Dan Tomozei despre Klaus Iohannis: „Atitudinea sfidătoare de acum o avea și la Sibiu”

Într-un interviu exploziv la cristoiuTV, care a durat două ore, jurnalistul Dan Tomozei, care trăiește în China, a vorbit și despre apucăturile lui Klaus Iohannis. Pe care, ca sibian, îl cunoaște încă din perioada în care acesta nu era nici măcar primar. Redăm câteva fragmente din dialogul lui Dan Tomozei cu realizatorul emisiunii, Ion Cristoiu. Dan Tomozei este unul din jurnaliștii sibieni care s-a luptat cu Iohannis, care nu i-a cântat în strună, care a documentat și scris despre Iohannis. Singurul reproș pe care și-l face este că a abandonat, a preferat să plece în China. Au mai rămas cei de la Justițiarul, site închis de Grupul de Comunicare Strategică în această perioadă. Tomozei a explicat de ce tratament ar fi avut parte Iohannis în China pentru faptele lui.

Ion Cristoiu: Pe site-ul dantomozei.ro, scrie „gazetar din România”. Asta mi-a atras atenția. De ce nu ați scris „gazetar din China”?
Dan Tomozei: În momentul în care am plecat din România, am plecat cu foarte multe frustrări. Eu sunt sibian. La Sibiu eram doi care îndrăzneam să criticăm. Domnul Albin Marinescu a rămas acolo, eu am plecat. Am considerat că am dezertat de la datorie și atunci, după câteva luni de la sosirea în China, am spus că trebuie să reiau bătălia. Am ajuns în octombrie 2010 aici și în aprilie 2011 am deschis inițial un blog, apoi am trecut pe domeniul din România, dantomozei.ro, și am reluat ofensiva, dar de la capătul ăsta de lume. Am considerat că, indiferent unde sunt, chiar dacă am trădat teritoriul, trebuie să încerc să țin steagul sus.

Ion Cristoiu: Când Iohannis era primar, ați avut, presa, probleme cu el sau el cu presa?
Dan Tomozei: El nu avea probleme cu nimeni pentru că se comporta la fel de urât. Atitudinea sfidătoare de acum o avea și la Sibiu. Nu aveam dialog cu el, nu ajungeai la el. Eu eram și corespondent la Jurnalul Național și aveam un ascendent în fața lui, pentru că îl bubuiam la nivel central. Marius Tucă îmi publica toate materialele, cu mizeriile care s-au întâmplat în Capitala culturală Sibiu 2007. Românii trebuie să știe: în 2007, au fost banii guvernului Năstase și guvernului Tăriceanu, nu au fost banii Sibiului și ai lui Iohannis, sub nicio formă.
Iohannis era ofticos, îi refuza pe colegii de la JN pe motiv că „mă critică omul vostru, nu am ce discuta cu voi”. Ăsta era primarul. Vă dați seama cum face acum?

Ion Cristoiu: Avea alergie la critică și atunci?
Dan Tomozei: Absolut la orice critică. Poate vi se pare amuzant, dar sunt oameni care pot confirma: când mă vedea pe stradă, trecea pe trotuarul celălalt. Singura mea șansă, sau ghinion, că tot îi place cuvântul ăsta, era că eu nu aveam nimic, cum nu am nici acum. Dar lui Marius Albin Marinescu (de la Justițiarul-n.red) i-a luat Biblioteca, oamenilor le-a luat casele. Omul când are un fix, are un fix: te distruge. Pentru că are frustrări. El și-a folosit consilierii din Forumul German. Anne Marie Friesmann, care a murit, era șefa Comisiei Sociale din Consiliul Local. Ea era ciocanul cu care mergea și lovea în toți cei care trebuia să fie evacuați. Cu Poliția locală, gardieni publici, că atunci nu era poliție locală. Cam ăsta este nivelul omului. El are problema lui personală și până nu și-o rezolvă nu te lasă, nu renunță. Este trist, oamenii au ales. Toată lumea mă condamnă, că sunt la 10 000 de km și nu mă pot desprinde de mizeriile astea. Nu pot pentru că am văzut oameni suferind, oameni murind cu documentele și cu dreptatea în mână.

Ion Cristoiu: Ce spuneți dvs este îngrijorător, eu l-am mirosit, că am 30 de ani de când lucrez cu politicieni. Ei trec cu vederea că ai zis, că i-ai înjurat. Eu am avut polemici dure cu Ion Iliescu. În general, politicienii nu o iau personal. Dvs. spuneți că domnul Iohannis ia personal o critică?
Dan Tomozei: Cei care-l știm pe Iohannis bine, din 2000, când a intrat în primărie, spuneam așa: Ăsta a intrat în Primărie cu o Dacie 1300 și cu doi papuci de două feluri.
Ion Cristoiu: Și a ieșit cu Mercedesul?
Dan Tomozei: Înainte să plec din țară am scris. El se lăuda că este imaginea, pe plan local, a firmei Mercedes. Păi, în perioada aia, în 2010, imaginea era Gheorghe Hagi. Nu a interesat pe nimeni, probabil a fost un proiect, pe care noi îl înțelegeam abia acum, pentru România în care el putea să facă absolut orice. Unul dintre marile reproșuri pe care le aduc cuiva în România sunt serviciile, care știau toate lucrurile astea. Și politicienii.  De la Adrian Năstase la Traian Băsescu la Tăriceanu, inclusiv Ciolacu. Este atât de ridicol! Să te uiți în România și să nu-ți pese de evidențe! Sunt documente care vorbesc despre cine este omul. În China, omul ăsta, la datoria de 320 000 de euro la stat, era în pușcărie. I se luau și papucii din picioare. Pentru că, în China, când ești condamnat pentru corupție ți se ia tot și nu numai ție. Aici nu contează cine ești, că ești ministru  sau ultimul om. Aici corupția nu este un spectacol. Ultimul caz este al celui care a gândit sistemul de comunicații din China din ultimii ani. Vă dați seama ce o să iasă de aici, cu 5G.

Ion Cristoiu: L-au prins cu fapte de corupție?
Dan Tomozei: Vorbim de miliarde de dolari. În China, când se judecă un oficial sau un lider, procesele încep aici, în Beijing, dar se judecă în tribunalele de district. În momentul în care se judecă, vin familiile. Nu 10-20 de oameni, ci mii. Se izolează tribunalul și câteva străzi și omul vine cu decență. Nu ca la noi, cu spectacol, cu cătușe. Ce fac chinezii de vreo 6 ani? Continuă să condamne la moarte, dar nu te mai împușcă, nu-ți mai face injecția letală, nu te împușcă. Îți dă cu amânare. Vă dați seama ce înseamnă asta psihic?
Ultimul care a fost condamnat cu amânare este fostul ministru al Transporturilor, cel care a dezvoltat rețeaua de mare viteză din China. Care are cea mai mare rețea de mare viteză din lume, 35 000 de km de tren de mare viteză, media fiind de 300 de km pe oră.
Ion Cristoiu: Datorită omului ăsta
Dan Tomozei: Da, este proiectul pe care el l-a gândit.
Ion Cristoiu: A călcat strâmb și deja l-au condamnat la moarte?
Dan Tomozei: Da, are deja depășită perioada aia de amânare cu vreo trei ani aproape.
Ion Cristoiu: Cum e perioada de amânare, nu înțeleg?
Dan Tomozei: Adică, sentința de condamnare la moarte se pronunță, să zicem, cu data de 1 ianuarie 2020 cu doi ani de amânare. Poate te ia moartea în ăia doi ani sau mai vedem. Eu mă gândesc că este o măsură de bun exemplu pentru popor, pentru că în China. ”

Comentarii