Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Dacă aș fi condus un ziar la 1 decembrie 1918 mai mult ca sigur aș fi publicat un articol despre implicarea Serviciilor secrete românești în Evenimentul de la Alba Iulia
Așa cum am semnalat în Jurnalul meu video de luni, 30 noiembrie 2020, pentru ediția specială, întinsă pe întreaga zi de 1 decembrie 2020, a postului Aleph News, am dat un scurt interviu, înregistrat duminică, 29 noiembrie 2020, jurnalistei Irina Apetrii. Marea Unire n-a intrat în preocupările mele de cercetător din simplul motiv că e un moment supus, ca și Unirea de la 1859, ca și Războiul de Independență, vorbelor mari, sunînd a gol, ca un butoi de tablă, scoase la tarabă cu prilejul Zilei de 1 decembrie, cînd tot politicianul român își strigă în Piața Mare a Media patriotismul de sulemeneală. Cu atît mai puțin m-am preocupat de reflectarea Marii Uniri în Presa vremii, temă obosită de exploatarea sărbătorească de pînă acum, ocolită din punct de vedere strict profesional.
Interviul, cu întrebări originale, în afara clișeelor frecventate de presă cînd vine vorba de Marea Unire, m-a obligat să mă aplec și asupra unei chestiuni lăsată pînă acum deoparte:
Presa vremii a abordat Evenimentul numit Marea Unire în chip profesionist sau în chip propagandistic?
Citind transcrierea interviului – el a fost difuzat video pe 1 decembrie 2020 – mi-am dat seama că ar merita să public, pe post de editorial zilnic, varianta online a dialogului. Așa cum mai mult ca sigur cititorii vor observa răspunsurile mele caută să evite capcana adevărurilor de-a gata de pînă acum despre Marea Unire.
Irina Apetrii: Ce însemna un breaking news în 1918? Cum era îmbrățișat de către presă?
Ion Cristoiu: Nu cred că exista breaking news în 1918 pentru simplu fapt că Marea Unire a fost, să zicem așa, cu un barbarism, reflectat de o presă de atitudine. Nu aveam la vremea respectivă, cu excepția „Universului”, o presă de informație exactă și cu atît mai puțin televiziuni de știri. Putem vorbi de breaking news la televiziuni de știri, pentru că e vorba de un fapt care se petrece acum și care sparge ecranul. La vremea respectivă – ați văzut și dumneavoastră, că ați studiat – erau publicații militante, menite a crea emoții și atitudini și nu a informa. Dar chiar dacă ar fi fost televiziuni de știri și presă on-line, că numai acestea pot face breaking news, n-ar fi fost breaking news, deoarece decizia adunării de la Alba Iulia nu a avut în imediat un efect juridic. Efectul juridic a fost în clipa cînd s-a dat Decretul de alipire. Doar Decretul semnat de Regele Ferdinand a schimbat realitatea prin transformarea României Mici în România Mare.
Irina Apetrii: Totuși cele mai importante subiecte de atunci erau scrise pe prima pagină. Unirea a fost pe prima pagină, deci era un subiect important pentru vremea aceea. Vreau să vă spun că am găsit în cotidianul „Universul” la data de 2 decembrie următoarea frază: „La Alba Iulia e sărbătoare mare azi”. Avînd în vedere că vorbim de 2 decembrie cum explicăm acel „azi”?
Ion Cristoiu: Tema Marii Uniri în presă a fost tratată din 1990 și pînă acum, dar și înainte, într-unul din modurile cele mai simpliste cu putință. Ea a fost folosită exclusiv pentru a dovedi entuziasmul popular de la temelia Evenimentului. Orice referire la relația dintre informație și atitudine a fost ocolită. Această temă n-a fost tratată profesionist. Adică hai să vedem la rece, ca și cum n-am fi nici români, nici ruși, la rece, ca profesioniști, cum a fost tratat un eveniment de către presă. Ce mijloace s-au folosit, cum s-a evidențiat atitudinea politică a publicației față de eveniment, ce informații de culise s-au dat. Dacă s-ar fi tratat profesionist s-ar fi descoperit că Marea Unire n-a fost un eveniment de Breaking News, pentru că ziarele se antedatau. Pînă după al Doilea Război Mondial ziarele apăreau la prînz antedatate. Deci ziarul care are data de 2 decembrie 1918 apăruse practic la București în după amiaza de 1 decembrie 1918. Ediția care apărea cu data de a doua zi se trimitea în provincie astfel încît a doua zi era cumpărată departe de capitală ca și cum ar fi apărut în ziua respectivă. Această antedatare a jucat feste multora care nu știu și se întreabă: Cum adică azi se petrece Evenimentul dar el e abordat în ziarul cu data de a doua zi? Cine urmărește Lovitura de stat de la 23 august 1944, dacă nu știe chestia cu antedatarea, rămîne cu gura căscată văzînd că publicațiile datate 23 august 1944 vorbesc mai departe de Alianța dintre România și Germania împotriva Bolșevismului. Abia cele datate 25 august 1944, tipărite așadar pe 24 august 1944 (Lovitura a fost dată seara tîrziu), scriu de dușmănia dintre România și Germania și Prietenia cu Uniunea Sovietică.
Irina Apetrii: Cum a îmbrățișat presa maghiară acest eveniment? Știu că nu a alocat foarte mult spațiu în paginile ziarelor.
Ion Cristoiu: Pentru a vedea raportul dintre presa română și presa maghiară trebuie să vă spun cîte ceva despre trucurile meseriei. Cine a făcut ziare de-a lungul vremii știe. Un eveniment poate fi considerat uriaș în funcție de unde îi e locul în pagină. Dacă e Marea Unire și ziarul e românesc, dai un titlu mare, care acoperă întreaga pagină întîi. Continui grupajul despre Marea Unire pe pagina 3, nu pe pagina 2; aceasta a fost totdeauna pagina de mărunțișuri, deoarece privirea celui care deschide ziarul cade pe pagina 3 și nu pe pagina 2. Creezi astfel cititorului credința că e vorba de un eveniment deosebit, un eveniment istoric, de o rară importanță. Dacă erai din presa maghiară căutai să diminuezi importanța evenimentului (nu de alta, dar te adresai cititorilor unguri, pentru care evenimentul nu era deloc plăcut) și atunci Marea Unire era expediată la pagina patru sau cinci, de regulă într-o notiță, gen și Altele. Dacă vă uitați și în istoria presei românești, locul atribuit unui eveniment în ziare dă valoare evenimentului. Vă dau un singur exemplu: moartea prin asasinare a lui Corneliu Zelea Codreanu, că tot a fost Sfîntul Andrei, în presa carlistă, că era încă presa carlistă, cred că a fost o știre pe undeva, nu știu, pe pagina a patra. C-a fugit de sub escortă. În momentul în care a venit guvernarea legionară ceremonia de înmormîntare a Căpitanului a ocupat pagina întîi a tuturor ziarelor. Cine și-ar fi putut permite s-o expedieze la și Altele?!
Irina Apetrii: Dacă s-ar întîmpla azi ar fi un breaking news evenimentul de la 1 Decembrie 1918? Ce cuvinte credeți că ar folosi jurnaliștii noștri ca să descrie evenimentul. Vizualizați niște titluri.
Ion Cristoiu: Azi, cînd avem televiziuni și site-uri care publică în flux continuu, Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 i s-ar consacra toată ziua. De altfel în redacții s-ar ști deja programul, ar fi deja Documentele (cum se întîmplă în prezent cu desfășurarea unui Congres al unui partid) și s-ar face planuri de reflectare cu mult înaintea zilei de 1 decembrie 1918. Avem ziua cutare, avem documentele, se vor face următoarele talk show-uri, se vor stabili invitații, moderatorii, chiar și materialele documentare. În cazul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 s-ar pregăti materiale documentare despre lupta românilor din Transilvania și pozele celor implicați în Evenimentul de la Alba Iulia, în frunte cu Iuliu Maniu. Echipele tv ar fi la Alba Iulia cu o zi înainte și de la eveniment vor transmite în direct cei trimiși la fața locului. Fiind vorba de un mare eveniment pentru România, vor fi acolo vedete ale posturilor tv. Mai mult ca sigur titlurile n-ar fi prea diferite în materie de bombasticism de cele date de presa românească de la vremea respectivă. Dar repet, titlurile ar fi la fel de bombastice ca și cele din presa lui 2020 despre Ziua de 1 decembrie.
Irina Apetrii: Poate mai bombastice.
Ion Cristoiu: Mai bombastice. Oricum nu și-ar îngădui nimeni să dea știrea c-a leșinat cineva la Adunare sau că – lucru adevărat- în textul final fără știrea lui Iuliu Maniu autonomie a fost înlocuit cu autonomie provizorie. Cele mai multe titluri ar fi gen O zi mare pentru România sau un Moment istoric. Da, un moment istoric mai mult ca sigur, pentru că la noi totul e istoric, chiar și scurgerea streșinilor cînd se topește zăpada.
Irina Apetrii: Mai am o provocare. Dacă dumneavoastră ați fi fost jurnalistul anului 1918, cum ar fi arătat articolul semnat de dumneavoastră de pe prima pagină a unui cotidian.
Ion Cristoiu: În nici un caz entuziast. Deci editorialul meu ar fi fost o analiză, aș fi analizat la rece ca eveniment politic, aș fi spus că a fost totuși un eveniment organizat, hai să fim serioși, n-a fost spontan, a fost organizat. Aș fi arătat mecanismele prin care el a fost organizat și aș fi făcut profeție, pentru că, atenție, este premergător deciziei administrative care e Decretul de alipire. Deocamdată s-a cerut alipirea. Și probabil aș fi făcut speculații în cît timp va avea loc alipirea. Adică în cît timp va fi dat acest decret. Mai mult ca sigur, dacă aș fi condus și un ziar, aș fi dat neapărat amănunte de culise despre implicarea serviciilor secrete românești din România Mică în această afacere. Sigur dădeam un articol. Și mai mult ca sigur că era articolul cel mai interesant. Adică încercînd să arăt – foarte bună provocare – că eu nu cred în lucruri spontane. A fost un moment foarte bun în istoria României, dar a fost un moment pregătit, nici nu se putea altfel.
Comentarii
partid antisistem.
:))
ilogic! orice partid apartine sistemului ( politic ).
sa te apuci sa militezi in stil anti, insa in! sistem, e ilogic, pe vremurile astea.
io creca nu prea se intelege ce inseamna Anti!:)))
Anti este ‘refrenul’ vremurilor. insa el se manifesta asa: iei actualul sistem politic si il Oglindesti. abia imaginea din Oglinda e ‘sistemul’ care se opune in stil Anti, actualului sistem ( politic ).
–
bineinteles ca e cu Anti, povestea vremurilor,
insa AntiSistem inseamna, spre ex, manifestarea Antiomului:)), prin urmare doar un Antiom poate revendica putinta unei lupte AntiSistem.
–
atunci cind s-a inventat democratia pilotata, s-a definit si imaginea ei din Oglinda, asta insmnand ca ‘ecuatia de miscare; devine ‘democratia’, iar alegind democratic…mai poti fi doar pilot!:))), avind toata libertatea de a te da pe ‘ecuatia de miscare’ ( pe care insa nu talica o definesti! )
–
‘partidul antisistem’ e fix noul taler care tocmai s-a nascut, taler care echilibreaza actualul sistem politic!
mai simplu spus ‘noul taler’, adica ‘partidul antisistem’ nu mai contine politicieni-oameni, ci politicieni-antioameni!:)))
–
partid anti-sistem in sus,partid-antisistem in jos!
si tot asa!:))
insa…chiar despre un ‘partid’ antisistem e vorba, faza tare fiind ca e e chiar AntiSistem!
–
si mai simplu spus: Antiomul il pune la indoiala plenar pe om.
cel mai tare Antiom fiind chiar Antihrist!
–
cel care-l pune la indoiala, in stil Anti, pe om, e Mintea! pentru ca omul e Inima, iar Antiinima e Mintea.
–
daia Antiomul e Inteligenta Artificiala. ( adica inteligenta artificiala care se zbenguie ntr un Computer Cuantic )
–
deci, cum ziceam, un partid antisistem e, mai nainte sa fie partid, in afara sistemului ! or ‘in afara sistemului’ e…dincolo de om!:))
daia e ilogic ca un om, fie el si politician, sa spuna ca se lupta in stil anti cu sistemul. si e ilogic pentru ca el, cel mult, poate prelua constrolul in sistem.
pandemia e chiar deosebita.
ea…lucreaza cu ‘bolnavi’, cu ‘mortii’ n are nicio treaba.
–
cu cit avem mai multi ‘bolnavi’ cu atit pandemia e mai agresiva.
deci nu cu cit avem ‘ morti’ mai multi!:))),
ci cu cit avem mai multi ‘bolnavi:)))
–
intr un fel e de nteles!, pentru ca daca am numara ‘mortii’ am observa ca, spre ex, in Ro, pina n septembrie, au murit mai putini oameni ca anul trecut in aceeasi perioada!:))
–
iar acum, cind ‘mortii’ la ati sint din ce in ce mai multi, pentru simul fapt ca ‘bolnavii’ numarati sint mai putini…pandemia da semne ca se epuizeaza!
:))
–
pandemia, pina acum, nu se dezminte!,
ramane o ‘nonactiune’!,
chiar daca e superpozitia Nonactiunii care se manifesta in stil Anti!:))
Tudor Bucur,sictir idiot pupincurist de nazism,sictir idiot agramat,totul este real din ce a spus Cristoiu,ciți firfirei primești idiotule pentru alegațiile tale de căcat?Marș la căcat derbedeule
Nu-l baga in seama. Asta si urmareste. Parca ar fi Dometie Panait din Clipa. Amaratul!
Articolul de azi se vrea cumva vreo gluma? Serviciile secrete „romanesti”? Muahahahahaaa!!! Maestre, singurele entitati care au hotarat intr-un fel si nu altul, au fost marile puteri care au invins in WW1. Si au taiat tortul ca la nunta. Restul sunt povesti.
Asa e Cib ai perfecta dreptate,am avut noroc ca am fost de partea invingatorilor in WW1,insa in WW2 am picat cu looserii(Nazi Germany and company),si ne au spart Rusnacii botu de ne am rahatit pe noi.Asta e,istoria o scriu invingatorii,iar dreptatea este mereu doar de partea celui tare.Norocul nostru la 1918 a fost Regina Maria,nepoata Imparatesei Victoria a Imperiului Britanic,practic atunci am avut marele Imperiu Britanic in spate ca altfel nu pupam noi marea Unire,sa fim seriosi.Sa fim seriosi Romania s a comportat ca si un stat atata vreme cat am avut Regi in rest suntem un stat cam artificial,creatie a marilor Puteri care voiau un stat tampon intre Europa,lumea Islamica si nesfarsita Rusie,si a Regilor care au domnit aici.Practic ,la fel ca si Ucraina,un Frankenstein statal format din principatele Tara Romaneasca si Moldova la care s a adaugat si Transilvania(trofeul nostru de razboi,ca am stiut sa ne aliem cu cine trebuie in WW1 si am picat cu invingatorii).Oricum ziua nationala ar fi fost normal sa fie pe 9 sau 10 mai cand ne am proclamat independenta de Turcia(Imperiul Otoman),orice tara normala isi serbeaza ziua la data declararii independentei,ca mai apoi ,o tara isi mareste teritoriul pe parcurs bravo ei,dar ziua nationala si o sarbatoreste la data declararii independentei,nu cand si a extins teritoriul la maxim.Dar in fine,noi oricum suntem atipici.
Fratioare, de data asta aprob pozitiv!
Regii Romaniei n-au fost asa cum ii lauzi tu. Carol I, a modernizat Romania, dar s-a si opus unirii cu Transilvania. Apoi Ferdinand a adus unirea, dar de fapt Regia Maria a fost motorul din spatele lui. Carol al II-lea a fost un tiran si un manipulator, ce a sacrificat toata tara in 1940 numai ca el sa ramana teafar. Iar regele Mihai a fost cel a carui singur act a fost 23 august 1944, adica ne-a adus comunismul. Chiar si pe maresalul Antonescu, dupa arest l-a predat in paza comunistilor (nu a statului!).
Da, cei care castiga ne hotarasc destinul. De fapt chiar si granita noastra cu Ungaria a fost hotarata atunci in 1919 de marile puteri sa fie la 5km de calea ferata de pe linia Arad-Oradea-SatuMare. Si asa a ramas, chiar daca in 1919 armata romana cucerise chiar Budapesta.
Cat despre ziua nationala, asta depinde de natie. In america e ziua independentei, dar in Franta e Caderea Bastiliei. In Germania e ziua reunificarii.
superpozitiile ‘serviciilor secrete'”
-cele ale Tarii
-cele ale Neamului
…in 1918 erau…pe teren…alea ale Natiei. cel putin!
–
am mai intrebat, dar mai intreb odat’: or mai fi active ambele superpozitii, azi?
adica…mai ieri…cam nu erau, mai nou…or fi? :))
–
adica…fara ‘servicii secrete’ dedicate, Neamul e Pa!, nu prea mai are sens vro zbatere:))
dar…nu nu!, ca Tara ramane!, cum sa nu ramana…