Cum va obține Klaus Iohannis dormind al doilea mandat

Chiar dacă înscrierile oficiale la BEC vor avea loc mai tîrziu, știm sigur că unul dintre candidați va fi Klaus Iohannis. Și-a anunțat intenția de a candida cu un an în urmă, a sacrificat un an de mandat pentru exercițiul electoral pur și simplu, abandonînd condiția de președinte pentru cea de candidat al PNL. Responsabili cu strîngerea de semnături sînt nu doar PNL, dar și SRI și SIE, cele două instituții care și-au axat activitatea din 2019 pe îndeplinirea Operațiunii Să-l votăm pe Klaus Iohannis în timp ce doarme! Altfel spus nu cîștigării de către președinte al unui al doilea mandat, ci cîștigării fără nici cel mai mic efort, fără nici cea mai mică bătaie de cap. În aceste condiții știm sigur că Klaus Iohannis e unul dintre candidații la președinție la scrutinul din noiembrie 2019.

Klaus Iohannis e însă președinte în exercițiu. În postdecembrism, au fost și alte alegeri prezidențiale în care președintele în exercițiu a candidat pentru un nou mandat. O privire aruncată asupra istoriei recente ne dezvăluie date semnificative despre situația președinților în exercițiu care au candidat pentru un al doilea mandat.

Ion Iliescu a candidat pentru un nou mandat la alegerile din noiembrie 1996. Sărim direct la alegerile din noiembrie 1996, deoarece pe cele din mai 1990 și septembrie-octombrie 1992 nu le considerăm edificatoare pentru pluralismul politic minim.
A avut drept contracandidat pe Emil Constantinescu, din partea CDR, dar și pe Petre Roman din partea PD. La guvernare se afla din 1992 partidul lui Ion Iliescu, PDSR. Campania electorală a fost dominată de atacarea în valuri a lui Ion Iliescu de către principalii contracandidați, de la Emil Constantinescu pînă la Gheorghe Funar. Atît Corneliu Vadim Tudor, cît și Gheorghe Funar trecuseră în Opoziție după spargerea Patrulaterului Roșu. Ion Iliescu a fost atacat în principal ca responsabil pentru guvernarea PDSR. Scrutinul din noiembrie 1996 a fost prezentat de adversarii lui Ion Iliescu ca o schimbare a întregului regim. De altfel sloganul CDR a fost Schimbarea. Ion Iliescu a cîștigat totuși primul tur de scrutin cu 32,25 %. L-a pierdut pe al doilea. Ar fi cîștigat dacă Petre Roman nu i-ar fi dat în al doilea tur voturile sale, voturi obținute, culmea! de la electoratul lui Ion Iliescu, electoratului fostului FSN. Pentru gestul său, Petre Roman a fost răsplătit cu funcția de președinte al Senatului. Alianța cu CDR a fost catastrofală pentru PD-ul lui Petre Roman.

Un sondaj de opinie din perioada 23-28 octombrie 1996 dădea următoarea clasificare:
Ion Iliescu – 32%
Emil Constantinescu – 28%
Petre Roman – 21,50%
György Frunda – 6%
Corneliu Vadim Tudor – 3,50%
Gheorghe Funar – 2%

Ion Iliescu a candidat la alegerile din 2000. N-ar fi cîștigat dacă nu ar fi fost, scoasă din pălăria Sistemului, Diversiunea cu Vadim Tudor. Liderul extremist a intrat în turul al doilea. Electoratul de Dreapta s-a precipitat să aleagă răul cel mic. Pe Ion Iliescu, adică. Șmecheria a fost reeditată în Franța lui 2017. S-a făcut în așa fel ca în finală să ajungă Marie Le Pen. Emmanuel Macron, candidatul Sistemului, n-a avut nici o problemă s-o bată. Radu Portocală atrage atenția, în cartea sa despre Diversiunea Miracolul Macron, că Frontul Național e lăsat dinadins și stimulat chiar pe scena politică a Franței pentru a fi folosit, cînd e nevoie, ca sperietoare a Republicii.
În 2000, Ion Iliescu a avut totuși avantajul că PDSR era în Opoziție. Candidații Dreptei au purtat povara unei guvernări dezastruoase.

La alegerile din 2000 președintele în exercițiu, Emil Constantinescu, n-a mai participat. Inițial el și-a exprimat dorința de a candida. Însă pe 17 iulie 2000, într-o transmisiune tv de la Palatul Cotroceni, Emil Constantinescu și-a anunțat decizia de a nu mai candida pentru un nou mandat în alegerile prezidențiale. La vremea respectivă am pariat cu Aura Țițirigă (eram director la ziarul Azi, iar ea, redactor șef) că anunțul ține de o manevră electorală. Emil Constantinescu – ziceam eu – va reveni asupra deciziei, în clipa cînd electoratul de Dreapta îl va implora să candideze. Am pierdut pariul. Asta nu înseamnă că nu cred în continuare că era vorba de o manevră. Istoricii – unii – susțin că sondajele îl dădeau perdant. Emil Constantinescu se prăbușise împreună cu CDR.
Traian Băsescu a candidat pentru al doilea mandat la alegerile din 2009. La primul tur a ieșit pe primul loc cu 32,44% din voturi. Principalul contracandidat a fost Mircea Geoană din partea PSD. Din partea dreaptă a avut drept contracandidat pe Crin Antonescu de la PNL. Mircea Geoană obținut în primul tur 31,15% din voturi. Crin Antonescu a obținut 20,02% din voturi. În al doilea tur, din 6 decembrie 2009, Traian Băsescu a obținut 50,34%, cîștigînd astfel alegerile. Contracandidatul său, Mircea Geoană, a obținut 5.206.747 voturi, adică 49,66%. Rezultatul strîns și-a avut cauza în faptul că voturile lui Crin Antonescu n-au mers la Traian Băsescu toate, deși Crin Antonescu ceruse să se voteze după conștiință. Acest fapt își are cauza în atacurile lui Crin Antonescu dinaintea primului tur la adresa lui Traian Băsescu. Traian Băsescu a fost candidatul cel mai atacat de ceilalți candidați. Acestei realități i s-a adăugat cea a unei Coaliții politico-mediatice anti- Băsescu unică în postdecembrism. Partid de guvernămînt era PDL. Traian Băsescu a trebuit să ducă și povara guvernării.

Prin raportare la ceilalți președinți care au candidat pentru un al doilea mandat, Klaus Iohannis are următoarele aspecte:

  1. Beneficiază de o guvernare aparținînd PSD. Prin urmare candidatul PSD e atacat sistematic de către Klaus Iohannis ca responsabil de dezastrul Guvernării. Nici un președinte n-a avut pleașca de a se confrunta cu un candidat de la PSD aflat în funcția de premier. Singurul contracandidat serios pentru Klaus Iohannis e Dan Barna, din partea Dreaptă. Greu de crezut că Dan Barna va intra în turul al doilea în locul lui Klaus Iohannis. Sondajele de opinie dau pe Klaus Iohannis cîștigător al primului tur cu 43%. Candidatul PSD, Viorica Dăncilă are doar 18%. Dan Barna, din partea USR, are 15%
    Klaus Iohannis nu e atacat de nici unul dintre ceilalți candidați. Nici măcar de candidatul PSD. De presă nici nu mai vorbim. Asistăm astfel la o Coaliție politico-mediatică inițiată și dirijată de Sistem avînd drept slogan Să-l votăm pe Klaus Iohannis în timp ce doarme!
  2. Spre deosebire de Traina Băsescu, Klaus Iohannis a dus o viață dulce în regimul PSD. Partidul lui Liviu Dragnea, deși deținător al unei majorități unice în postdecembrism prin rezultatul votului, nu i-a pus probleme de supraviețuire președintelui. Nici măcar nu s-a încercat suspendarea.
  3. E greu de crezut că Klaus Iohannis nu va obține chiar și dormind un al doilea mandat. Abia după victorie vor începe adevăratele probleme pentru Klaus Iohannis. PSD va pleca de la guvernare. Klaus Iohannis va avea un guvern al său și prin asta responsabilitatea guvernării. Asta nu va avea nici o importanță. Klaus Iohannis va fi la al doilea mandat. Nu va risca să nu mai fie ales. A avut norocul, norocul chior, de a deține primul mandat cu un Guvern PSD. A fost suficient să dea din gură împotriva PSD. Văzînd cum se aranjează lucrurile pentru Klaus Iohannis ești tentat să crezi că incredibila victorie a PSD din decembrie 2016 a fost o Diversiune pusă la cale pentru ca Klaus Iohannis să cîștige un al doilea mandat fluierînd.
    Așa de mult l-a ajutat guvernarea PSD să cîștige capital politic fără să facă nimic timp de cinci ani.
Acest editorial a apărut în ediția print și online a cotidianului Evenimentul Zilei.

Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

26 comentarii pentru articolul „Cum va obține Klaus Iohannis dormind al doilea mandat”

  • Daca m-as duce la vot, cred ca l-as vota pe Theodor Paleologu. Este singurul candidat “scolit” pe bune si singurul cu mult bun simt.
    Daca m-as duce…
    P.S. Sa nu sariti sa-mi povestiti despre tac-su ori despre Traian Basescu, ca nu este cazul!

    • Ai dreptate. Dar ma gandesc ca mai bine, nu! A-l vota pe Paleologu, e cam cum ai vota un catel frumusel. Cam tot atata minte si constanta, are! Vezi tu, de 30 de ani, oferta e cam asa: tu ai nevoie de apa si ti se dau caramizi. Sunt bune caramizile! iti poti face o casa dar, tu mori de sete ACUM. Si ai nevoie de apa. Oferta, nu are legatura cu necesitatile tale. Cam asta e cu candidatii romani la… orice. Noi avem nevoie de apa, ei ne promit caramizi. Si ni le dau! Dar in cap… Alegem raul mai mic mereu dar, nivelul scade la fiecare 5 ani. Si “raul mai mic” ajunge din ce in ce mai jos. Si deja nu mai alegem noi. Acceptam ce ne este impus.
      Sun Tzu, spunea ca pentru a ocupa si a-ti subjuga o natiune, e mai simplu si mai ieftin s-o convingi ca ocupand-o, o aperi.
      “Partenerul strategic” asta a facut cu Romania.
      Aici, nu mai e vorba de vreun proces electoral. Nu conteaza ce ar alege majoritatea. Chiar si in lipsa electorilor, ar fi “votat” majoritar, cel stabilit de stapanire!
      Asa ca… de ce te-ai mai duce la vreun vot?

      • Transmiti energie negativa, încearca sa fii mai degajat. 🙂
        Eu ador “cateii frumusei ” si inteligenti si detest dobitoacele dobitoace adulte. 😛

    • Nu sarim, linisteste-te. Nici macar atata bagare de seama nu merita.

      • Este parerea ta, chiar daca nu l-ai ascultat niciodata, banuiesc.

        • Asta cu ‘e parerea ta’ – un truc ieftin sa mai intinda guma, al celor care n-au nimic de spus. Daca ar fi ceva de capul lui ai fi mandra de parerea TA, si ai oferi 2-3 argumente. Or nu e cazul.
          Da … da … tara asta ingrata nu-l merita …

    • Dar ce legatura are tac-su, care era 10 clase peste el, cu Traian Basescu-Scufundaseu???

      • Tac-su, foarte fain om, dar a colaborat cu secu.
        Fiul, fain om, desi independent, este candidatul PMP.

        • Asta cu colaboratul cu Secu din perspectiva unui om batut, umilit si santajat in timp ce era in puscaria din Botosani, mai subtire…Daca tu cunosti acum unul care nu ar semna ORICE, in conditii similare, ii platesc eu statuia.
          Mai mult decat atat, a avut bunul simt sa recunoasca acest lucru, inca din 1990, cand nu-l intreba nimeni.
          In zilele noastre au depus armele si au inceput sa toarne, la 5 minute dupa ce au ajuns in ancheta la DNA, cam toti care au trecut pe-acolo, inclusiv Orban cand era sa candideze la primarie.

          • Oricum, a-i pune in aceeasi fraza intr-o relatie de cauzalitate similara pe Paleologu batran cu Base, e ca si cum ti-ai pune pe acelasi palier profesorul de la universitate cu pedichiurista, doar pt ca ai treaba cu amandoi… 🙂

          • Exact. De-aia nu as fi vrut sa polemizez pe acest subiect. Am auzit ca un nesimtit, fiu de Caramitru, l-ar fi atacat pe Theodor pentru tac-su. Cu siguranta, unii l-au atacat si pentru ca s-ar fi aliat cu Basescu, dar individul nu-i la ordinul nimanui, a prins momentul sa spuna multor lucruri pe nume… cred ca s-a maturizat muult în ultima vreme.

          • De paul Goma ai auzit? sau de Iulius Filip? si atatia altii

            Problema este ca Al. Paleologu era deja o lichea inainte de invazia sovietica.
            Iar fiul e departe de a fi vreun self-made man. Sau crezi ca a fost acceptat in ME DIRECT ambasador doar pe povesti din Carl Schmitt?

          • Repet subliniind: crezi ca mai exista cineva ACUM, in RO, capabil sa reziste unor atrocitati, pentru vreun ideal?

          • Si lichea cand a fost, in liceu, facultate? Ca in afara de o miscare antilegionara (hopa! te-am nimerit?), nu prea a iesit cu nimic in evidenta pana in 44…

          • In 47 cand a cazut monarhia avea aproape 30 de ani – un calcul simplu.
            Daca esti curios consulta-l pe Alexandru Danielopol in Liviu Valenas – ‘Tragedia basarabenilor’.

            Si da, cred ca si acum mai exista. Un Plesoianu sau un Berenghi sunt suficient de ‘inflexibili’ – daca e sa ma refer la contracandidatii lui Paleologu, impresia mea e ca n-ar pactiza cu nici un pret.
            Pe de alta parte asta e discutabil – daca inflexibilitatea e o calitate pentru un om politic. Il consider pe Coposu unul din eroii neamului; dar indiscutabil suferea de autism politic si istoric (citeste-i memoriile). Prefer un tranzactionist (asa cum au fost Bratienii de pilda) dar cu rezultate – nu e cazul lui T.Pal., un biet bashist sters, fara personalitate, a girat decenii lipsa oricaror principii si statul securist, faptul ca-l are in dreapta pe securistul Neamtu, alta scursura-simbol a bashismului, spune totul.

          • Invazia sovietică pe care ai invocat-o a fost in 44, cd avea EGZACT 25 de ani.. Pe de altă parte, eu il sustin pe tată, căruia i-am citit fo 2 cărti (poate sunt subiectiv), nu pe fiu..
            Plesoianu e ok, imi place, dar nu mai are nimeni determinarea din acele vremuri.
            E adevarat si că cei ce savarsesc fapte de vitejie in razboi sunt mai degrabă nebuni, alcoolizati sau drogati , decat curajosi, asa că nu am de ce sa mă contrazic prea tare cu tine.. 🙂

          • Il sustin, in sensul ca-i iau apararea.. 🙂
            De Berenghe n-am auzit pana acum, vad ca a fost prin Legiunea Straina. Din nefericire, vremea lui Che Guevara a trecut, nu te mai lasa astia sa treci de filtre.

          • In 44 a fost invazia militara. Invazia civila, adica epurarile masive din sistem, a inceput EGZACT dupa abdicare.
            Sunt destule exemple, daca vrei sa le vezi – Nela Secara Oradea, fratii Cosma, Dragnea care nu trebuia sa faca multe concesii si era ok, avocatii spun ca daca recunostea prejudiciul era liber.
            In interbelic lichelismul era de fapt regula, idealizezi, eroii au fost putini si atunci.
            Iar diferenta dintre nebun si erou e clara inca de la Homer, reluata pe larg de Platon.

    • Cu “bunul simț”, în Rhomânica, nu faci nimic, așa că T P, oricum n-ar avea nici o șansă !

      • Cam asa, dar nu doar la noi. Peste tot exista multi nesimtiti în politica.
        De actualitate, desi mai vechi, vezi cazul frantuzoacei Sylvie Goulard.

      • Bunu simt la Toderica e paradoxal de selectiv 🙂 Sau generalizat pana la ineficienta.

    • După alegerile euro-parlamentare din 26 mai, m-am convins de… prezența inutilă, a noastră, la vot.
      Apropos! Imi pare ciudat că pînă la ora asta nu se fac sondaje şi pe prezența la vot. O fi prea devreme?!

  • Emil Zmau, o sa apara Cernat sa te certe pentru “servici”! In vreun catren cu rime-nonrime, ceva de genul rime, râme. 😉

  • Kyovesoaia fu “aleasă”, mai precis validată, în funcția de procuror general european, cu un scor … “zdrobitor”, de 17 voturi, din 22 !

  • @ Emil Zmau
    De mine te f**e grija,
    de pe vremea lu´Dabija?
    Sa mă-ntrebi, nu are rost;
    esti ca mine, doar că prost!
    😛 😛

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cătălin Ivan: „Aceste alegeri nu sunt alegeri libere”

Interviu cu Cătălin Ivan, candidat Partidul Alternativa Pentru Demnitate Națională, în cadrul emisiunii „Gândurile lui Cristoiu”, 17 octombrie 2019, transmisă pe Mediafax și Gandul.info

Transcrierea interviului o puteți urmări la rubrica Interviuri

Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”:



Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi