Dacă armata franceză părăsește Mali, jihadiștii vor intra în două săptămâni și vor distruge țara

În timpul unei recente misiuni istovitoare de câteva săptămâni în nordul Mali, soldații francezi s-au confruntat cu o amenințare bine cunoscută, reprezentată de extremiștii care încercau să impună aceeași regulă islamică strictă care a precedat intervenția militară a Franței aici cu mai bine de opt ani în urmă. Locuitorii traumatizați arătau militarilor francezi cicatrici pe umeri și pe spate de la biciuirile pe care le-au îndurat după ce nu s-au supus autorității fanatice a jihadiștilor. „Am fost martorii prezenței inamicului, care încearcă să impună legea Sharia, interzicând copiilor mici să joace fotbal și impunând un cod vestimentar”, a declarat colonelul Stephane Gouvernet, comandantul batalionului pentru recenta misiune franceză supranumită Equinoxe.

Franța se pregătește să își reducă prezența militară aici, în regiunea Sahel din Africa de Vest, o zona vastă de la sud de deșertul Sahara, unde grupările extremiste se luptă pentru control. În iunie, președintele Emmanuel Macron a anunțat sfârșitul Operațiunii Barkhane, efortul de șapte ani al Franței de a lupta împotriva extremiștilor legați de Al-Qaida și de Statul Islamic în regiunea Sahel din Africa. Cei peste 5.000 de soldați francezi vor fi reduși în următoarele luni, deși nu a fost precizat un calendar. În schimb, Franța va participa la Grupul operativ Takuba, o unitate de forțe speciale cu alte țări europene. Țările africane vor fi responsabile de patrulare în Sahel. Măsura vine după ani de critici, potrivit cărora operațiunea militară a Franței este pur și simplu o altă reiterare a dominației coloniale. Dar schimbarea are loc, de asemenea, pe fondul agravării crizei politice și de securitate din regiune. În luna mai, în Mali a avut loc a doua lovitură de stat din ultimele nouă luni.

Deși oficialii guvernului din Mali au reușit să se întoarcă în unele orașe care au fost, cândva, invadate de jihadiști, pentru prima dată din 2012, există rapoarte despre extremiști care taie mâini pentru a pedepsi hoții suspectați, nici măcar dovediți, o revenire la legea Sharia impusă în nordul Mali înainte de intervenția militară franceză. De asemenea, s-au înregistrat vârfuri ale atacurilor extremiste în Burkina Faso și Niger, ceea ce a stârnit îngrijorarea că reducerea forței franceze va crea un vid de securitate în regiunea Sahel care va fi rapid umplut de jihadiști. „Dacă nu se finalizează și nu se pune în aplicare un plan adecvat, ritmul atacurilor asupra forțelor locale ar putea crește în întreaga regiune în următoarele săptămâni, pe măsură ce jihadiștii încearcă să profite de un vid de securitate”, a declarat Liam Morrissey, director executiv al MS Risk Limited, o companie britanică de consultanță în domeniul securității care operează în Sahel de 12 ani. În timp ce Franța a cheltuit miliarde de dolari pentru campania sa anti-jihadistă mai sus amintită (Operațiunea Barkhane), experții din Sahel spun că nu a dedicat niciodată resursele necesare pentru a-i învinge pe extremiști, susține Michael Shurkin, director de programe globale la 14 North Strategies, o companie de consultanță cu sediul în Dakar, Senegal. „Ei au fost întotdeauna conștienți că forța lor din Sahel este mult prea mică pentru a realiza ceva asemănător unei campanii de contrainsurgență”, a spus el. Franța are câteva mii de soldați care acoperă mai mult de o mie de kilometri de teren în regiunea instabilă unde se întâlnesc granițele Nigerului, Mali și Burkina Faso. Alertele privind atacurile sunt adesea ratate sau se răspunde la ele cu câteva ore mai târziu, în special în satele îndepărtate. Operațiunile se bazează, în mare măsură, pe forțele aeriene franceze, care efectuează atacuri aeriene, transportă trupe și livrează echipamente. Deșertul este dur, cu temperaturi care ating aproape 50 de grade Celsius (122 de grade Fahrenheit), ceea ce epuizează trupele și necesită o întreținere suplimentară a echipamentelor. Associated Press a petrecut zilele dinaintea anunțului lui Macron cu militarii francezi pe teren, unde piloții au navigat pe un teren ostil în întuneric beznă pentru a recupera trupele după o operațiune de lungă durată. Unii soldați s-au întrebat dacă lupta a meritat. „Ce facem aici, oricum?”, a întrebat un soldat după anunțul lui Macron. AP nu îi folosește numele, deoarece nu a fost autorizat să vorbească cu presa. Alții au recunoscut că jihadiștii sunt o amenințare pe termen lung. „Ne confruntăm cu ceva care va dura ani de zile. În următorii 10 ani veți avea teroriști în zonă”, a declarat, pentru AP, colonelul Yann Malard, comandantul bazei aeriene și reprezentantul Operațiunii Barkhane în Niger.

Strategia franceză a fost de a-i slăbi pe jihadiști și de a antrena forțele locale pentru a-și securiza propriile țări. De la sosirea sa, a antrenat aproximativ 18.000 de soldați, majoritatea malitieni, potrivit unui purtător de cuvânt al operațiunii Barkhane, dar progresul este lent. Majoritatea statelor saheliene sunt încă prea sărace și cu personal insuficient pentru a asigura securitatea și serviciile de care comunitățile au nevoie cu disperare, spun analiștii și activiștii. Forțele de stat au fost, de asemenea, acuzate de comiterea de abuzuri privind drepturile omului împotriva civililor, ceea ce adâncește neîncrederea, a transmis Alex Thurston, profesor asistent de științe politice la Universitatea din Cincinnati. Din 2019, au avut loc peste 600 de ucideri ilegale comise de forțele de securitate în Burkina Faso, Mali și Niger în timpul operațiunilor de combatere a terorismului, potrivit Human Rights Watch. Și Barkhane din Franța a fost acuzat de posibile încălcări ale dreptului umanitar internațional și ale drepturilor omului, după ce un atac aerian în Mali, în ianuarie, a ucis 22 de persoane, dintre care 19 erau civili, potrivit unui raport al misiunii ONU de menținere a păcii din Mali. Soldații sunt de acord că există limite la ceea ce se poate obține din punct de vedere militar și că, în lipsa unei stabilități politice în Sahel, jihadiștii au un avantaj. „Nu avem un exemplu de mare victorie în contrainsurgență și este dificil de realizat în mediul actual, deoarece pentru ca o insurgență să câștige trebuie doar să rămână în viață”, a declarat Vjatseslav Senin, reprezentant național superior pentru cele 70 de trupe estoniene care luptă alături de francezi în Barkhane.

Unii dintre cei care trăiesc în Sahel se tem că tot ceea ce s-a câștigat cu greu se va destrăma prea repede. Ali Toure, un malian care lucrează în baza militară franceză din Gao, a avertizat că dacă armata franceză părăsește Mali, jihadiștii vor intra în două săptămâni și vor distruge țara. Dragi cititori, regiunea Sahel, după retragerea franceză, o să împărtășească soarta Afghanistanului de după retragerea coaliției?  Eu sunt convins că da!

Foto BBC