De ce a convocat Klaus Iohannis conferința de presă de miercuri, 16 septembrie 2020? Ca să-l albească pe Nicușor Dan, candidatul PNL pentru primăria București!

Miercuri, 16 septembrie 2020, Klaus Iohannis a convocat la Cotroceni o nouă conferință de presă.
Pe plan intern și extern nu s-au petrecut evenimente deosebite în stare să-l scoată pe ditamai președintele în fața opiniei publice prin intermediul unei conferințe de presă.

De ce a ținut-o Klaus Iohannis?
Răspunsul la această întrebare trimite la Declarația de presă care premerge întrebările, ceea ce se numește Statement. E punctul cel mai important al unei reuniuni cu presa. Pentru că prin ele demnitarul dezvăluie de ce a convocat conferința de presă. Altfel spus, dezvăluie ce crede demnitarul că tulbură atît de tare Poporul încît trebuie musai să i se explice. Statementul e un text elaborat anterior conferinței de presă. El nu depinde de întrebările puse de jurnaliști. La Cotroceni multe întrebări sînt aranjate de echipa de presă a președintelui (care are acceptul mogulilor mărunți din presă) cu fătucele din media autohtonă (sînt cele care pun întrebările gen ridicare la plasă), întrebările prin care adversarii președintelui sînt tîrîți prin rahat și arătați apoi președintelui, care abia așteaptă să le mai dea și el o flegmă. Cu toate acestea de motivul pentru care președintele a convocat o conferință de presă dă seamă statementul. Potrivit Declarației de presă Klaus Iohannis a convocat întîlnirea pentru a transmite opiniei publice poziția sa față de trei chestiuni considerate de el ca importante pentru opinia publică:

1) Realitatea ca în sezonul rece, „favorabil îndeosebi apariției virozelor respiratorii și a gripei”, cetățenii trebuie să se apere nu numai de Coronavirus dar și de gripă, drept pentru care Statementul prezidențial a luat aspectul unui sfat al medicului: „Să nu uităm că aceleași măsuri – masca, distanțarea, igiena mîinilor, care ne feresc de COVID-19, ne pot feri și de virusul gripal, precum și de alte viroze”. Nimic nou sub soare. De luni bune Klaus Iohannis nu mai e președintele României. E sanitarul șef al Cătunului numit România.

2) Primele concluzii privind începerea noului an școlar. A fost partea cea mai consistentă și cea mai justificată a conferinței de presă. Președintele a anunțat c-a cerut Guvernului ca „la finalul primelor două săptămâni de școală să elaboreze o evaluare completă a situației la nivel național, să prezinte care sunt vulnerabilitățile, dar și soluțiile necesare”. De asemenea președintele a dat știre c-a promulgat „legea prin care se deblochează concursurile pentru posturile nedidactice vacante sau temporar vacante, pentru posturile didactice auxiliare, precum și pentru pozițiile de asistenți medicali sau medici din unitățile de învățămînt”.

3) Poziția față de campania electorală în desfășurare: „Cîteva mențiuni despre alegerile locale, pentru că ne aflăm la mai puțin de două săptămîni de momentul votului”. Mențiunile sînt una: „Oamenii așteaptă soluții și propuneri concrete, nu atacuri sterile. ”

Chestia asta cu soluții și nu atacuri sterile e fumată în România postdecembristă încă de pe vremea lui Ion Iliescu. Ion Iliescu își făcuse un scop al vieții și activității sale de președinte să-i convingă pe politicieni să se bată doar în soluții și propuneri concrete. Bietul Nicolae Ceaușescu! dacă n-ar fi fost împușcat la Tîrgoviște, ne-ar fi pisat la cap cu același lucru. Politicienii trebuie să se lupte doar în soluții și propuneri concrete. În privința acestui clișeu demult învechit atrag atenția domnului președinte că în America Donald Trump și Joe Biden nu par a se lupta în soluții și propuneri concrete. Dimpotrivă ceea ce Klaus Iohannis numește atacuri sterile domină campania electorală din America. Atacurile la persoană se întîlnesc peste tot în democrații și, spre ciuda urmașilor lui Nicolae Ceaușescu din politica românescă, reprezintă unul dintre aspectele cele mai dorite ale alegerilor în democrație. Dacă ar fi rămas doar la mențiunea asta, Klaus Iohannis ar fi fost suspectat doar de fantezii în materie de bătălie politică. Domnia sa a continuat însă astfel: „Practicile învechite, toxice, de a se încerca acoperirea unor administrații locale dezastruoase cu subiecte inventate, cu teme parazitare, trebuie să rămînă de domeniul trecutului.”

Unde am mai auzit noi refrenul acesta, „acoperirea unor administrații locale dezastruoase cu subiecte inventate”?
Cum unde?
În răspunsul dat de PNL la atacurile la adresa candidatului PNL Nicușor Dan în chestiunea apărării pînă-n pînzele albe a restaurantului ridicat de omul de afaceri Mitrache în Parcul Copiilor din București. Campania dusă în această chestiune a fost denunțată de PNL ca una de născocire a unui subiect „pentru acoperirea administrației dezastruoase a Gabrielei Firea”. Președintele a ținut să reia campania PNL în Declarația de presă de la Cotroceni, înscriind cazul între cele trei motive pentru care a convocat conferința de presă. Domnia sa nu s-a mulțumit cu sprijinirea candidatului PNL la București în ditamai Statementul conferinței de presă. Profitînd de o întrebare pusă de un jurnalist de origine profesională ambiguă, președintele a reluat chestiune, adîncindu-se în postura de chibiț electoral:

„Acum întîmplarea face să fi trecut și eu prin cîteva campanii și știu că un anumit mare partid folosește cu predilecție această metodă de a inventa subiectele și de la unul se ajunge la următorul, ca să distragă atenția de la anumite carențe în administrație.”

Mă rog!
Subiectul caselor obținute ilegal de Klaus Iohannis n-a fost unul inventat. Așa cum nici subiectul intervenției halucinante în favoarea unui om de afaceri suspect din partea lui Nicușor Dan n-a fost unul inventat. Klaus Iohannis a simțit nevoia să-l apere pe candidatul PNL. Dacă Nicușor Dan n-ar fi fost candidatul Partidului Meu, mai mult ca sigur n-ar fi scos în apărarea lui nici măcar o consoană.

Toată lumea s-a întrebat de ce la conferința de presă nici un ziarist n-a pus o întrebare în legătură cu Scandalul numărul unu al localelor pe București și chiar pe țară? Răspunsul e simplu. Ziariștii au fost convinși să nu pună această întrebare. L-ar fi obligat pe Klaus Iohannis să-l apere pe față pe Nicușor Dan. O încălcare a Constituției de o rară gravitate din partea președintelui. Protejat din acest punct de vedere, Klaus Iohannis l-a putut apăra pe candidatul PNL pe București fără riscurile presupuse de implicarea fățișă, neobrăzată în campania pentru locale.

De ce a convocat Klaus Iohannis o conferință de presă deși pe plan intern și extern nu se petrecuse nimic deosebit care să justifice intervenția președintelui?
Ca să-l albească pe Nicușor Dan, candidatul PNL pentru primăria București!