleși”, dar deja pare un mare voinic, fiindcă de la prezentarea publică i-a tras un bocanc în ozdrobele mămuchii Alphabet, după o gafă amuzantă (care înțeleg că a costat multe zeci de milioane de dolari). Trebuie să recunoaștem totuși că pare să fi fost mai degrabă o capcană și că nu vorbim nici pe departe de vreun defect de fabricație, ci doar de un „bug” cu totul accidental, care nu-i scade cu nimic forța informațională. Cu Chat GPT însă ne putem distra după bunul plac, de ceva vreme.

Să zicem că începem cu o întrebare simplă: „Ce mai faci?” Răspuns: „Desigur, fac bine, întotdeauna.” (De reținut, pentru că, deși e naiv să-ți imaginezi că botul n-a fost învățat să răspundă la întrebările „mărunte”, dresorii au căzut într-o capcană mare la capitolul ăsta.) Mergem un pas mai departe și întrebăm ce înseamnă „interoceptiv”. Botul răspunde prompt cu definiția intercepției în sport. „Cine câștigă războiul între muște și elefanți?” Scurtă descriere a creaturilor, ceea ce ar fi în regulă, pentru că enunțul începe cu „e greu de spus”, dar după paragrafele descriptive urmează o gogoriță comică: „S-ar părea că elefanții au un avantaj semnificativ într-o confruntare cu muștele”. După care, bineînțeles, vine cireașa de pe tort: „Acestea fiind spuse, muștele și elefanții sunt creaturi vii și nu se angajează în război.” La întrebarea „Ce-ar fi dacă toți oamenii ar arăta la fel?”, răspunsul doct, lipsit de o minimă anvergură intelectuală (și de abilități de design cibernetic esențiale), se centrează pe absența diversității și enumeră câteva consecințe, printre care și unele absurde, dintre care pe locul întâi e următoarea: „Schimbări în modă și industria frumuseții (…) care o să fie lovite semnificativ, deoarece oamenii n-o să mai aibă nevoie să cumpere haine sau să se machieze pentru a arăta mai bine și a ieși în evidență.” La întrebări de genul „Crezi că peștele din borcan te consideră stăpânul lui?” sau „Cum ar arăta casa ta dacă ai fi furnică în deșert?” ți se atrage atenția că IA nu are sentimente, dar și că peștii „au un alt nivel de conștiință și abilități cognitive” – sic! – iar furnicile „au strategii de supraviețuire fascinante și complexe”. La „Ce ai cumpăra dintr-un magazin de gânduri?” îți răspunde, foarte serios, că el nu poate cumpăra nimic (!!), ceea ce tehnic e un handicap, dat fiind că există surate IA care cumpără și vând acțiuni – e drept, în numele unei entități de construcție umană. Apoi explică, cu aceeași morgă ridicolă, că „magazin de gânduri” e un concept din domeniul științifico-fantastic sau din cel al fanteziei, deci nu există în realitate. După care explică pericolul și „problematica” ideii de a tranzacționa gânduri – neajunsuri etice, potențiale abuzuri etc. „Dacă ai avea patruzeci de frați, cum ai face să le ții minte numele?” Ați ghicit! Răspunsul începe cu „Fiind IA, nu am frați sau surori, și nici abilitatea de a-mi aminti informații personale…” După care îți oferă șase (pare să fie cifra magică, toate listele de sfaturi au șase puncte) soluții mnemotehnice. Bineînțeles, nu ăsta era scopul întrebării. La „Putem să mergem împreună în locuri diferite?” explică din nou că IA-ul nu poate să meargă nicăieri, dar tu, dacă vrei să pleci într-o excursie și te interesează un anumit loc, poți să-i ceri detalii. Din nou, esența întrebării e ratată complet. La „Cum legi la ochi un computer?” răspunsul e total: după „…nu e clar ce poate însemna asta…” urmează o listă de modalități de a interacționa cu un computer prin intermediul diferitor interfețe. Ș.a.m.d.

Pe scurt, o analiză sumară a putirințelor unui bot „superdotat” (că doar așa îl etichetează creatorii!) ar arăta cam așa: universul de discurs al inteligenței construite de mâna omului e plat și deschis la contradicții, înțesat de ziduri impenetrabile (de pildă, nu are nicio șansă să continue „discuția” după apariția unei parabole sau a unei metafore neuzuale, pentru că dincolo de o posibilitate limitată de a detecta figura stilistică nu are nicio putere de utilizare a conținutului, ca de altfel la majoritatea bifurcațiilor semantice) și gropi sau chiar hăuri lingvistice provenite din capacitatea încă foarte limitată de a cartografia toate relațiile valide dintr-un plan conceptual, precum și dintr-o limitate încă și mai severă a „abilității” de a distinge uzurile de referințe. La toate astea se adaugă ghinioanele ca cel menționat mai sus: cazuri în care instructorul uman a etichetat incorect o informație, drept care apar automat erori ale executantului „inteligent” al rutinei care solicită informația cu pricina. Asta se vede încă și mai clar când ne uităm la o aplicație care, în principiu, ar trebui să fie mai simplă decât cea analizată aici: traducătorul „inteligent” (cu care o să ne amuzăm copios într-un articol viitor). Deși impresionant, progresul făcut în ultimii ani în numele testului Turing (pe care majoritatea „experților” nici nu l-au înțeles corect sau complet) e grevat serios de modalitatea de abordare. Ca în orice demers de organizare și exploatare a Big Data, giganții creatori au pornit la drum cu viziuni foarte înguste și strict înrudite, înhămându-și la sanie doar lupi vegetarieni din tărâmul logico-filosofic. Pare că le scapă în continuare un mic amănunt: s-au aruncat într-un „joc al imitației” în care e nevoie de… minți (cât mai luminate cu putință), nu de scârța-scârța pe display.

Spuneam că putem să stăm liniștiți și nu prea. Motivele de liniște sunt mai sus enumeratele gingășii ale balaurului care scuipă mai mult odicolon decât flăcări. Dar de ce ne-am neliniști?  Pentru că e un prilej perfect de a atrage pe pășunile prostiei omenești cohorte noi de Adepți ai Algoritmului cu mintea bine odihnită. Asistăm la o nouă creștere a taberei celor care confundă inteligența cu capacitatea (nu tocmai abilă) de a compila terrahectare de informație nedigerată și capătă impulsuri și ocazii noi de a se închina la zeii biților și la căile lor de nepătruns pentru plebe, ceea ce o să se traducă în noi cohorte de adepți ai parascoveniilor puse în circulație de tovarășii care luptă la făurirea omului nou. Pentru că aceste noi instrumente nu fac nimic inteligent, ci doar distilează un discurs aprobat de tovarăși din masa uriașă de date colectată la prețuri ridicole de la pălmașul contemporan. Altfel spus, exploatează un mod superior de organizare a informației, dar asta nu înseamnă neapărat un progres în informare, ci doar un mijloc de a reduce pentru tot mai mulți informarea în sine la un act de a lua cunoștință – de ce vrea Algoritmul să luăm cunoștință, bineînțeles. Or, am văzut deja foarte clar în ultimii ani ce poate „informația din surse oficiale”. Singura mângâiere e aceea că, cel puțin în forma actuală, proaspătul instrument e mult prea solicitant pentru o mulțime de utilizatori vizați, care sunt buimăciți și de răspunsurile simple la întrebări simple, darămite de cele complicate.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

6 comentarii pentru articolul „Cum se îngroașă rândurile Adepților Algoritmului”

  • Interesant. Nu am accesat inca chat gpt pentru ca nu ma astept la surprize in nici un sens.
    Acum daca stie cineva vreun alt domeniu sau stiinta care are toate raspunsurile, din cele pe care le are toate sunt corecte, din cele care sunt considerate corecte si de nepus la indoiala astazi, peste niste ani nu se vor schimba lucrurile pentru o parte din ele…. nu stiu…
    Daca ramanem doar la testul turing, asta o sa obtinem, testul turing e foarte putin.
    Deocamdata IA poate fi extrem de utila, dar la modul specializat. Chiar asa, cu algoritmii primitivi pe care ii are acum. De aceea, inclin sa cred ca ar fi util sa fie predata cam peste tot, la nivel de concepte de baza, astfel incat sa stim toti cand putem cere asistenta de la cei specializati in domeniu.
    Ca IA nu poate raspunde ca personajele lui Dostoievski la intrebari asemenea, parca nu ar fi deranjant, dar ca nu se stie macar ce declansator are o boala, cam e.
    Pe unde am fi in medicina fara electronica si tehnologie, in general.? (Dar fara descoperiri ” din intamplare” ? :))) ) Tot pe la tratat infectii cu mercur, probabil.
    Eu zic sa-i dam si IA o sansa totusi si raman la ideea ca testul turing e prea putin. Dar trebuie ajutata interdisciplinar.

    • Am vrut sa spun:
      Ca IA nu va putea raspunde vreodata ca personajele lui Dostoievski la intrebari asemenea, parca nu ar fi deranjant, dar ca nu se stie macar ce declansator are o boala si nu apelam chiar si la IA pentru ca nu avem cunostinte de baza despre ea si nu stim ce sa cerem, cam e. De aceea, contributii ar trebui sa vina din toate directiile.

      • Păi tocmai asta e problema: în loc să se limiteze la ce poate face IA, încep să trâmbițeze că scrie romane, ghicește în bobi și alte parascovenii! Altfel, bineînțeles, avantajele sunt avantaje, rutinele sunt rutine etc.

        • Romane si scenarii de film, de ce nu? Cursurile si manualele de scriere creativa sunt scrise parca anume pentru a fi puse intr-un program. 🙂

  • In sfarsit! Poate asa vor intelege mai multi ca imaginatia si creativitatea sunt apanajul exclusiv al „amaratului ” de creier. Si numai al celui uman! Bot-ul e inca la cresa si nici nu va marge mai departe de atat. E doar o biata masina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *