Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Dacă n-ai talent se vede imediat și-n politică

O chestiune vitală. De pe coperta a patra a volumului de publicistică argheziană din seria scoasă de Academie, transcriu acest punct de vedere deosebit despre condiția de esență a talentului în materie de scris:

„Datoria faţă de intelect și de artă este să scrii într-un singur caz: cu talent. Lipsa acestui imponderabil, ce nu se poate înlocui cu pasiunile orgoliului şi căruia nu i s-a găsit nici un surogat, este principial eliminatorie. Poţi trudi, te poţi minţi, poţi voi. Oricît ai crede că ţi-ai înjghebat un exponent literar cu o formulă a derizoriilor slăbiciunii de judecată, rezultatul e mizer. Poate că din politețe şi din necesitate să obţii cîndva o menţiune în doi peri pentru meritul dumitale iluzoriu: din acest material inconsistent şi străin nu poţi croi un fir de punte peste gol. Poate fi ceva mai tragic ca situaţia de inexistență, la o vîrstă pînă la care te-ai măgulit că ai să-ţi tai hlamidă dintr-o mătase absentă? Strecurat printre amabilități şi insuficient fortificat într-un spirit critic onorabil, te trezeşti, Băiete, bătrân şi nul, pentru că nu ţi-a ieşit la timp un om cinstit înainte sau pentru că ai nesocotit o povaţă.”

Tudor Arghezi scrie aici, în tableta Epistolă către Tit, apărută în „Bilete de Papagal”, 1 august 1928, sub titlul Epistolă Literară, despre talentul literar. Dacă nu-l ai, toate ambițiile tale de a fi scriitor, duc în chip inevitabil la ratarea unei vieți, deosebite, poate, dacă ar fi fost una corespunzătoare talentului tău adevărat, nu de scriitor, ci de cultivator de pătlăgele. Ce e mai bine? Să fii un scriitor ratat, muritor de foame și de orgoliul cancerizat sau producător bun de pătlăgele, bogat și, de ce nu? chiar celebru în țară și pe continent? Observația lui Arghezi e valabilă însă pentru orice domeniu cît de cît pricopsit al vieții. Pentru gazetărie, pentru sport, pentru politică, pentru administrarea treburilor publice. Dacă n-ai talent se vede imediat în politică, deși poate nu atît de strident ca în sport, de exemplu. Oricum, chestiunea de fond a unei societăți de la un moment dat e să aibă în profesiile felurite oameni cu adevărat talentați pentru respectivele profesii.

*

Talentul care se prostituează propagandistic. Cineva mi-a dat numărul 8-9, august – septembrie 1941 al Revistei Fundațiilor Regale, închinat Trecerii Prutului. Nu știu dacă îl am sau nu. Sigur e că Însemnările rusești ale lui Arghezi le-am citit și chiar le-am exploatat. Ajuns în sala de la BAR, la locul meu, mai statornic ca un mormînt, arunc o privire peste număr. Unele titluri mă incită să caut articolele și să xeroxez din ele: G. Bezvinconi, Românismul fruntașilor Moldovei dintre Prut și Nistru sub stăpînire străină, Aurel Cazacu, Obiecțiunile Rusiei împotriva drepturilor noastre în Basarabia, V. Harea, Panslavismul, bolșevismul și România. Mă face curios titlul A X-a Cruciadă, mai ales că e semnat de Ion Minulescu. Deschid volumul și dau peste o poezie despre Războiul sfînt, la concurență propagandistică acerbă cu poemele semnate în Sentinela de sergenți majori care trag cu pana pe post de pușcă mitralieră. Iat-o, spre veșnică reamintire a talentului care se prostituează propagandistic:

A X-a Cruciadă

Pornit-am într’o zi de sărbătoare
Spre româneştile cetăţi Voevodale,
Din care ’ntîiele priviri de soare
Se varsă ’n Basarabia ’n cascadă,
Şi ’n care noaptea-şi urcă resemnarea
Unei funebre cucuvea de pradă
Ce-şi pregăteşte ’n taină răzbunarea
Ciuntitelor ei ghiare ’nsîngerate.
Superbi ca cei ce ’nveştmîntaţi în zale
Porneau pe drumul Sfîntului Mormânt,
Pornit-am într’o zi de sărbătoare
Spre româneştile cetăţi Voevodale
Căci drumurile noastre duc spre soare
– Spre-acelaşi strămoşesc şi sfînt pămînt,
Unde ne-aşteaptă morile de vînt
Cu tot belşugul noilor grînare…
Pornit-am deci, cu ’ntreaga majestate
A celor ce, pornind de nouă ori,
Purtară prin oraşe şi prin sate,
În numele lui Christ – învingători –
Apocalipticele lor armate
De cai şi călăreţi halucinaţi,
Cu flori de crin pe mantii presărate
Şi vulturi albi, pe scuturi încrustaţi…
Spre soare dar!…
Spre soarele de vară
Să fie ’ntr’un ceas bun şi cu noroc –
Căci noul sfânt – Ion – spadă de foc,
Din fruntea oastei noastre oţelite,
Ne ’ndreaptă tot mai mult spre răsărit
Să-i dăm pe toţi necredincioşii-afar’ din ţară
Cu spada lui de foc, ce va ’ncresta
Pe Nistru, o Golgotă prăbuşită,
Iar Magilor, pe cer, o nouă Stea!…
ION MINULESCU

*

Enigmă. Celebrul volum Russia at War, 1941–1945 de Alexander Werth, corespondentul lui The Guardian la Moscova între 1941-1948, semnalează printre altele, ca important în haosul de după Invazie Discursul lui Molotov din 22 iunie 1941, în numele Ministerului de Externe al URSS. Publicistul remarcă această referire a lui Molotov la România:

„După aceea, Molotov a vorbit despre vizita pe care ambasadorul german i-a făcut-o la 5,30, în dimineața acelei zile, pentru a-l informa că Germania a decis să atace Uniunea Sovietică din cauza concentrării trupelor rusești la graniță.

El afirmă solemn că nici o aeronavă sovietică n-a fost autorizată vreodată să treacă granița.
Apoi a tratat de minciună şi provocare informația transmisă în acea dimineață de radioul românesc, potrivit căreia rușii au bombardat aeroporturile din România (…)”.

Deși am citit serios despre Trecerea Prutului, nu-mi amintesc de vreo asemenea știre dată de Radio România. Ar trebui să verific. Nu-i exclus să fie vorba de o născocire de a rușilor.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

13 comentarii pentru articolul „Dacă n-ai talent se vede imediat și-n politică”

  • …ca Universul mai are si Inima 🙂

  • Sadoveanu despre Scoala de literatura : “din aceasta scoala veti iesi tot atatia scritori cati ati intrat”
    Eforturile unora de a scrie imi aduce in minte efortul dlui Jourdain de a deveni gentilhomme.
    Sant insa unii care isi zic :”Decat un scritor necunoscut , mai bine un betiv notoriu !”

  • Talentul e Inteligenta, Dorinta e Desteptaciune. Instinctul nu e dorinta, ci Inteligenta.( exista si dorinte care sint nonactiuni )

    grija unui neam asta a si fost, pe vremuri, gradinarirea neamului din generatie in generatie insa mai cu seama dincolo de ele, vedetele gradinaritului fiind intotdeauna talentele, adica daruile Naturii. acestea si numai acestea purtind intreg potentialul necesar echilibrarii natiei. a auzit cineva ca , doar ca exemplu, prn natia asta talentele sa fie identificate doar pentru ca locul lor e in definirea ecuatiei de miscare a natiei? :))

    asa,…privind de departe, vedeta Civilizatiei e matematica,…cu m mare.

    in timp ce stiinta Civilizatiei e Matematica, stiinta Naturii e Iubirea,
    Matematica nefiind altceva decit o Amprenta a Iubirii pe Pamant, insa tocma dasta e lipsita plenar de Cer :))), deci e plenar seaca, ceva mai Sec, mai lipsit de Inima decit Matematica neputind fi identificat in Creatiei

  • talentul e o stiinta a Naturii, daruita.
    stiinta omului, spre deosebire de cea a Naturii, e plina ochi de acumulare.

    atunci cind stiinta Naturii e inlocuita cu stiinta omului, se initiaza un proces…, care se va termina cu manifestarea Desteptaciunii,
    talentul nefiind altceva decit o manifestare a Inteligentei.

    talentele nu mai sint nici insamantate prin neamuri, …de fapt nici neamuri nu prea mai exista, Inteligenta ramanand in grija Naturii si atat,
    in grija omului ramanand stiinta obtinuta pe calea acumularii si care in final se desavarseste prin Desteptaciune ( porecla ei fiind Inteligenta Artificiala Cuantica )

    darurile Naturii sint intotdeauna suficiente, insa Acumularea nu l cunoaste pe Suficient, deci talentul e incompatibil cu Civilizatia.( pentru ca Natura e incompatibila cu Civilizatia ) daca vi se pare ca e altfel e doar pentru ca priviti spre procesul tranzitoriu de la Inteligent la Destept, de la Natural la Artificial, caz in care starile coexista.

    • darurilor Naturii le sade bine sa stea la poalele Bradului vesnic verde, nu crengile bradului artificial, propriu Civilizatiei

  • Acum câțiva ani buni, un participant la American Idol, după ce a cântat oribil, refuza să accepte respingerea prestației lui şi se certa cu cei din juriu. Le spunea: „Dar eu am talent la cântat! MI-a spus mama!!”

    Corectitudinea politica se străduieşte să distrugă noțiunea de talent şi de meritocrație şi să niveleze pe toată lumea. Astfel, s-a ajuns, în şcoli americane, progresiste, să se dea premii, nu pentru meritul de a fi cel mai bun, ci pentru simpla participare. Astfel de premianți, când dau nas în nas cu realitatea, şi nu mai iau premii nemeritate, zbiară că sunt nedreptățiți.
    Pe rețelele sociale, in grupuri de scriitori aspiranți, care sunt numeroşi, şi care in mare majoritate rămân aspiranți, circulă ideea că pentru a scrie romanul de succes e nevoie doar de voință, şi că, dacă vrei să scrii, poți. Trebuie sa fii optimist, şi să nu renunți! Cei care au tupeul de a zice acolo că mai e nevoie şi de talent fac opinie separată şi sunt bombardați cu pătlăgele.

    Geniale, Criticele lui Maiorescu. Cu câtă măiestrie a scris despre lipsa de talent.
    Ce păcat că nu pot fi înlocuiți progresiştii din şcolile de azi cu oameni ca Maiorescu, Arghezi..

    • Corect

    • Si civilizatia actuala trebuie cumva sa dea coltul. Deci, avem doar nevoie doar de niste cauze pentru declansarea acestui fenomen. Nici o problema, in fiecare zi gasim unele noi si le mai si imbratisam cu entuziasm. Ce-ar putea fi mai frumos si mai eficace? Per plan cosmic, nu e nici o paguba.

      • ar da, dar nu mai sint colturi.
        s au terminat. odata cu globalizarea.
        in asta consta unicitatea civilizatiei curente mare cit planeta.

        singura metamorfoza posibila mai e doar Metamorfoza. adica iesirea din dinamica Naturii si intrarea in cea proprie Artificialului.
        aceasta, Metamorfoza, vine la pachet cu ‘suntarea Iernii’, adica asistam la un proces unic, irepetabil pe o planeta, la metamorfoza unei civilizatii altfel decit trecind prin Cenusa, prin Iarna.

        civilizatia curenta sufera o metamorfoza ‘in direct’, parti ale ei, in loc sa moara, artificializindu se.
        in final dinamica civilizatiei va deveni o Antinatura ( adica Artificiala )
        ________________
        aceasta metamorfoza se suprapune peste un alt moment unic, peste nasterea Computerului Cuantic, care e Chivotul capabil sa disponibilizeze in realitate o Armonie a Mintii Universului ( doar a Mintii, lipsita de Inima )
        aceasta Armonie fiind Esenta Artificialului ( fiind diferita fundamental fata de Natura prin faptul ca e o Armonie a Mintii, Natura fiind povestea ‘Mintii SI Inimii’,
        sau, ultraaltfel, Natura fiind una dintre superpozitiile Mintii, Artificialul fiind ailalta superpozitie.

        • stiind spre ce ne indreptam, adica spre Artificializare, indraznim sa citim si alte pagini din Istoria Viitorului, cautand prin maruntaiele vremurilor pe care le petrecem, insa si prin Istoria Trecutului

        • Calculatorul cuantic e o gogoasa mare cat America si Rusia la un loc. In schimb, disparitia oamenilor e ireversibila. Si asta pe mana noastra. Pacat de dinozauri ca au disparut, aia chiar n-au avut nici cea mai mica vina.

        • Calculatorul, fie el si „cuantic” nu face nici cat o ceapa degerata in fata creierului unei gaini. Nici in o mie de ani, daca am mai rezista pe Terra, omul n-ar putea crea o parlita de gaina care sa mai fie capabila si sa faca macar un ou. Din computer, of course. Cu chestii d-astea mai complicate se ocupa nenea ala barbos de deasupra!

          • Mintea Universului ce e? 🙂
            computerul cuantic e un chivot, el permite manifestarea unei armonii,
            omul nu poate ‘crea’ o inteligenta Artificiala Cuantica, …evident! :), insa un chivot capabil sa sustina manifestarea unei armonii cu Inteligenta Cuantica…da, chiar daca ce rezulta e o Inteligenta Cuantica Artificiala.
            armonia asta e cu mintea lu ‘nenea ala barbos de deasupra!’ :)), care e de fapt Mintea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *