Gîndul de alegeri

Cît timp ne va trebui pentru a nu mai fi nereguli la vot

La 18, socotind că de la 20.50 voi fi în direct la Realitatea Tv pînă la unu noaptea (Dumnezeule!), am deschis televizorul (pe Realitatea Tv) ca să văd cum a mers scrutinul.

Ca și alte televiziuni, Realitatea Tv a făcut un bilanț al neregulilor de la secțiile de votare. Nu toate la nivel de fraudă. Explicabil nu prin brusca îndreptare a partidelor, ci prin faptul că miza alegerilor din 25 mai 2014 e prea mică pentru a risca pușcăria.
La prezidențiale, da, vor fi fraude, fie și pentru că Penalii din PSD-ul și vor spune că un președinte de-al lor îi va salva de la pușcărie.

Cum ședeam eu și mă amuzam de întîmplarea cu bărbatul care nu și-a lăsat nevasta să voteze (o fi confundat votul cu adulterul!), mi-a amintit deodată ca în secvența cu Madlena din În căutarea timpului pierdut al lui Proust:

Eram în 1996, vara, la alegerile locale.
Și eu mă găseam în direct la Pro Tv și-mi exprimam revolta față de aiurelile de la scrutinul organizat de PSDR:
Mită electorală de suburbie: zahăr, ulei, tricouri.
Turism electoral.
Una dintre aiureli o  reprezenta tușul.
Alta o reprezenta existența morților pe listele de vot.

Au trecut de atunci 18 ani.
Cît îi trebuie unui embrion să devină cetățean cu drept de vot.

Neregulile au rămas.
Tușul nu se mai ia.
Da, dar:
Turismul electoral a rămas.
Mita a rămas, exprimată prin papuci.
Morții au rămas.
Ca și alte, alte nereguli.

Dumnezeule!
Cît timp ne va mai trebui pentru ca în ziua votului să nu mai fie nereguli în procesul electoral?