Cum vrea Călin Popescu-Tăriceanu să se răzbune pe Viorica Dăncilă

Sîmbătă, 14 septembrie 2019, s-au împlinit 19 zile de cînd Călin Popescu-Tăriceanu a decis plecarea ALDE din Coaliția de guvernare cu PSD.
Nu întîmplător am scris Călin Popescu-Tăriceanu și nu ALDE.
Decizia de ieșire din Coaliție a fost luată exclusiv de Călin Popescu-Tăriceanu. Cînd s-a pus problema intrării în Coaliția de guvernare cu CDU, conducerea Social-Democraților din Germania a organizat un referendum intern. Decizia de plecare din Coaliție n-a fost luată în ALDE nici măcar în hotarele unui Congres Extraordinar. Dincolo de repetarea nenorocitului nărav post-decembrist al partidelor vechi de a mima democrația internă, momentul de la ALDE e perfect explicabil. Ca și Pro România, ALDE e un partid alcătuit în jurul unui lider de forță. Partidul nu s-a ivit în jurul unei credințe, a unui program, după care a venit alegerea liderului. Liderul a fost înaintea partidului sau, mai precis, întîi a fost liderul și apoi partidul.

Sîmbătă, 14 septembrie 2019, Călin Popescu-Tăriceanu a explicat, în fine, membrilor ALDE, ținînd un discurs în fața Organizației de Tineret, motivele plecării de la guvernare.
Unele dintre ele nu sînt noi în Istoria postdecembristă a Coalițiilor dintre un partid mic, precum ALDE, și un partid mare, precum PSD. Călin Popescu-Tăriceanu a acuzat PSD că a blocat în Parlament proiectele ALDE. Eu cel puțin, atent prin profesie la nuanțele vieții politice, n-am întîlnit, în cei trei ani de guvernare PSD-ALDE, nici un moment de tresărire de independență din partea ALDE. Alte motive înfățișate de Călin Popescu-Tăriceanu țin de domeniul fanteziei burlești. Domnia sa a dezvăluit că eșecul ALDE de la europarlamentare își are cauza în lucrăturile din partea PSD:

„Scorul pe care l-au obținut niște organizații de-ale noastre, scorul prost se datorează acestor acțiuni, pe la spate pe care le-a întreprins PSD împotriva noastră.”

Să-ți face cruce cu amîndouă mîinile!
La alegerile europarlamentare, PSD-ul numai la înfundarea ALDE se gîndea!
Eșecul ALDE a fost – repet ce-am mai scris – urmarea fraudării alegerilor prin intermediul STS-ului condus la vremea respectivă de Ionel Vasilca. Și-a spus cuvîntul și valul anti-PSD creat de ura față de PSD-ul arogant. Chiar dacă aceasta ar fi explicația, era de așteptat ca ea să fie făcută publică de Călin Popescu-Tăriceanu a doua zi după anunțarea rezultatelor definitive. De la 26 mai 2019 au trecut patru luni. Timp în care n-am auzit de la Călin Popescu-Tăriceanu această explicație.

Decizia de rupere a Coaliției a surprins pe toată lumea. Din mai multe motive:

1. Inexistența unei pregătiri anterioare. Din ianuarie 2017 pînă în august 2019, ALDE a fost un partener comod pentru PSD. N-a existat în acești doi ani nici un moment de Criză a alianței.
2. Nu PSD a renunțat la ALDE, ci ALDE a renunțat la PSD.
3. Era de așteptat ca ruperea să fie urmată de candidatura lui Călin Popescu-Tăriceanu la Președinție. Ar fi fost explicabilă astfel decizia de plecare în Opoziție.
   Călin Popescu-Tăriceanu a anunțat însă că împreună cu Pro România, ALDE sprijină candidatul independent Mircea Diaconu.
4. PSD propusese lui Călin Popescu-Tăriceanu o alianță pecetluită la Tribunal prin care partidul primea în chip automat un număr de locuri în Parlament la alegerile din 2020. Partidul lui Călin Popescu-Tăriceanu privea cu neliniște viitorul alături de PSD. Propunerea avea menirea de a garanta ALDE rămînerea în rîndul partidelor parlamentare.
5. Nu se întrevedea o victorie a Opoziției printr-o Moțiune de cenzură. În aceste condiții, ALDE nu ieșea dintr-o Coaliție pentru a intra într-una mai avantajoasă, ea cu PNL și USR.

Chiar dacă Opoziția ar fi dat jos Guvernul PSD-ALDE era greu de crezut că ALDE va intra într-o posibilă coaliție de guvernare cu PNL.
Toate datele spuneau clar că pentru ALDE rămînerea alături de PSD la Guvernare era o soluție benefică. Partidul urma să treacă în Opoziție împreună cu PSD. Alături de PSD ar fi dus o bătălie crîncenă cu noua Guvernare invocînd, printre altele, și reușitele guvernării PSD-ALDE.

Mult mai grav, membrilor ALDE nu li s-a prezentat viitorul pe termen scurt și mediu după trecerea în Opoziție. Ce va face ALDE? Va denunța, alături de PNL și USR guvernarea PSD? Care guvernare? Cea din ianuarie 2017 pînă în august 2019 sau cea din august 2019 începînd? Care va fi relația dintre ALDE și celelalte formațiuni de Dreapta?
De colaborare?
Greu de crezut.
PNL nu-și poate îngădui colaborarea cu ALDE cîtă vreme are în coastă un USR radical. Despre Klaus Iohannis nici vorbă.

Lipsa unei strategii de după adîncește confuzia în ALDE. Pe drept cuvînt, cei din ALDE se întreabă:
Care-i afacerea cu plecarea de la Guvernare?
Renunțarea la avantajele prezenței la Putere. Foarte bine! În schimbul căror avantaje, mai puternice decît cele ale prezenței la Putere?

Oricît m-am străduit n-am găsit nici o explicare logică a deciziei luate de Călin Popescu-Tăriceanu.
Prin momentul 26 august 2019, Călin Popescu-Tăriceanu risca totul. Risca să piardă șefia Senatului. Risca să piardă partidul. Am presupus, așadar, exstența unei șantaj. Au trecut de atunci aproape trei săptămîni. N-am găsit în acest timp nici o explicație logică. Discursul la școala de vară a tineretului ALDE nu m-a convins de existența unor motive logice. Printre altele C.P. Tăriceanu a semnalat că PSD se deplasa spre Stînga. Prin ieșirea din Coaliție, ALDE va avea independența de a practica un program de Dreapta. În privința motivelor nu mi-am schimbat aprecierea din zilele imediat următoare anunțului privind ruperea coaliției.

Mi-am schimbat poziția în privința motivelor ilogice.
Nu cred că e vorba de șantaj.
Cred că e vorba de o răzbunare a lui Călin Popescu-Tăriceanu pe Viorica Dăncilă. La Școala de vară, sîmbătă, C.P. Tăriceanu a povestit cum a fost tras pe sfoară de Viorica Dăncilă după arestarea lui Liviu Dragnea în privința candidaturii comune PSD-ALDE. Practic, sîmbătă, 14 septembrie 2019, Călin Popescu-Tăriceanu a reluat istorisirea de la interviul dat în cadrul emisiunii Gândurile lui Cristoiu de după plecarea de la Guvern.

În ce ar consta răzbunarea?
În a provoca eșecul Vioricăi Dăncilă de a trece de turul al doilea.
Călin Popescu-Tăriceanu insistă mai mult decît PNL pe necesitatea unei Moțiuni de cenzură. În condițiile pierderii majorității de către PSD, C.P. Tăriceanu are convingerea că Guvernul pică. Fără funcția de premier, Viorica Dăncilă e moartă din punct de vedere electoral.
Opțiunea pentru Mircea Diaconu aparține lui Călin Popescu-Tăriceanu, liderul ALDE speră că Mircea Diaconu va rupe masiv din voturile Vioricăi Dăncilă. Nu va intra în turul al doilea. Da, dar nici Viorica Dăncilă nu va intra.

E posibil ca un politician de experiența lui Călin Popescu-Tăriceanu să fie lovit de o asemenea patimă?
Da, e posibil, dacă ne gîndim că:

1. Toate sondajele îl dădeau drept principal concurent al lui Klaus Iohannis din partea PSD-ALDE.
2. Arestarea lui Liviu Dragnea l-a încredințat pe Călin Popescu-Tăriceanu că PSD nu poate paria pe un alt concurent decît el.
3. Călin Popescu-Tăriceanu era convins că va fi președintele României sau măcar că va intra în turul al doilea.

Așa cum a istorisit el, Viorica Dăncilă i-a dat cu flit.
Dacă făcea asta Liviu Dragnea, mai treacă-meargă.
Dar așa, să-i dea cu flit Proasta lui Dragnea?