Gîndul de duminică, 18 septembrie 2016

Rechizitoriul DNA deconspiră modurile de operare ale DIPI. Serviciului secret nu-i mai rămîne decît să se autodesființeze

Potrivit unei legi americane, orice volum de memorii ale unui fost agent CIA trebuie supus unei cenzuri de către Agenție înaintea publicării.
Desigur, au fost și cazuri în care judecătorii au mai redus din numărul paginilor cenzurate, după ce autorii au dat CIA în judecată. Regula a rămas însă că Agenția are drept de cenzură asupra celor mărturisite de foștii agenți.
Temeiul Legii nu stă cum s-ar putea crede în teama CIA de dezvăluiri incomode despre ea sau în atacuri din partea foștilor.
CIA e un serviciu secret de la care ar putea lua exemplu serviciile noastre în materie de genială comedie a transparenței.
Dreptul legal de a cenzura e dat Agenției din două motive care țin de specificul activității în acest domeniu:
Ca nu cumva fostul agent să dea nume ale unor agenți în activitate, pentru că astfel le-ar primejdui nu numai munca, dar și viața.
Ca nu cumva agentul să facă publice modurile de operare. Unul dintre secretele cele mai rîvnite de adversarii unui serviciu îl reprezintă modurile de operare. Cine le află poate prinde agenții serviciului (în cazul contraspionajului) sau poate evita să fie prins de agenții serviciului (în cazul spionajului).

Această regulă, devenită Lege în SUA, explică de ce în cazul DIPI atît șefii DIPI, cît și Petre Tobă au refuzat să desecretizeze documente care dezvăluiau modul de operare al serviciului.
Așa cum am mai scris, cei doi sunt anchetați de DNA nu pentru c-au refuzat să pună la dispoziția procurorului DNA documente privind modul de operare, ci pentru că au refuzat să le desecretizeze.
Aceasta deoarece procurorul, cu știrea Codruței Kovesi, voia desecretizarea acestor documente pentru ca ele să ajungă în presă.

Deși cei doi au refuzat, invocînd și pe drept cuvînt pericolul întruchipat de deconspirarea modului de operare, Rechizitoriul din 10 mai 2016, bazat pe documente secrete la care procurorul a avut acces, dezvăluie, încălcînd Legea siguranței naționale, modul de operare al DIPI.

Scriam undeva că am citit într-o noapte pe nerăsuflate Rechizitoriul de 170 de pagini prin care a fost trimis în judecată Nicolae Gheorghe, fostul șef al DIPI.
Unul dintre motive l-a constituit premiera întruchipată de acest Document în istoria României nu numai postdecembriste.
Într-un text dat publicității sunt deconspirate zeci de secrete ale DIPI în materie de moduri de operare:
De la suma cu care se plătește o sursă pînă la mijloacele de seducere ale DIPI.
Voi reda mai jos fragmente din Rechizitoriu care deconspiră moduri de operare convins că pasionații de servicii secrete vor avea la dispoziție astfel date și amănunte la care nici nu visau că le vor afla vreodată.

La Ziua DIPI erau invitate și sursele

„Fiind audiat, martorul BOROȘ Constantin-Felician a declarat (filele 63-75, volumul III) că, în perioada 2014-2015, a avut atribuții de economist, respectiv mandatar central pentru fondurile operative ale D.I.P.I., în cadrul unor structuri care au gestionat problema fondurilor operative. În anul 2014, fondurile operative intrau în atribuțiile Serviciului Financiar, ca activitate subordonată conducerii D.I.P.I., iar din martie 2015 aceleași atribuții au fost preluate de către un compartiment specializat pe fonduri operative. În calitate de mandatar, martorul primea banii alocați lunar cu destinația de fonduri operative, prin Serviciul Financiar al D.I.P.I. Banii erau ridicați în numerar de la Trezorerie și îi erau predați în același fel de către Serviciul Financiar. În continuare, la solicitarea structurilor D.I.P.I., din teritoriu sau de la nivel central, martorul distribuia banii. În ceea ce privește structurile teritoriale, acestea întocmeau un necesar lunar care însă nu întotdeauna era aprobat în cuantumul solicitat, fiindu-le alocate sume de bani lunare, într-un cuantum stabilit de conducerea D.I.P.I. În ceea ce privește structurile din aparatul central al D.I.P.I., acestea prezentau un raport deja aprobat de către conducerea D.I.P.I. sau de ceilalți ordonatori de credite prevăzuți de reglementările interne, în baza cărora martorul distribuia banii în numerar. (…)”

Recompensarea surselor se trece într-un registru

Potrivit celor cunoscute de către martor, la Ziua D.I.P.I. erau invitate și surse, astfel încît era posibil un schimb de informații, încadrîndu-se în temeiul legal de la art. 2, lit. c) din O.M.A.I. nr. 0066/2011 (cheltuieli de protocol în cadrul acțiunilor de natură informativ-operativă). Pînă la numirea secretarului de stat NICOLAE Gheorghe, conducerea D.I.P.I. punea accent pe alte criterii de completare a rapoartelor de decontare, nu neapărat litera și articolul din actul normativ. Era suficient să se menționeze numărul dosarului de problemă sau numele acțiunii informativ-operative ori problematica aducerii la îndeplinire a planului de testare, uneori se scria în cuvinte despre ce anume reprezintă cheltuiala respectivă, cum ar fi recompensare sursă, misiune, acțiune etc. După numirea secretarului de stat NICOLAE Gheorghe, s-a pus accent pe menționarea articolului și literei din actul normativ, care justifica cheltuiala, fără alte explicații legate de numărul de dosar. Situații în care se mai menționează și numărul de dosar sunt numai cele în care se recompensează sursele. După efectuarea percheziției la sediul D.I.P.I., din data de 14.01.2016, martorul a predat documentele privind cheltuielile operative, neopisate, din dispoziția secretarului de stat NICOLAE Gheorghe, fiind mutate din biroul său în biroul chestorului principal ZĂRNICĂ Nelu. Martorul a precizat că evidența operativă a bunurilor este o evidență a mijloacelor fixe și a bunurilor de inventar achiziționate din fondurile operative, care este ținută conform unor fișe de magazie, întocmite de martor, în numele său. Fișele de magazie sunt ținute pe structurile operative ale D.I.P.I. și, uneori, sunt trecute și numele utilizatorilor bunurilor. De asemenea, există și o evidență cantitativ-valorică a bunurilor la nivelul D.I.P.I. care este ținută tot pe bunuri de tipul mijloacelor fixe și a bunurilor de inventar achiziționate din alte fonduri decît cele operative, însă această evidență intră în atribuțiile Serviciului financiar-contabil.”

Masa întîlnirii cu sursa se plătește de către Serviciul secret

„DUNCAN Dan” a declarat că a îndeplinit activități informativ-operative în cadrul D.I.P.I. și că, din experiența personală, recompensele acordate surselor au fost între 100 și 250 lei. Fiind întrebat dacă este regulamentar să solicite bani din fondurile operative pentru activități care nu se circumscriu niciunei lucrări înregistrate la nivelul D.I.P.I., colaboratorul a răspuns negativ, arătând că banii din fondurile operative sunt folosiți pentru activitățile cu sursele secrete umane în două situații: pentru protocolul ocazionat de întîlnirea cu sursa și, respectiv, pentru recompensarea sursei. De asemenea, fondurile operative sunt utilizate pentru telefoanele operative, cum ar fi cheltuielile de reîncărcare a cartelei telefonice. În categoria surselor secrete umane intră doar persoane care sunt înregistrate ca atare în evidențele D.I.P.I. Nu pot fi efectuate cheltuieli în cadrul întîlnirilor cu alte persoane, în afară de cele menționate anterior.”

După fiecare întîlnire cu o sursă se întocmește un raport scris

„Regula este că după întîlnirea cu surse se întocmește un raport scris cu privire la rezultatul întîlnirii. În urma informațiilor obținute de la surse, pe baza unei evaluări a informațiilor, se poate întocmi un raport informativ către beneficiarii legali ai D.I.P.I. Singurele aparate tehnice primite de la D.I.P.I. sunt telefonul operativ și reportofonul. Telefonul mobil este unul simplu, de tip vechi, nu este smartphone, iar reportofonul este, în mod similar, unul simplu și ieftin. Fiind întrebat, colaboratorul acoperit a relatat că întotdeauna cheltuielile ocazionate de întîlnirile premergătoare recrutării unei surse secrete umane sunt suportate din banii personali ai ofițerului operativ și nu a întîlnit situații în care să primească bani din fondurile operative, pentru întîlnirile anterioare recrutării sursei secrete umane. Nu a solicitat niciodată bani din fondurile operative pentru astfel de întîlniri, întrucît nu avea cum să întocmească un raport despre o persoană care nu avea nicio calitate. ”

Etapele recompensării surselor

„Fiind întrebat cum s-a ajuns la regula potrivit căreia recompensarea surselor se face cu sume de circa 200-300 lei, colaboratorul a dorit, în prealabil, să precizeze că sursele secrete umane nu au numai o motivație materială, fiind situații cînd furnizează informații în baza unor convingeri personale. În contextul în care se alocă o sumă de bani destinată recompensării surselor pentru întreaga structură operativă a D.I.P.I., se procedează la evaluarea surselor care au furnizat informații mai valoroase și acestora li se acordă o sumă de bani mai mare. Suma de bani rămasă se împarte celorlalte surse și, în acest fel, s-a ajuns la regula că recompensa este de circa 200-300 lei.

Pentru recompensarea unei surse, este necesar ca să fie urmate mai multe etape. Într-o primă fază, se întocmește un raport scris premergător întîlnirii cu sursa, după care are loc întîlnirea propriu-zisă. Cu prilejul acestei întîlniri, ofițerul operativ poate efectua cheltuieli legate de consumația în localul în care are loc întîlnirea, însă acești bani îi sînt decontați ulterior întîlnirii. Cu privire la rezultatul întâlnirii, se întocmește un alt raport scris. În urma evaluării informațiilor obținute de la sursă, în cazul în care în plan decizional se apreciază că acele informații sînt valoroase, se poate întocmi o notă de informare care este exploatată în continuare, iar în funcție de valoarea informațiilor, sursa este recompensată cu o sumă de bani. Dacă se apreciază că valoarea informațiilor a fost mai mare, se poate acorda o recompensă sporită sursei, însă, așa cum am precizat anterior, eu nu am acordat recompense mai mari de 200 lei. În ceea ce privește aparatura tehnică primită de la D.I.P.I. în dotare, colaboratorul a precizat că deține un telefon mobil operativ și un reportofon, ambele fiind simple și le apreciază ca fiind cele mai ieftine de pe piață. De asemenea, a declarat că o persoană care nu a fost recrutată încă în calitate de sursă nu poate fi recompensată și nici cheltuielile ocazionate de întîlnirile cu astfel de persoană nu se decontează din fonduri operative.”

La recompensarea sursei se ține cont de informațiile date

„Fiind întrebat dacă este posibilă solicitarea de cheltuieli operative care să nu fie relaționate cu nici o sursă înregistrată, cu nici o informație implementată și, în general, cu nici o lucrare înregistrată, martorul „FAUR Mihai” a declarat că nu are cunoștință despre vreo astfel de situație și procedurile interne nu permit asemenea practici. A precizat că este ofițer operativ și că, în activitatea profesională, pentru efectuarea de cheltuieli operative, se procedează la întocmirea unui raport tip formular, în care se completează temeiul legal care justifică cheltuiala respectivă, se trec numele conspirativ al sursei și numărul cu care este înregistrată această sursă în evidențele D.I.P.I. Sursa nu poate fi decît o persoană înregistrată ca atare și nu orice persoană de la care se obțin informații, existînd instrucțiuni scrise în acest sens. La recompensarea sursei se ține cont de aportul informativ adus de către această sursă, aportul fiind apreciat în funcție de contribuția adusă la o informare trimisă beneficiarilor legali. Martorul a declarat că nu a recompensat niciodată în produse sursele, dar a apreciat că, în acest caz, ar trebui întocmită o dovadă scrisă, așa cum se procedează și în cazul înmînării sumelor de bani. Informațiile obținute în activitatea profesională, pentru a fi considerate ca atare, se implementează în sistemul informatic ori se întocmesc rapoarte informative în scris. În activitatea profesională, i s-a aprobat recompensarea surselor cu sume cuprinse între 300-500 lei. Fiind întrebat dacă, din punct de vedere logistic, a beneficiat de case conspirative, autoturisme sub acoperire, aparatură electronică în dotare, martorul a precizat că, în procedurile sale de lucru nu există nici un fel de reglementare privind casele conspirative și că nu și-a desfășurat activitatea prin folosirea acestora, avînd cunoștință de existența lor doar din procedurile existente la nivelul anilor 2005-2007. Nu a folosit nici autoturisme sub acoperire, acestea fiind utilizate doar de către compartimentul de supraveghere operativă. În ceea ce privește aparatura electronică, în biroul martorului s-au aprobat cheltuieli din fonduri operative pentru achiziționarea unor căști necesare redărilor audio, în activitatea de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, niște baterii pentru reportofoane și consumabile pentru imprimante. La nivelul Sectorului Autoprotecție sunt repartizate telefoane de serviciu de tip vechi, fără cameră foto, internet sau ecran tacticl. Prin „consumarea unui bun în timpul misiunii”, martorul a precizat că se înțelege că bunul a fost efectiv pierdut sau distrus, din motive care nu pot fi imputabile ofițerului. În astfel de situații, ofițerul trebuie să prezinte în scris motivele care au dus la o astfel de situație. Nu se pune problema de a se da la scădere bunuri care au fost lăsate surselor sau altor persoane, cu titlu de cadou sau în custodie.”

Toate cheltuielile operative sunt justificate prin bon fiscal

„La rîndul său, martorul cu pseudonimul „SIMION Cristian”, fiind întrebat dacă este posibilă solicitarea de cheltuieli operative care să nu fie relaționate cu nici o sursă înregistrată, cu nici o informație implementată și, în general, cu nici o lucrare înregistrată, a arătat că procedurile interne nu permit o astfel de situație. Pentru fiecare recompensare a surselor se întocmește un raport justificativ în care este menționat temeiul de drept care justifică cheltuiala, respectiv articolul și litera din Ordinul M.A.I. care reglementează această activitate. Toate cheltuielile operative trebuie justificate prin bon fiscal, factură fiscală, chitanță de mînă sau proces-verbal care se atașează raportului justificativ. Sursa nu este orice persoană de la care se culeg informații, ci o persoană înregistrată ca atare în evidențele D.I.P.I., înregistrarea avînd loc numai după o verificare amănunțită a informațiilor furnizate, în sensul stabilirii gradului de veridicitate și numai dacă informațiile sunt eficiente în raport cu obiectivele urmărite. În perioada 2014-2015, martorul a recompensat două surse, una cu 500 lei și cealaltă cu 1.200 lei, relaționate cu activități din dosare din lucrări informative care s-au materializat în mandate de siguranță națională. Fiind întrebat dacă, potrivit procedurilor interne, poate să afirme că a obținut informații, în condițiile în care acestea nu se regăsesc implementate la nivelul D.I.P.I., în vederea decontărilor operative, martorul „SIMION Cristian” a răspuns că nu este posibilă o asemenea situație, de obicei confruntîndu-se cu situații în care, deși a implementat informații în sistemul D.I.P.I., nu i s-a aprobat decontarea cheltuielilor operative și nici nu i se aprobă recompensarea corespunzătoare a surselor, în raport cu calitatea și cantitatea contribuției acestora, fiind situații în care a plătit din banii personali. Martorul a declarat că nu a desfășurat niciodată activități în case conspirative, nu i s-a încredințat vreun autoturism sub acoperire, fiind multiple situații în care s-a deplasat în interes de serviciu cu mașina personală. A avut în dotare un reportofon simplu, al cărui preț l-a apreciat la circa 200-300 lei maximum, precum și un telefon mobil de serviciu de tip vechi, al cărui preț este de maxim 100 lei, fără browser de internet, fără ecran tactil. Fiind întrebat ce înțelege prin consumarea unui bun în timpul misiunii, martorul a precizat că nu s-a confruntat cu o astfel de situație, dar, din cunoștințele sale, procedura presupune că bunul a fost pierdut sau distrus, în niciun caz nu presupune că bunul a fost lăsat în custodia unei persoane ori a fost făcut cadou unei persoane.”

Un serviciu secret cultivă și cadoul

„Fiind audiat, inculpatul ZĂRNICĂ Nelu a declarat (filele 335-344, volumul I) că achiziția aferentă raportului nr. 01119242/2014, respectiv un ceas marca Tissot a reprezentat un cadou pentru o persoană de sprijin pentru D.I.P.I., cu care s-a aflat în contact și în trecut și despre care cunoștea că are potențialul de a sprijini informativ în planul informării generale și a controlului informativ general în zona teritorială în care se află aceasta. Inculpatul a susținut că și în prezent persoana respectivă este utilă din aceleași motive. Inculpatul s-a deplasat personal în zona unde locuiește această persoană, pentru a înmîna cadoul, în scopul stimulării legăturii cu această persoană. Inculpatul a precizat că nu este vorba de o sursă implementată ca atare în sistemul de evidență al D.I.P.I. De asemenea, ZĂRNICĂ Nelu a învederat că, în calitate de subsecretar de stat, nu mai avea posibilitatea să desfășoare activități operative propriu-zise, funcția de conducere presupunînd atribuții de coordonare a structurilor informativ-operative. Persoana care a primit ceasul nu a furnizat informații care să poată fi implementate ca atare în sistem, însă i-a oferit informații de tipul unor date de cunoaștere a unor persoane care candidau în anumite funcții în D.I.P.I., ZĂRNICĂ Nelu avînd de exprimat un punct de vedere în raport cu respectiva numire. Punctul de vedere al inculpatului nu a fost exprimat în scris, fiind vorba de o poziție exprimată în plan decizional. Raportul nr. 01119242/2014 a fost întocmit de comisar șef IACOB Marian-Dănuț, la solicitarea inculpatului, întrucît nu era posibil ca ZĂRNICĂ Nelu să cumuleze calitățile de solicitant și de ordonator de credite. În legătură cu deplasarea și cumpărarea ceasului, în scopul relatat mai sus, ZĂRNICĂ Nelu a declarat că l-a informat pe secretarul de stat NICOLAE Gheorghe, care i-a aprobat și deplasarea.

Fiind audiat, în calitate de martor, IACOB Marian-Dănuț a declarat, cu referire la raportul antemenționat, că el doar a întocmit solicitarea și a făcut achiziția efectivă a unui ceas marca Tissot, din dispoziția chestorului principal ZĂRNICĂ Nelu, subsecretar de stat la D.I.P.I. Deși în cuprinsul raportului se menționează că IACOB Marian-Dănuț a solicitat aprobarea cheltuielii pentru protocol, martorul a precizat că el nu are în atribuții activitățile de protocol propriu-zise și nu a dat efectiv bunul unei alte persoane. A întocmit pe nume propriu, întrucât ZĂRNICĂ Nelu nu putea să întocmească pe numele său raportul, avînd și calitatea de a aproba cheltuiala. IACOB Marian-Dănuț a cumpărat ceasul, pe care i l-a predt chestorului principal ZĂRNICĂ Nelu.”

Folosirea fondurilor operative nu beneficiază de nici o lege

„Cauza favorizatoare a procedurilor discreționare existente în domeniul de referință (concretizate plastic de inculpatul NICOLAE Gheorghe prin formula „dacă am aprobat este legal”) o reprezintă lipsa prevederilor legale, suplinită de existența unor acte administrative care, fiind și clasificate, sporesc lipsa de sistematizare și de rigoare juridică. De altfel, dintr-un proiect de lege privind securitatea națională (filele 308-343, volumul IV), post pe site-ul instituției prezidențiale, reiese că, încă din anul 2006, a existat intenția suplinirii lacunei legislative, prin prevederi legale care preiau într-o formulă aproape identică, conținutul actelor administrative clasificate care definesc în prezent noțiunile de „cheltuieli operative”, „surse umane”, activități de informații, contrainformații și securitate, astfel încît ele au fost „deconspirate” de însăși emitenții lor. Mai mult, proiectul prevede punerea în acord a cheltuielilor.”

Nicolae Gheorghe, un specialist SRI în mijloace de recrutare

„Inculpatul NICOLAE Gheorghe nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, are gradul de chestor principal, este cadru al Ministerului Afacerilor Interne și a fost inculpat pentru fapte săvîrșite în calitate de secretar de stat în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă. Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine cooperantă și nesinceră, întrucît a refuzat să pună la dispoziția procurorului toate documentele solicitate, atît cu ocazia percheziției efectuate la sediul D.I.P.I., cît și în condițiile art. 170 din Codul de procedură penală, negînd săvîrșirea infracțiunilor, în pofida evidenței probelor. Inculpatul a dorit să precizeze, în circumstanțiere, aspecte care țin de expertiza sa profesională în domeniul informațiilor, astfel: este absolvent al Academiei Naționale de Informații, Arma Informații, desfășurîndu-și activitatea profesională o perioadă de 20 de ani în Serviciul Român de Informații, pînă în anul 2014. În cea mai mare parte a perioadei antemenționate a lucrat în contraspionaj, ulterior avînd funcții de conducere și coordonare pentru mai multe profile de muncă, cum ar fi contraspionaj economic, criminalitate tranfrontalieră, prevenirea și combaterea terorismului, apărarea Constituției, în toate profilele operative ale Serviciului Român de Informații. În această perioadă s-a specializat în activități de recrutare și lucru cu sursele secrete umane, acțiuni informativ-operative, inclusiv din categoria celor speciale, cum ar fi infiltrarea, joc operativ, dezinformare, crearea și utilizarea de platforme operaționale complexe și activitatea în regim acoperit. Cu privire la activitatea sub acoperire, a absolvit cursuri de specialitate. În aceeași perioadă, a avut un număr foarte mare de cooperări cu servicii de informații străine, cum ar fi ale S.U.A., Anglia, Germania, Olanda, Israel, China. În cadrul acestor cooperări a derulat operațiuni comune, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de surse secrete umane, dirijarea și marșutizarea de surse secrete umane, schimb de bune practici și metodologii de lucru. A participat la cursuri organizate de acești parteneri, inclusiv pentru ceea ce înseamnă recrutare de surse secrete umane și activitatea informativ-operativă. În cadrul Serviciului Român de Informații, a participat la activități de control, atît de fond cît și tematic, pe domeniul de activitate informativ-operativă și lucrului cu surse secrete umane. A participat și a condus grupuri de lucru care au îmbunătățit ordine de muncă și au creat metodologii în ceea ce privește activitatea informativ-operativă. A ținut prelegeri și a participat la instruiri în centrele de pregătire ale Serviciului Român de Informații, în ceea ce privește activitatea informativ-operativă și lucrul cu sursele secrete umane. În această perioadă, am obținut rezultate foarte bune, avînd calificativul „foarte bine”, avînd în mod constant salariul de merit pentru rezultate foarte bune, spor pentru rezultate de excepție și toate gradele le-a obținut prin avansare înainte de termen. În toată această perioadă nu a avut nici o sancțiune.”

E limpede. Rechizitoriul lasă DIPI cu chiloții în vine. Serviciului nu-i mai rămîne decît să se desființeze.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

31 comentarii pentru articolul „Gîndul de duminică, 18 septembrie 2016”

  • “Gandul de poimarti”. Si daca nu ne intereseaza gandurile tale, domnule Ardel Umplut? De fapt aratati a broscoi umflat cu paiul. Lasa-ne nene…

  • “No,ati SLABIT FIZIC DAR SI MINTAL”!!”ARDEI UMPLUT DE INTERESE SI MINCIUNI”!!Nu v a este rusine,ce zice fiica DVS””???

  • CE MAI SPUNE IAR COCOȘUL ?

    Cocoțat pe-o rămurea, stă, gândește si oftează
    Cum naiba de aflară cei care mă controlează?
    C-am făcut plăți ilegale pentru lucrări în ogradă,
    Da, cocodăci mai tare, si sărind din creangă –n creangă.

    Nu mai poate omul, pardon cocoșul, sa se bucure si el,
    De ceva mai bun in viata, sa-mi fac poftele nitel?
    Și acum iar veniră ăstia, de la Curtea cea de Conturi,
    Să-mi prezinte clar, în fată, ce am semnat eu în deconturi!

    Am semnat plăti necuvenite, dar eu m-am asigurat,
    Că nimeni din ogradă, nicidecum nu m-a turnat!
    Dar atunci cum s-a ‘ntâmplat, de aceștia se porniră,
    Cefere să controleze și lucrări ei nu vazură?

    Măi onele, pardon, măi cocoș șef de ogradă,
    Lucrări nu sunt, dar banii dați, nu puseși tu de o pradă?
    În ograda ce-o conduci, unde-i calea cea ferată?
    Ți-am dat bani să te ocupi și acum iar este furată?

    Da, sa trăiti, dacă tot m-ati prins, n-am decât să recunosc,
    Dar vă rog, nu mă dati la de-ne-a, prejudiciul îl intorc,
    Pe loc pun pe angajată să-ntocmească o factură,
    Dar să n-afle dumneaei, că mă dă la procuratură,

    Pe angajata n-am lăsat-o sa meargă si sa constate,
    Căci lucrările sunt zero, altfel decât în contracte,
    Ea vroia incă mai mult, să constate conform legii
    Să impună la constructori lucrări fără privilegii,

    Cu-n cocoș și c-o gaină, i-am facut viața un iad,
    M-a dat la procuratură, spunând că sunt un drac,
    Al meu comisar șef, ce trebuia să m-ancheteze,
    A-nțeles ce trebuia, ca dosarul să-l claseze.

    Probele ce le-a trimis, la dosar cum să ajungă?
    Am dat ordin la partid de vor să le bag in pungă!
    Și astfel, eu cel pintenat, de bună seamă am scăpat,
    Pe moment, e drept, si de aceea –s supărat.

    În al meu partid eu banii i-am investit,
    Dar acum e de-ne-aul si pe-al meu șef l-a țintit
    Cine mai mă susține în ogradă sa fiu șef,
    Ca să pot fura in voie, si să pot face un chef?

    Gata stiu – peste munti, la centru am eu prieten bun,
    In celălalt partid a fost si este el acum,
    De găina lui am eu grijă în ogradă,
    Si toți împreună iar mai facem cate-o pradă.

    Pe –angajată am dat-o afară, pentru că m-a turnat,
    A spus în ograda toată, toate câte am furat,
    Am dat-o afară, dar oare bine i-am făcut?
    Dacă acum având mult timp, ea se face de temut?

    N-are cum, în ogradă sunt multi lași,
    Nici măcar nu scot o vorbă, dar sa fie pătimași,
    Este unul, îl cunosc, care-n versuri mă aruncă,
    Scriind fabule-ntruna, la prieteni să ajungă.

  • de gringo lada

  • De ce nu comentati organizarea haotica, cu orice pret,in maniera tehnocrata, a concursului pentru directori de scoli? Este bine de stiut ca acest proces va dura 3 luni bulversand un intreg an scolar.Finalizarea rezultatelor este pe 9 decembrie. Ce avem pe 11 decembrie? Ce mare pacat !

    • Cum ar putea actualul director sau cel care va castiga concursul sa influenteze rezultatul alegerilor ?

  • Probabil ca dna a epuizat cercetarile despre cum se cheltuiesc banii publici cand din suma pentru investitii a statului pe un an se sifoneaza 40% si acum a mai ramas doar sie,dipi ,sri sa vadem ce fac cu banii.penibil ….parerea mea e ca dna si kovesi o sa cada in incredere precum johanis …de la mare inaltime …

  • Kovesi , dar si restul lucratorilor din DNA , lucreaza pt servicii secrete straine, fiind , astfel, intangibila si are rolul de a destructura ‘coloana vertebrala’ a apararii Romaniei , deci a pulverizarii independentei, cata a mai ramas. De ce pot cei din DNA sa desecretizeze orice si oricand fara teama de a fi sanctionati de vreo lege romaneasca ? Simplu : au primit de la OTAN un nivel superior de acces la secrete !

    • Tu sigur esti scriitor de literatura fantastica! Urmatorul pas e sa zici ca Base a pus-o intentionat sefa, ca sa ramanem noi fara coloana vertebrala! Lasa, bine ca avem coloane oficiale!

    • Base’ ca si Kovesi au primit tainul occidental si lista de masuri , obligatorii , de aplicat in Romania, pt a facilita firmele straine sa preia ieftin, sau gratuit (dupa aparenta falimentare / inchidere a acestora) , a intreprinderilor, terenurilor arabile si a bogatiilor si subsolului tarii. Pricepusi ?

  • Daca astfel de “dezvaluiri” din rechizitoriu lasa DIPI cu pantalonii in vine, inseamna ca cei de la DIPI stau prost cu pantalonii, ca-s prea largi si n-au curea, nu ca ar fi foarte folositoare altor servicii de informatii detalii despre cuantumul unei recompense, ca au telefoane si reportofoane ieftine, ca ofiterii folosesc si bani proprii, ca fac rapoarte in urma intalnirilor cu informatorii etc. Astea sunt niste nimicuri, carora le dati o importanta prea mare, dle Cristoiu, evident, pt a apara un “cazut”, dar si pt a scoate in evidenta, inca O DATA, antipatia fata de DNA! Intr-adevar, sunt niste moduri de operare foarte sofisticate, din care au ce invata serviciile secrete straine!! Sa fim seriosi si sa tragem invataturile necesare din acest caz, in sensul ca e o problema cu legislatia, care trebuie completata si imbunatatita, pt a nu mai lasa loc abuzurilor! Restul sunt discutii, ca sa ne aflam in treaba, iar eu consider ca DNA avea dreptul sa ceara desecretizarea PARTIALA a unor documente, pt a proba dezvaluirile denuntatorilor! S-a ajuns aici pt ca, in primul rand, DIPI si MAI nu au luat masurile necesare pt evitarea abuzurilor, pt ca DNA A FOST SESIZAT DE CEI 3 DENUNTATORI DIN DIPI(lucru foarte important!), dar si pt ca Iohannis a aprobat inceperea urmaririi penale! Aici sunt bubele, pe care dvs. le “tratati” cu prea multa indiferenta, dle Cristoiu! Vorba Elenei “codoi”, o sa va judece colegii dvs.!

  • Taranii astia hoti care au venit in Cluj cu securitatea si au obtinut locuinta de la avortonii din primarie, sunt extraterestrii in Cluj. Si-au lasat OZN-ul, adica caruta la ei in sat, unii au ajuns rectori in Cluj!
    In tara asta de prosti si hoti eu nu am avut niciodata bani de masina!
    Nu am primit casa, nu am primit loc in cimitirul Central de la avortonii din primaria Cluj!
    Numai daca esti turnator la SRI poti avea o functie de conducere in Cluj; deci cel mai cautat job este cel de turnator!

    • Lasa, nu-i bai ca n-ai avut bani de masina, bine ca ai avut bani pt cumparat carti de gramatica, chiar daca ai scris “extraterestrii”, desi trebuia sa-i “termini” doar cu un singur “i”, in contextul de fatza! In ce priveste locul la cimitir, nu-ti face probleme, pt ca, daca esti sarac, te ingroapa primaria pe banii ei! Asa le trebuie!

  • Ptr ca Romania nu-i America,nu poti aduce cenzura ,in discutie,nici atunci cand vine vorba de un serviciu secret. De aceea,eu ii cer d-nei Kovesi ,sa-si puna procurorii sa ceara desecretizarea dosarului “Rapirea jurnalistilor”. In rest,increderea mea in DNA si justitite,scade pe zi ce trece,

  • Fiecare natiune are conducatorii pe care i merita. Si nu uitati blestemul atras prin impuscarea lui Ceausescu in sfinta zi de Craciun.

    • A fost un asasinat, nu o simplă „împușcare din greșeală“, îndată ce procesul n-a fost proces, iar recursul n-a fost deloc.

  • Tara de dementi .

  • Domnule Cristoiu, cred ca sunteti in eroare. DNA a cerut exclusiv documentele referitoare la cum au fost cheltuiti banii publici si nu modurile de operare si lista agentilor acoperiti. E inutil sa va mai spun ca incercati sa demonstrati ca laptele e negru, cand toti stim ca e alb.

    Chiar daca o sa-mi stergeti comentariul, asa cum ati mai facut-o si in trecut (cenzura de tip ceausist, as numi-o eu, atata timp cat imi exprim parerile in mod civilizat) sau chiar daca ma veti bloca, n-o sa va aduca niciodata inapoi cititorii care v-au parasit. Sigur, la prima vedere, nu ati pierdut nimic, pentru ca ati castigat, in schimb, telespectatorii Antenei 3, dar nu e acelasi lucru, cred ca sunteti de acord cu mine, macar din acest punct de vedere.

    In fine, problema este ca drumul pe care ati luat-o nu are intoarcere. Increderea se pierde o singura data.

    • FAMILIE DE TREPANATI.

    • Cristoiu îi pierde doar pe cititorii mai prostuți, care nu reușesc să-l înțeleagă.

    • Dle Dan,cred ca sunteti in eroare si n-ati citit rechizitoriul procurorilor,iar asta o spune si CSM-ul,trimitand procuroarea de caz spre cercetare la Inspectia Judiciara.Cristoiu are “bube” mari,dar in cazul de fata are dreptate.DNA-ul are dreptul sa ancheteze “ce vor muschii lui”,dar respectand legea,chiar daca are 55% incredere in randurile populatiei.Justitia nu se face pe incredere,ci respectand legea.In cazul de fata,procuroarea de caz a avut acces la toate documentele cu privire la cheltuirea banului public la DIPI,cum o si recunoaste,dar a dorit ceva in plus si anume,desecretizarea! Pentru ce? Simplu! Pentru a face public rechizitoriul si pentru a pune presiune pe Judecatori si DIPI.Chiar si fara desecretizare,DNA-ul a facut publice modul de operare si lista agentilor acoperiti si la asta se refera Cristoiu.Peste toate,DNA-ul cu procurori presupus a fi onesti si bine pregatiti,nu stie ca un ministru n-are ce desecretiza si nici nu poate desecretiza nimic? Un spion,lucrator DIPI,securist sau orice-ar fi el poate fi urmarit,anchetat si trimis in judecata fara nicio desecretizare si atunci care-i rostul acestei actiuni a DNA-ului? Pana la urma,nimeni nu va desecretiza nimic,ca-i imposibil! DIPI va fi reorganizat si trecut in subordinea SRI,DNA-ul va primi o mustrare verbala oficial si neoficial felicitari,iar drumul spre un Serviciul Unic pus in practica.Adica,visul lui Maior de a crea un serviciu unic,cu comanda unica.

    • Gica Soveja Daca tu crezi ca s-a facut publica lista agentilor acoperiti, inseamna ca avem perceptii diferite asupra modului in care se ancheteaza astfel de cazuri, legate de servicii secrete! Parerea mea e ca, in afara de cativa sefi, toate numele aparute in dosar sunt pseudonime!

    • Nicusor Cernat Nici numele,nici pseudonimele,nici procedurile si nici modul de operare secretizate n-au ca cauta in referate sau rechizitorii publice.Pentru aceste cazuri de cercetari penale exista proceduri speciale,iar un stat de drept le respecta cu sfintenie! Este treaba noastra,a unui parchet sau a jurnalistilor sa stie si sa comenteze public documente secretizate de CSAT-ul unei tari? Atunci,sa desfiintam CSAT-ul si sa declaram DNA-ul Institutia suprema in stat.Ca tot nu poate fi controlat de nicio Institutie a statului,poate cerceta orice document secretizat sau nu,dar nu poate desecretiza.Asta-i mai lipseste si il bate detasat pe Ceasca !

    • D-le Gica, daca spuneti ca DNA-ul a facut publice modul de operare si lista agentilor acoperiti, va rog sa-mi dati si mie link-ul ala, ca sa ma lamuresc si eu.

    • Gica Soveja In cazul asta, adreseaza-te CSM, ICCJ si spune-le ca noi suntem stat de stang, nu de drept, pt ca nu se respecta procedurile speciale!

    • Nicusor Cernat Nu trebuie sa ma adresez eu si nici nu-i misiunea mea! Are cine,sunt legi si Institutii suficiente si cred ca deja s-au sesizat.Oricum,ce stiu sigur este ca CSM-ul a fost sesizat,iar CSAT-ul a raspuns in scris ca nu poate desecretiza nimic.

    • Pentru cei care, in valtoarea argumentatiilor de orice fel, au uitat esentialul.

      Iata rechizitoriul complet al procurorilor DNA – Direcția Națională Anticorupție. Va rog sa-mi semnalati care parte a lui vorbeste despre desecretizarea modurilor de operare si a listei agentilor acoperiti. Nu veti gasi asa ceva! In plus, mie imi rezulta ca tocmai deturnarea fondurilor DIPI a pus in pericol siguranta nationala. Incercarea lui Toba de a acoperi manariile facute de sefii DIPI il fac complice la infractiune.

      De asemenea, va rog sa comentati daca cheltuielile facute de sefii DIPI din fondurile publice alocate acesteia vi se par rezonabile. Pentru ca, de fapt, despre asta vorbim.

      “01 septembrie 2016 Cerere aviz UP ministru de interne

      În completarea comunicatelor nr. 1136/VIII/3, 1140/VIII/3 din data de 29 august şi 1146/VIII/3 din 31 august 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

      În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României, pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, respectiv TOBĂ PETRE, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială.

      Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Tobă Petre ministru al Afacerilor Interne are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

      La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente. Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.

      Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale).

      Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.

      Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale. Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.).

      Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016. Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare (vezi comunicat nr. 80/VIII/3 din 1 februarie 2016).

      Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 9 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

      Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.”

    • Emilia Fazekas, tocmai distribuiam pe grupuri aceasta declaratie socanta pe care a facut-o “maestrul”…

    • Ma bucur ! Suntem 2 deja !!!