Adevărul pe care nu l-a înțeles PSD: Moțiunea de cenzură e o chestiune de interes național și nu una de interes personal!

Gîndul de joi, 11 august 2016, de pe cristoiublog.ro purta titlul Am trăit s-o văd și pe asta! PSD nu va depune Moțiune de cenzură dacă Dacian Cioloș își cere scuze pentru nu știu ce zicere despre Liviu Dragnea! Luată din text (truc folosit, am înțeles și de gazetarul care e Fidel Castro!), formularea izvora din două fapte:

1. Liviu Dragnea, infinit mai blînd cu Dacian Cioloș decît Victor Ponta, care a înțeles nevoia electoratului captiv PSD de atacuri la adresa Guvernului, s-a luat de Dacian Cioloș doar după ce acesta și-a bătut joc de el în public în chestiunea veteranilor. Din spusele succesive ale lui Liviu Dragnea s-a înțeles că Moțiunea de cenzură era o simplă afacere personală a liderului PSD. Dacian Cioloș avea să fie supus unei Moțiuni de cenzură dacă nu dădea înapoi în polemica sa cu Liviu Dragnea și nu dacă Guvernul său devenea perfect peste noapte.
2. După izbucnirea de la Vaslui, în stil Ștefan cel Mare, Liviu Dragnea a început s-o scalde, oferindu-i lui Dacian Cioloș posibilitatea de a scăpa de Moțiunea de cenzură prin gestul absolut formal de a-și cere scuze.

După ce-am postat textul mi-a părut rău că am dat acest titlu. Mi s-a părut absurd prin raportare la prestația cerută de postura de lider al principalului partid al țării. Era greu de imaginat că un moment de o asemenea gravitate precum Moțiunea de cenzură era folosit de un lider politic pentru a-și repara onoarea în stilul Mița Biciclista.

Conferința de presă de joi, de după ședința PSD-ALDE, m-a convins însă că nu exagerasem.
Într-adevăr, anunțul cu Moțiunea de cenzură era o afacere strict personală a lui Liviu Dragnea. Dacian Cioloș, dar și alte maimuțici din Guvern, se năpustiseră pînă atunci doar asupra lui Victor Ponta. Liviu Dragnea fusese ocolit, poate și pentru că supraviețuirea Guvernului depinde și de PSD. Atacul neașteptat lansat de Dacian Cioloș l-a scos din sărite pe Liviu Dragnea, care a văzut în el o atitudine bruxelleză tradusă în Ferentari prin Mi se rupe de majoritatea ta în Parlament! Ce n-a sesizat Liviu Dragnea e însă adevărul că Dacian Cioloș nu din greșeală s-a lansat într-un atac la adresa liderului PSD. Șeful Guvernului e în căutare de post politic după încheierea mandatului. Acest post politic presupune încă de pe acum ca premierul să plătească tribut electoratului de Dreapta, mai precis ostilități acestui electorat față de toți liderii PSD și nu numai față de Victor Ponta. Dacian Cioloș l-a atacat pe Liviu Dragnea în public și deoarece știa că acesta nu va cuteza să meargă prea departe cu Moțiunea de cenzură. Șeful PSD a fost folosit astfel de Dacian Cioloș și pentru a dovedi electoratului de Dreapta că el, Dacian Cioloș, știe să fie nu numai Mircea Geoană, dar și Traian Băsescu în materie de bătălie publică.

Nu-i exclus ca Dacian Cioloș să-l fi sunat pe Liviu Dragnea ca să-l îmbuneze.
Liviu Dragnea și-a satisfăcut orgoliul rănit și, cu asta, basta! Moțiunea nu va mai fi depusă în vecii vecilor, amin.
Membrii Guvernului Cioloș se pot da în stambă pe seama țării încă patru luni de acum încolo.

Ipoteza unei Moțiuni de cenzură ca afacere personală a lui Liviu Dragnea a fost întărită și de intervenția lui Călin Popescu Tăriceanu la conferința de presă de joi.
Președintele Senatului și-a exprimat public amărăciunea că vicepremierul Borc nu-l întreabă și pe el în niște chestii cu industria de automobile, mai ales că el, ca premier, a privatizat Dacia. Cei din Guvern se cred atoateștiutori – a comentat Călin Popescu Tăriceanu. Așadar, marea problemă pentru șeful ALDE n-o reprezintă amatorismul agresiv al membrilor Guvernului, ci faptul că aceștia nu-i cer sfatul!

Moțiunea de cenzură era însă o chestiune de interes național și nu una de interes personal.
Ea se impunea în primul rînd pentru readucerea Guvernului Dacian Cioloș la Statutul pentru care a fost votat de PSD și PNL:
Cel de administrare a țării pînă la alegeri.

Sfidînd acest statut, Guvernul Dacian Cioloș s-a comportat și se comportă ca un Guvern rezultat din alegeri cîștigate de un partid cu o majoritate zdrobitoare.
Guvernul Dacian Cioloș a dat într-un an mai multe Ordonanțe de urgență decît un Guvern politic într-un mandat.
Guvernul Dacian Cioloș a angajat țara în aventuri de politică externă pe care nici un Guvern politic nu și l-ar fi permis, cum ar fi, de exemplu, un soi de parteneriat strategic cu una dintre puținele țări comuniste de pe glob, Republica Socialistă Vietnam.
Dacian Cioloș și unii membri ai Cabinetului, în loc să se rezume la o activitate tehnocrată, s-au apucat de politică ieftină prin atacuri electorale împotriva împotriva unui partid care a votat Guvernul în Parlament: PSD.

Pînă la alegerile parlamentare, mai sînt patru luni.
Timp suficient ca Guvernul Dacian Cioloș să producă României pagube incomensurabile.
Mai ales că, atît Dacian Cioloș, cît și mulți miniștri, știu că, în afară de Serviciile secrete, care i-au propulsat nu vor da socoteală nici unui alegător din România.

PMP a anunțat că nu va vota Moțiunea.
Nu mă miră.
Redus la o singură persoană – Traian Băsescu, PMP n-are nici un program politic.
Evident, în afară de demisia lui Florian Coldea de la SRI.
Așa ceva nu ține loc nici măcar de program de masă la cantină, d-apoi de program al unui partid.

În aceste condiții, exista riscul ca Moțiunea să nu treacă.
Argumentul că ea nu trebuia depusă, deoarece putea să nu treacă, nu stă în picioare.
Moțiunea trebuia depusă indiferent de rezultat.
O cerea printre altele și sănătatea politică a României.
Aceasta deoarece, Moțiunea de cenzură ar fi limpezit apele în ce privește sprijinul parlamentar al Guvernului Cioloș.
PNL și PMP ar fi votat împotriva Moțiunii.
Prin asta, Guvernul Dacian Cioloș ar fi fost asumat oficial de PNL și PMP.
Aceste două partide ar fi decontat electoral prăpădul numit Guvernarea Dacian Cioloș.

Însuși Guvernul Dacian Cioloș ar fi avut nevoie de o Moțiune de Moțiunea de cenzură.
Prin votul dat de PNL și PMP Guvernul s-ar fi colorat politic drept Guvern al Partidelor de Dreapta.
Dacă Moțiune trecea, Guvernul Cioloș pleca.
Dacă nu trecea, Guvernul Cioloș rămînea.
Nu oricum, ci asumat de PNL și PMP.

În aceste condiții, Guvernul Dacian Cioloș ar fi fost convins să renunțe la echivocul politicii de pînă acum, motivat prin sprijinul dat nu numai de PNL, dar și de PSD.
Guvernul Dacian Cioloș și-ar fi asumat astfel măsuri de Dreapta, ba chiar și măsuri electorale cerute de cele două partide.
Și astfel, apele s-ar fi limpezit în perspectiva alegerilor parlamentare.
Ar fi fost un mare cîștig.
Pe cel dat de micșorarea dependenții Guvernului de Coaliția SIE-SRI n-are rost să-l mai menționez.

E de la sine înțeles!
Declarațiile de după conferința de presă de joi, 11 august 2016, deși nițel turmentate, nu lasă loc nici unei ambiguități:
Guvernul Dacian Cioloș nu va fi supus nici unei Moțiuni de cenzură pînă la alegeri.

Joaca lui Liviu Dragnea cu Moțiunea de cenzură l-a convins pe Dacian Cioloș că PSD n-are curaj să supună Guvernul unui examen decisiv în Parlament.
E de așteptat, în aceste condiții, ca Dacian Cioloș și ceilalți șoricei din Guvern să devină tot mai agresivi cu PSD și mai ales tot mai iresponsabili cu țara.
Pînă acum i-a oprit să-și facă de cap la modul absolut teama de o Moțiune de cenzură depusă de PSD.
Acum, cînd știu că PSD n-are gheare pentru așa ceva, membrii Guvernului, în frunte cu Dacian Cioloș, vor arăta de ce sunt ei în stare să joace pe masa țării, ca șoricei politici, deoarece pisica e de pluș!