România a câștigat meciul contra Ucrainei cu 3-0, în primul meci al grupei E de la EURO 2024

Eminescu ar fi fost un bun TeFeList. Trotinetist nu cred, însă

Eminescu despre cititori. Aranjîndu-mi folderele de Cărți, dau în variantă Word peste o carte neștiută pînă acum de mine:
Constantin Parfene, Mihai Eminescu, Note privind stilul publicisticii, Vaslui, 2000.

Cred că e o lucrare de doctorat. În orice caz ține de procedurile academice: titlul, modest universitar – Note – adică autorul nu cutează să-i spună studiul, ci doar simple note. Evident, departe de mine gîndul de a o mai citi și pe asta. Citesc mai degrabă publicistica lui Eminescu, deși nu e pe gustul meu: suferă de prea multă seriozitate, Eminescu ar fi fost un bun TeFeList. Caut însă capitolul despre concepția lui Eminescu despre ziaristică și dau de acest citat:

„Caracterul obştesc al luptelor din viaţa publică a românilor e că în mare parte nu sînt lupte de idei, ci de persoane, că cei mai mulţi, în deplină necunoştinţă de ceea ce combat, dau într-un principiu oarecare c-o orbire şi c-un curaj demn de-o cauză mai bună, condamnă ceea ce nu cunosc, batjocoresc ceea ce nu vor să cerceteze, trezindu-se prea tîrziu c-au fost induşi în eroare de ambiţiile vreunei gaşte şi că a lovit într-o ţintă pe care ar fi respectat-o dacă şi-ar fi dat osteneala de-a o privi mai de aproape.

Dacă un om e la noi într-adevăr atât de nefericit să profeseze o serie de idei, nu o listă de persoane, e în pericol de a-şi vedea ideile întoarse şi răsucite de adversarii lui, pretinşi politici, după placul acestora, va vedea trăgându-se din ele concluzii nemaiauzite, cari lui nici prin minte i-au trecut vreodată, şi în fine se va vedea citat înaintea opiniei publice după şoapte, după calomnii acreditate prin repetarea papagalicească din partea celor uşori, nu însă în virtutea unor enunţări sau fapte determinate, cari pentru toată lumea rămân aceleaşi. Căci în aceste discuţii nu e cestiunea de-a afla adevărul, ci din contra de-a acredita un neadevăr, nu de logică, ci de eristică; cestiunea e de a taxa pe adversar de ceea ce vrei să-l taxezi, potrivească-se epitetul sau nu. Aparenţa ţine locul adevărului, înduplecarea locul convingerii.” (M. Eminescu, Caracterul obştesc al luptelor…, Timpul, numărul din 3 august 1879, Opere, vol. X, ed. 1989, p. 307)

Aparența ține loc adevărului. Să mă ierte poetul, dar lamentări de acest gen, despre nedesăvîrșirea cititorului am întîlnit la toți marii ziariști români. Toți sînt sceptici în privința opiniei publice. Toți sînt sceptici în privința puterii de a influența a scrisului lor. Toți sînt convinși că scriu în van, că Predică în pustiu, cum sună titlul unei culegeri de editoriale ale lui Stelian Popescu. Și cu toate acestea, toți scriu și publică.

*

Un mister: Casa Grădinilor. Amintirile lui Stelian Popescu îmi descoperă o inițiativă interbelică de succes: Casa Grădinilor. Iat-o prezentată de Stelian Popescu, membru al Comitetului:

„În afară de ziar și de celelalte treburi ale mele îmi găsisem o ocupație agreabilă în comitetul Casei Grădinilor Publice, unde, împreună cu d-na Eliza Brătianu, Lambru Faraudo și grădinarul Rebum, am pus bazele unei noi organizări a grădinilor Capitalei și înfrumusețarea parcurilor lor. Din această colaborare a[u] ieșit frumos Cișmigiul de azi, parcul Șoseaua Kiseleff unde era Sala de expoziție pentru pictură – Salonul Oficial – și începuturile Parcului Național din fața Hipodromului, căreia la venirea lui Carol și grație și fondurilor date de primărie și [de] stat, după stăruința mea, i s-a dat numele de Parcul Carol II, ajungînd minunatul parc de azi. Cine știe ce nume i se va da în viitor. Ar fi bine însă să se revină la adevăratul și primul său nume de Parcul Național de dinainte de război.

Activitatea mea la Casa Grădinilor a încetat o dată cu venirea la guvern a Partidului Național Țărănesc, cînd și eu și d-na Brătianu am fost înlocuiți cu consilieri plătiți. Se vede că ședea rău ca cineva să se ocupe gratuit de un interes public cum făceam eu și cu d-na Brătianu. (…).”

Strădaniile mele de a afla ceva despre acest ONG interbelic au fost zadarnice. Amănuntele oferite de Stelian Popescu par a fi singurele existente.

*

Serialul Rome îl surprinde pe Pompei după Bătălia de la Pharsalos mergînd spre Egipt cu familia într-o căruță. Era parcă Nicolae Ceaușescu ieșind din Tab în 25 decembrie 1989.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

15 comentarii pentru articolul „Eminescu ar fi fost un bun TeFeList. Trotinetist nu cred, însă”

  • EMINESCU a scris pentru TeFeListii vremurilor; poezia AI NOȘTRI TINERI! )))))))))Ai noștri tineri la Paris învață/ La gât cravatei cum se leagă nodul,/ Cu chipul lor isteț de oaie creată. La ei își cască ochii săi norodul,/Că-i vede-n birje rasucind mustața, /Ducând în dinți țigara lungareata…/ Ei toată ziua bat de-a lungul Podul. . Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele/ Și viața lor nu și-o muncesc și-o plimbă. /Și aceste mărfuri fade, ușurele, / Ce au uitat pân și-a lor limbă, /Pretind a fi pe cerul țării:stele. ))))))))))))))))

  • doar un geniu poate vorbi, relevant, despre un alt geniu. insa doar daca mediteaza cu genialitate la natura genialitatii. deci nu orice geniu poate vorbi, relevant, despre un alt geniu.

  • EMINESCU a fost un geniu; OMUL SUPERIOR-alege intre aparență și esență. Își folosește RAȚIUNEA:”recea cumpănă-a gândirii; renunță la sentimente. NU SE LASĂ PACALIT! Este SCEPTIC! IGNORĂ voința oamenilor de a parveni satirizandu-i;…nu acceptă compromisuri; Este însetat de ABSOLUT, de perfecțiune.Este RECE-meditativ,contemplativ „Ce e rău și ce e bine tu te-ntreabă și socoate „: discernămîntul omului de geniu pentru a nu cădea în ispitele lumii înconjurătoare și a superficialității. ” Nu spera și nu ai teamă „; un îndemn să renunțe la sentimente umane ce atrag după sine slăbiciunea interioară-TEAMA și SPERANTA;

  • tinerii frumosi si liberi habar n au ce e aia tinerete, frumusete, libertate
    poate ca si Eminescu avea momentele lui in care zburda pe aceste pajisti, insa acasa de unde pleca in plimbare era chiar patria tineretii, frumusetii, libertatii

  • Cine s-ar fi mai fi gandit ca seriozitatea este un apanaj al TeFeList-ilor…
    Dar daca trebuia scrisa o mizerie chiar de ziua lui Eminescu, asta e, trebuia… moscova sa fie multumita.

  • Eminescu TFL-ist?…hahaha…really?… pai asta e domnule-tovarase o mare jignire…Eminescu a fost un realist..mai cititi din opera lui..da’ nu in zig-zag, scanat ca un ziarist….invidia e boala grea…

  • Eminescu ar fi fost un bun TeFeList, poate,
    insa un tefelist n ar fi putut fi Eminescu.

    • Iertare!-dar nu sunt de acord cu aprecierea ca „toți sunt sceptici în privința opiniei publice dar toți (marii publiciști scriu)
      Oare dvs .sunteți de acord cu tot ce emană ca părere opinia publică?Nu cred!Și dvs.ați scris și scrieți indiferent de părerile noastre.Acest lucru nu scade cu nimic valoarea publicisticii inclusiv a celei eminesciene indiferent că vă place ori nu.

      „dar lamentări de acest gen, despre nedesăvîrșirea cititorului am întîlnit la toți marii ziariști români. Toți sînt sceptici în privința opiniei publice. Toți sînt sceptici în privința puterii de a influența a scrisului lor. Toți sînt convinși că scriu în van, că Predică în pustiu, cum sună titlul unei culegeri de editoriale ale lui Stelian Popescu. Și cu toate acestea, toți scriu și publică.

  • Domnu’ Cristoiu,

    Tot de la Eminescu citire: „… e usor a scrie versuri, cand nimic nu ai a spune…”!

    Citeam zilele trecute un articol intr-o alta limba decat romana, iar concluzia era aceeasi ca a lui Eminescu: „gasca de smecheri” care conduc lumea au grija ca orice idee ai pune in discutie sa cada in urechi surde si ochi adormiti. Nu doar „mintea romanilor vine la urma”, ci la ora asta cam asa e peste tot in lume. De aceea oricine idealist, ca Eminescu cu ale lui idealuri, va descoperi ca se lupta in zadar folosind exclusiv vorba buna, fiindca singurul argument care a fost si este bagat cu adevarat in seama este „bata”. Si cine-o are mai lunga si mai groasa, isi impune „ambitiile”.

    Eminscu a priceput intr-un final „realitatea” si s-a afisat public cu un pistol in mana. Insa doar cu unu’, a fost declarat nebun!… 🙂

  • Buna ziua d-le ion Cristoiu. va ascult cu interes in fiecare zi pe Gold FM… in drum spre servici. Astazi m-ati cucerit cu subiectul „Teoder Brates”. Pe Teodor Brates il stim toti, majoritatea fiind convinsi de „pata neagra” din decembrie 1989. Insa n-as fi crezut niciodata ca domnia sa va avea responsabilitatea de a prezenta acele momente ale lui 1989 intr-o trilogie care sa arate si punctul de vedere a celui care a fost implicat direct, din interior. E un mare curaj si un act de responsabilitate in fata caruia ma inclin cu respect.
    Dar vad ca nu pot citi acele carti „pt ca librariile considera ca nu se vinde” si pentru ca cercetarea stiintifica – platita de noi prin impozite – nu se apleaca asupra acestor surse de documentare atat de avizate. As da orice pentru a citi acele carti ale trilogiei . Si asta pentru ca fac parte dintr-o generatie care la data lui dec.1989 eram prea tanar pentru a intelege situatia si am inghitit „cacialmaua 89” servita de media interna si internationala …cu efecte pana astazi. De fapt acesta cred ca e „defectul ” societatii romanesti – nu am stiut sa predam stafeta intre generatii, nu am stiut sa dam mai departe ce este bun si sa intelegem clar ce a fost gresit. Suntem generatii intregi debusolate, mergand pe drumul „pavat cu intentii bune” de o media cu interese oculte, de clan, pe drumul pavat de atatea „bisericutze” ale unor interese straine de Romania, interese care fiecare si-a taiat „felia lui de societate”, contrapunandu-ne, epuizandu-ne energia creatoare pe un front al intereselor de grup – infinit distantat de interesul national.
    De aceea vin cu o idee : transformarea acestor carti in format electronic, PDF, si comercializarea lor dincolo de traseul obisnuit, anevoios, al cartilor pe hartie. Daca nu ma insel cartea in format electronic este trendul noilor generatii, este mai aproape de felul lor de a ajunge la informatie.
    As denumi aceasta librarie electronica „Responsabilitatea Predarii Stafetei” – iar aici si-ar gasi locul toate aceste memorii de inestimabila valoare ale unor oameni care au fost „puncte nodale” ale Romaniei de ieri si de azi.
    Daca nu aveti pe cine sa puneti la redactarea/copierea acestor carti ma ofer sa parrticip la scanarea si transformarea in PDFa acestot memorii/izvoare istorice. Desi „pensionar inainte de termen” am cunoasterea necesara pentru a scana 200-400 de pag/zi, pentru ca am lucrat candva la centrul de calcul al CSP (Comitetului de Stat al Planificarii) care exact asta facea, printre altele. In aceasta librarie virtuala si-ar gasi locul atat carti rare dar si interviuri istorice, unicat, care ar putea fi redactate prin inteligenta artificiala care poate scrie dupa dictare, respectiv dupa sunetul oferit de un interviu.
    Raman oricum primul cumparator al cartilor in format electronic ale d-lui Teodor Brates si astept aparitia lor la adresa de mail de mai jos.
    Cu respect Tal Octav
    taloctav@yahoo.com

  • „Eminescu ar fi fost un bun TeFeList.”
    Niciodata !
    In primul rand pt ca nu era un idiot .
    In al doilea rand fiindca era o persoana cu o cultura vasta , cu viziune .
    Si , ca o consecinta , in al treilea rand iubea tara si pe romani.

    • Da, dar el nu era fiu de politician fost presedinte. Daca-l apreciezi pe unul, e logic sa-l critici pe celalalt. Sau altfel formulat, in stil gandire abstracta: „cutare, cutare”.

  • ‘ca cineva să se ocupe gratuit de un interes public cum făceam eu și cu d-na Brătianu’ a fost …atat de bizar incat tuturor li s a parut nedemn de a fi mentionat pe undeva.
    altfel…s ar fi gasit vreunul care sa arunce cu pietre, ramanand in istorie.

    • la un nivel olecut superior,
      …pe bani oricine poate fi patriot, daca suma il indestuleaza,
      insa patriot pe gratis …asa ceva chiar nu s a mai pomenit, …nimeni nu crede in …ciudatenia asta.

  • ”Și cu toate acestea, toți scriu și publică.’

    or fi avut si eu un crez…

    de fapt chiar au avut, pentru ca abia cind ‘predici in pustiu’ e vorba despre crezul tau, care abia asa se arata pe de antregul.
    daca ar fi altfel cineva ar putea spune, si ar fi, poate, adevarat sau poate ca nu, ca o faci pentru ca sa fii adulat

    intr un fel ‘predicatul in pustiu’ poarta cel mai …curat mesaj pe care autorul il poate genera.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *