Declarațiile președintelui

Să gândești este dificil. De aceea, majoritatea oamenilor judecă.
Carl Jung

Românii sunt emoționali. Influențele balcanice, chiar dacă suntem europeni, ne fac să acționăm instinctiv, să acționăm de multe ori pe baza unor rațiuni sentimentale și nu calculate. Evenimentele de la Caracal ne arată din plin acest lucru. Nu voi scrie despre acestea (nu sunt în aria expertizei mele) dar voi analiza declarațiile președintelui. Un fapt atipic pentru acesta este că a dat trei declarații de presă în trei zile consecutive! Spre deosebire de restul celor implicați, este un președinte care cere și face declarații. Nu este un președinte constructiv, un președinte faptic, unul care se pune la dispoziția instituțiilor în scopul eficientizării acestora. Nu este un președinte care se oferă model ci unul care provoacă, politizează orice eveniment, dramă, cu scopul câștigării celui de-al doilea mandat.
În afara declarațiilor și a participărilor la evenimente, care este activitatea președintelui? Mai trebuie menținută Constituția actuală care produce din ce în ce mai multe coliziuni între puterile statului sau ar fi cazul să fie schimbată iar românii să opteze pentru instituția care să dețină puterea? Vrem un sistem prezidențial, parlamentar sau executiv?
Acum avem un președinte care cere și numește șefii serviciilor!
Pentru a observa aceste lucruri, mai jos facem o analiză după ultimele sale declarații. Acestea sunt scrise mai bine decât s-ar exprima președintele dar sunt abstracte ca mesaj. Pe lângă faptul că sunt citite, pe lângă faptul că presa nu poate pune întrebări, acesta declara pe 28 iulie că ”a comunicat cu autoritățile implicate și responsabile”. Dacă acesta accepta întrebări, poate ne-ar fi spus care erau acele instituții: a sunat președintele la secția de poliție din oraș, la parchet, la MAI? A sunat doar să afle? A sunat să propună soluții?
Din declarația sa aflăm că președintele a concluzionat că instituțiile statului (de care el se delimitează) nu au reușit să-și facă datoria de a proteja dreptul la viață!
După încă o idee din care aflăm că vor fi pedepsiți responsabilii din instituții, președintele României caută să acumuleze capital politic prin următoarele declarații:
Acuză guvernul pe care-l consideră ”autorul moral al acestei tragedii”.
După cum s-a observat, sunt unul dintre criticii lui Victor Ponta. Asta nu mă împiedică să afirm că demisia sa după Colectiv este una dintre marile erori politice după 1989. Chiar dacă se încearcă prin astfel de evenimente să se schimbe guverne, rațional și demonstrativ se poate demonstra că schimbarea unui guvern nu are legătură cu agenda interlopilor, criminalilor sau a celor care se ocupă cu trafic de carne vie. Cum nu există garanție că dacă s-ar schimba guvernul, de mâine infracționalitatea va scădea dramatic.
A discuta despre Legile Justiției într-un asemenea context este o dovadă că președintele nu se află în realitatea evenimentelor.
Călcarea în picioare a legilor justiției, a codurilor, a instituțiilor responsabile de siguranța cetățeanului a fost și este una dintre liniile directoare ale acestei majorități parlamentare. Am auzit apelurile doamnei premier de a nu politiza această situație. Ar fi un îndemn onest doar dacă ar veni de la oameni onești, care caută deschis și sincer soluții pentru rezolvarea situației. Atunci când vine de la cei care au masacrat legi, au dat afară oameni competenți pentru a-și numi apropiații în funcții, (la Cotroceni, președintele nu și-a numit apropiați în funcții) au scăzut pedepsele unor infractori și au vrut să își subordoneze politic toată justiția pentru a scăpa de răspundere, atunci când acești oameni vorbesc despre referendumuri legate de justiție, atunci când fac apeluri ca și când nu au avut nicio legătură cu această temă, ei nu mai au nicio credibilitate, iar îndemnurile lor nu au nicio valoare! Politizarea Ministerului Afacerilor Interne este, din păcate, o realitate în România anului 2019!
Ca persoană care am citit dezinteresat Legile Justiției pot afirma că acestea nu au nimic în comun cu ceea ce s-a întâmplat la Caracal. Nu există niciun articol în 303, 304 sau 317 care să-l împiedice pe procuror sau polițist să acționeze. Sunt convins că și președintele știe acest lucru.
Tot în seara în care românii care mai cred în președinte, doreau să afle soluții despre cazul de la Caracal, președintele ne spune, după cum observați în declarația sa de mai sus că premierul nu este un om onest ci un om care a masacrat legi, care a acționat împreună cu grupul care o susține în așa fel încât să-și subordoneze justiția și să politizeze MAI!
Ce înțelege românul de rând de aici? Că avem un guvern corupt, un guvern care și-a subordonat Justiția (atunci de ce este L. Dragnea în pușcărie) și mai mult, a politizat Internele. În atare situație, aceste instituții trebuie blamate!
După câteva alte ”cerințe”, președintele transmite Guvernului un mesaj (nu avea când altcândva) prin care să renunțe la referendumuri absurde:
Le cer să uite de referendumuri absurde, să își asume răspunderea, pentru că ei sunt cei care pot lua decizii și să adopte soluțiile pe care oamenii competenți din sistemul de justiție le știu.
Cu alte cuvinte, doar eu am dreptul la referendumuri absurde. Voi nu!
Și ca să nu uite…vorba aceea:
Și le mai cer ceva celor de la PSD și ALDE – abrogarea modificărilor legislative aduse în ultimii doi ani legilor justiției și codurilor penale.
Fără a ne demonstra care este punctul comun din Legile Justiției și cazul de la Caracal, acesta cere abrogarea lor. Și nu numai ci și a codurilor penale! Păi să nu știe președintele că acestea nu au fost promulgate?
În încheierea mesajului ne-a promis:
Vă promit că voi strânge o nouă majoritate, după alegeri!
De ce nu acum? De ce după alegeri? Cum? Sunt doar câteva întrebări naturale din care și noi și președintele știm răspunsul.
Nu acum pentru că dacă s-ar rupe majoritatea parlamentară ar trebui să vină un guvern Iohannis iar el nu ar avea subiecte în campania prezidențială. După alegeri că speră în al doilea mandat.
Desigur, președintele nu a avut timp să se mai gândească și la votul exprimat de cetățean. Acesta a exprimat un vot pe baza căruia s-a făcut o majoritate parlamentară care nu este pe placul președintelui. De aceea, după alegeri, în cazul în care câștigă, acesta trebuie să îndrepte eroarea celor care și-au exprimat votul în 2016.
Am ales spre analiză declarația sa din 28 iulie. Celelalte două (din 29 și 30 iulie) sunt practic o continuare a acesteia.
Ce ar fi trebuit să declare președintele tuturor românilor?
Că își cere scuze, că este alături de familiile îndurerate, că împreună cu ”instituțiile” statului va face tot ce este omenesc posibil pentru a afla adevărul. Că își va exercita rolul de mediator!


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Declarațiile președintelui”

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cazul Caracal: Un scenariu căruia i se tot caută finalul
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: