Etiopia, partenerul României din Africa care nu trebuie abandonat

Valetismul politic al românilor în relațiile internaționale, în raport cu diverse puteri, atât mari cât și aspirante către mai mult, reprezintă un fenomen nou. Acest fenomen își are originile după celebra „lovituție” decembristă, odată cu impactul factorilor de decizie cu noul. În perioada antebelică a ambelor mari conflagrații mondiale, relațiile internaționale ale românilor dovedeau mai mult decât iscusință. În perioada interbelică, aceleași relații internaționale s-au metamorfozat constant, în nevoia de mai bine și de mai mult. Însă, expectanțele și năzuințele infinite s-au ciocnit violent cu niște resurse finite. Iar, mai apoi, a urmat violenta trezire la realitate din mirajul idealismului, pe de o parte, și al fanatismului, pe de altă parte. Lucru de care nu trebuie însă să ne lăsăm descurajați, deoarece acest lucru l-au pățit și puteri extrem de mari, de-a lungul timpului, să ne gândim doar la importanța istorică pe care au avut-o puteri precum: Portugalia, Spania, Marea-Britanie, Olanda, Belgia și la puterea pe care o au acum. În perioada postbelică, deși sub tutelajul unui hegemon sângeros, relațiile internaționale ale României dau naștere la adevărate premiere, inclusiv la nivel de funcții și numiri, Hana Rabinsohn fiind cea care a ocupat cea mai înaltă funcție politică deținută de către o femeie în istoria României, dar și o funcție deținută de către o femeie în premieră la nivel Global. De ce? Această fanatică sângeroasă a devenit prima femeie ministru de externe din lume când și-a primit funcția, în decembrie 1947. Totodată, aceasta a fost și una dintre puținele femei din epoca stalinistă ajunsă în funcții înalte, lucru care poate că se datorează originilor sale. Automat, după moartea lui Stalin, factorii de decizie din România simt nevoia unei metamorfozări, odată cu atingerea acestui moment istoric prielnic.

Ce s-a întâmplat notabil? Stalin moare la data de 5 martie 1953, lăsând în urmă o camarilă nomenclaturistă care avea să fie lichidată de către noii nomenclaturiști. În România, la data de 7 ianuarie 1958, moare Petru Groza. Însă, înainte de trecerea acestuia în neființă, se stabilesc relațiile diplomatice dintre România și Etiopia, la data de 2 iulie 1957, la nivel de legație. Gheorghe Gheorghiu-Dej avea să-l urmeze pe drumul către nimic la data de 19 martie 1965, scriu nimic deoarece, teoretic, ei nu credeau în viața de apoi. După moarte sa, la data de 11 decembrie 1966, nivelul de la legație a fost ridicat la nivel de ambasadă, relațiile dintre România și Etiopia evoluând. Desigur, putem aminti de succesul relațiilor internaționale din România de la acea vreme:

România a fost cea de-a treia țară care a recunoscut Republica Populară Chineză.
România continuă să fie unanim recunoscută în China drept a doua țară, după URSS, care a contribuit la industrializarea Chinei și la reforma agrară.
România a avut o contribuție esențială la inițierea dialogului sino-american, în anii ’60 –’70.

Un alt moment istoric al relației bilaterale a fost solidaritatea manifestată de China față de poziția adoptată de România după „primăvara de la Praga”. (Relația specială a României cu R.P. Chineză – https://www.mae.ro/node/4852).

Însă, despre relația cu marile puteri vom vedea mai multe pe viitor, acum să ne întoarcem la Etiopia:
În anul 1934, la Addis Abeba, Haile Selassie s-a întâlnit cu publicistul și călătorul român Mihai Tican Rumano, care și-a consemnat experiențele sale abisiniene, vechea denumire a etiopienilor, în cartea Abisinia, prefațată de Radu D. Rosetti, apărută în anul 1935.
În 1964, Împăratul Selassie s-a întâlnit la București cu conducătorul României, Gheorghe Gheorghiu Dej, care l-a decorat cu Steaua României.

România și Etiopia au sărbătorit, la data de 07 decembrie 2016, 50 de ani de la începerea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. „După câțiva ani de relaxare, cele două țări au fost martorele unei creșteri extraordinare a schimburilor comerciale bilaterale în doar zece luni, care a depășit 180 de milioane de dolari. Cele două părți au menționat că Etiopia și România ar trebui să își consolideze relațiile prin utilizarea oportunităților de colaborare în domeniul IT și al securității cibernetice, al agriculturii, al băncilor, al investițiilor, al comerțului și al culturii. De asemenea, au discutat despre situația actuală din Etiopia și despre procesul de pace condus de Uniunea Africană (încheiat cu succes) pentru încheierea conflictului cu TPLF. Partea etiopiană a subliniat angajamentul guvernului etiopian de a colabora cu Uniunea Africană pentru a rezolva problemele care persistă în legătură cu Marele Baraj de Renaștere Etiopiană și a cerut guvernului român să sprijine discuțiile tripartite conduse de UA” (mai multe informații: https://www.fanabc.com/english/ethiopia-romania-agree-to-revitalize-ties-by-utilizing-opportunities/).

Ce scriu prietenii noștri etiopieni despre noi, românii:

Addis Tribune (Addis Abeba) 27 noiembrie 1998:
„1 decembrie este ziua în care poporul român își sărbătorește Ziua Națională. Este ziua în care, în 1918, acum exact 80 de ani, toate provinciile istorice românești, unele dintre ele aflate încă sub stăpânire străină, au fost unite cu România. De aceea, ziua de 1 Decembrie marchează MAREA UNIRE a ROMÂNILOR. Relațiile dintre România și Etiopia au o origine memorabilă. În 1935, la Societatea Națiunilor, ministrul de externe de atunci al României, Nicolae Titulescu, s-a ridicat în apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Etiopiei, împotriva agresiunii fascismului italian!” (mai multe detalii: https://allafrica.com/stories/199811270053.html).

„Ministrul de stat, doamna Hirut Zemene, a adresat sincere felicitări poporului și guvernului celor două țări cu ocazia acestei zile istorice. Ministrul de stat a declarat că, Etiopia și România s-au bucurat de o relație istorică ce datează din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și, prin urmare, această relație se află pe fundalul unor reminiscențe istorice remarcabile” (detalii: https://ethiopianembassy.be/ethiopia-and-romania-celebrate-the-50th-anniversary-of-diplomatic-ties/).

Desigur, avem și Legea numărul 448 din 1 noiembrie 2004 privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Federală Democrată Etiopia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 6 noiembrie 2003.

Ce ar trebui să știe românii despre Etiopia:
Cafeaua cultivată în întreaga lume își poate urmări originea până în pădurile străvechi de cafea de pe platoul etiopian. Acolo, legenda spune că păstorul de capre Kaldi a descoperit pentru prima dată potențialul acestor boabe.
Etiopia are 13 luni calendaristice pe an. Acest lucru face ca și calendarul etiopian să fie cu 7 ani în urmă față de restul lumii.
Etiopia ocupă primul loc pentru țara africană cu cele mai multe situri din patrimoniul mondial UNESCO.
În Etiopia se vorbesc peste 80 de limbi (Conform catalogului realizat de Ethnologue, în lume se vorbesc peste 7.100 de limbi. Din acest număr, aproape 2.200 de limbi sunt folosite în Asia și doar 230 în Europa).
Aproximativ 70% din munții din Africa se află în Etiopia.

Abebe Bikila, un maratonist etiopian, a fost primul african care a cucerit vreodată o medalie olimpică de aur. El a obținut râvnitul premiu în 1960, la Jocurile Olimpice de vară de la Roma, și a șocat lumea. Nu doar pentru că a câștigat în timp record, ci și pentru că a fost desculț! A câștigat din nou, patru ani mai târziu, la Tokyo, de data aceasta încălțat.

Fondată inițial în 980 î.Hr., Etiopia este cea mai veche națiune independentă de pe continent. În plus, Etiopia are rămășițe ale unora dintre cele mai vechi ființe umane de pe Pământ, datând de milioane de ani, ceea ce o face una dintre cele mai importante zone arheologice din lume.

Etiopia ocupă locul 12 în lume după populație în lista celor 235 de țări/teritorii. Etiopia se află pe locul 2 din 58 de țări din Africa. Populația Etiopiei va crește de la an la an. În prezent, populația Etiopiei este de aproximativ 130 de milioane de locuitori.

Din toate cele 54 de țări din Africa, Etiopia este singura națiune care nu a fost niciodată colonizată. Singura națiune care a fost vreodată aproape de a coloniza această țară din Africa de Est este Italia. În anii 1930, italienii au încercat să colonizeze Etiopia și chiar au ocupat țara timp de șase ani 1935‑36 – 1941. Cu toate acestea, nu au reușit niciodată să aducă țara sub control deplin și, în cele din urmă, au decis să se retragă. Zaharia Stancu a scris câteva articole interesante pe această temă, eu vă recomand, stimați cititori și dragi cititoare, operele: „Însemnările și amintirile unui ziarist” (1955, 2 volume, I – „Sarea e dulce”, II – „Cefe de taur”).

Ce s-a întâmplat notabil pentru statul nostru la data de 6 martie 1965? Tractorul U650 Făcea furori la Târgul internațional de la Leipzig. A obținut medalia de aur și Diploma de onoare. Produs la UTB (Uzina Tractorul Brașov), avea un motor de 65 de cai putere, în patru timpi, cu 1800 de rotații pe minut. „S-a impus prin performanțele sale tehnice: forța de tracțiune remarcabilă, aderența mare la sol, consum redus de carburanți”, nota „Drum nou” în ediția din 7 martie 1965. Videoclip: Haile Selassie I, ultimul împărat al Etiopiei, vizită în Republica Populară Română, condusă de către Dej, anul 1964