Gîndul de marți, 16 ianuarie 2018

Mihai Tudose a promovat un Penal în Guvern! De ce nu mîrîe Presa anticorupție?!

În Monitorul Oficial nr. 27 din 11 ianuarie 2018 a fost publicată Decizia nr. 10 din 11 ianuarie 2018, privind numirea domnului Gheorghe Popescu în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului de lucru al prim-ministrului. Contrasemnată de secretarul general al Guvernului, o anume Roxana-Cezarina Bănică (asta de unde a mai apărut?!). Decizia stabileşte şi cu ce se ocupă domnul Gheorghe Popescu în cadrul aparatului de lucru al primului ministru:

„Domnul Gheorghe Popescu asigură exclusiv consilierea în domeniile promovării programelor de sport şi susţinerii proiectelor de dezvoltare a structurilor sportive, precum şi în legătură cu organizarea Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020.”

Fotbalul nu intră printre preocupările mele de Istoric al clipei.
Cu toate acestea, numele Gheorghe Popescu mi-a spus imediat ceva. E vorba de Gică Popescu, fostul fotbalist care, în 4 martie 2014, a fost condamnat la închisoare, alături de alţi inși, în Dosarul transferurilor, la trei ani şi o lună închisoare cu executare pentru Înşelăciune cu consecinţe deosebit de gravă în formă continuată; spălare de bani; evaziune fiscală.

Gică Popescu fusese trimis în judecată de Procurii DNA, pe 2 octombrie 2008.
Ca de obicei, la vremea respectivă, n-am fost convins de justeţea condamnării.
Nici nu se putea altfel cîtă vreme eu sînt cel care a impus, în Istoria clipei, formula demult celebră: Binomul SRI-DNA.

De vreo zece ani și ceva activează în România o amplă Reţea de televiziuni, site-uri, ONG-uri, Piețe mitingiste cărora i-am putea spune Reţeaua Anticorupţiei absolute.
Pe lîngă odele înălţaţe DNA, îndemnurilor gen Să vină DNA/să vă ia, aplaudării oricărei acţiuni a DNA, atacării necurmate a celor care îndrăznesc să atragă atenţia că lupta împotriva corupţiei trebuie să se desfăşoare cu respectarea drepturilor individuale, Reţeaua reacţionează imediat, în acelaşi timp şi cam cu aceleaşi gesturi, la promovarea într-o funcţie a cel căruia Klaus Iohannis i-a zis, la sugestia Statului Paralel, Penal.

Ce e Penalul în viziune TeFeListă?
Penal e declarată imediat, cu înverşunarea cu care altădată erau denunțați unii cetățeni duşmani ai Poporului, persoana care e convocată la DNA în vederea unei investigaţii.
Inutil să mai spun că nicăieri în lume o persoană investigată de un procuror nu e penală, fie și pentru că procurorul nu face altceva decît să verifice dacă anumite suspiciuni în legătură cu cineva se confirmă sau nu.
Ei bine, din punctul de vedere al Reţelei, Gică Popescu e Mai mult decît Penal.
Nu numai c-a fost convocat la DNA, dar mai mult a fost şi condamnat definitiv pentru corupţie.

Ştiind necruţarea cu care Reţeaua denunță orice promovare a unui penal în funcţie, văzînd Decizia din Monitorul Oficial, am avut o strîngere de inimă la gîndul ce-l aşteaptă pe Mihai Tudose pentru promovarea Mai mult decît penalului Gică Popescu.
Să vezi acum campanie de presă!
Să-l vezi pe Mălin Bot, la întrecere cu Cosette Chichirău, alergînd după Mihai Tudose cu telefonul mobil în mînă ca să-l ia la rost pentru promovarea unui penal.
Bietul Mihai Tudose! am suspinat.

Ei bine, spre stupoarea mea, decizia lui Mihai Tudose de a promova un penal într-o funcţie la Guvern n-a stîrnit nici o reacţie în Reţea.
Nici Digi 24, nici Realitatea Tv, nici Europa FM, nici Ziare.com, nici Hotnews, nici Corupţia ucide, nici România curată, nici Adevărul, nici Pagina de media, într-un cuvînt, nici un bumb al Rețelei n-a sărit în sus, explodînd de mînie proletară, la decizia lui Mihai Tudose.

Din lupta împotriva penalilor, Klaus Iohannis şi-a făcut un steag.
Din cînd în cînd iese în balconul de la Cotroceni și măcăne o mustrare la adresa celor care promovează penali.
N-am citit nici măcar pe Facebook-ul de la Sibiu al lui Klaus Iohannis o mustrare a lui Mihai Tudose pentru asta.
Imaginaţi-vă că lua decizia asta Liviu Dragnea!

De regulă nu devin brusc atent la numirile şi demiterile înfăptuite de premierii României.
O experienţă de 27 de ani m-a convins că, în cele mai multe cazuri, cînd e vorba de consilieri, secretari, băgători de seamă şi ajutori de băgători de seamă, deciziile de numire n-au nici o legătură cu competenţa, cu cinstea, cu hărnicia, cu profesionalismul, cu ambiţia de a promova oameni ceruţi de buna administrare a ţării. Mai toţi premierii postdecembrişti şi-au adus la Victoria, după desemnare neamuri, cunoscuţi, nepoţi, ibovnice, veri, cumnate nu numai ale lor, dar şi ale liderilor de partid, ale preşedintelui, ale celor care i-au sponsorizat şi, nu de puţine ori, ale nevestelor şi neamurilor din partea nevestelor.
Numirea lui Gică Popescu mi-a atras însă atenția. Se spune în decizie că fostul fotbalist se va ocupa de consilierea premierului şi „în legătură cu organizarea Turneului final al Campionatului European de fotbal 2020”.

Despre Campionatul European de fotbal din 2020 ştiam – şi fără a fi chibiţ – că România a cîştigat în 2013 organizarea unei grupe din acest campionat. În clipa cînd cîştigi un astfel de drept, ca ţară organizatoare, trebuie să purcezi imediat la pregătirea infrastructurii cerute de desfăşurarea meciurilor:
Stadioane de fotbal care să respecte standardele campionatului, mijloace de transport corespunzătoare, gen metrou, căi de acces, hoteluri.
Din acest punct de vedere, ştiam că România stă prost la îndeplinirea condiţiilor impuse de UEFA.
Gică Popescu ar urma să se ocupe, aşadar, de infrastructura cerută de UEFA pentru Campionatul din 2020.

Infrastructura asta – stadioane, metrou, căi de acces – cerea însă nu un consilier şi, cu atît mai puţin, un fotbalist.
Cerea ca, în fine, Mihai Tudose să desemneze pe șeful Comitetului interministerial care ar trebui să coordoneze lucrările de infrastructură, dar și alte activități socio-economice reclamate de crearea condițiilor pentru desfășurarea Grupei.
Șeful acestui Comitet nu poate fi decît un tehnocrat din domeniul managementului infrastructurii.
În nici un caz un fost fotbalist, geniu la lovirea mingii cu piciorul, ageamiu în materie de infrastructură.

Miercuri, 10 ianuarie 2018, seara, la Sinteza zilei, Mihai Tudose a vorbit preţ de vreo 10 minute despre numirea lui Gică Popescu în funcţia de consilier. Ajutat şi de privirile de telenovelă ale lui Mihai Gâdea, premierul a prezentat numirea lui Gică Popescu la Guvern ca pe o sărbătoare a întregului Palat Victoria , a întregului Guvern, ba chiar și la o adică a întregi țări, la concurență cu Centenarul Unirii.
Anunţul despre numirea lui Gică Popescu devine un moment chiar în emisiune.
Zice Mihai Tudose la un moment dat:

„Haideţi să vă dau o veste fiindcă ştiu… ca şi cadou de ziua dvs.”

După care purcede la istorisirea pe larg a lungului și complicatului proces prin care s-a ajuns la istorica numire a lui Gică Popescu.
Ideea – cică – a fost a vicepremierului Marcel Ciolacu. Momentul ivirii şi înfloririi acestei idei în personalitatea lui Marcel Ciolacu primesc, în discursul lui Mihai Tudose, notele unui moment copleşitor, gen celui pe care omenire la încercat la cunoscutul strigăt al lui Arhimede din baie. Premierul, ditamai premierul, s-a întrebat dacă Gică Popescu le va face onoarea, marea onoare şi de a veni la o întîlnire la Guvern. O dată hotărîrea luată, a început lungul proces de convingere a lui Gică Popescu. El, premierul României, îl suna pe Gică Popescu şi de două ori pe zi ca să-l convingă.
Pînă la urmă Gică Popescu a acceptat. Nu cu dragă inimă. A acceptat ca să scape de insistenţele premierului şi ale Guvernului.
Pentru a accepta, Gică Popescu a pus condiţii drastice, pe care nu cred să le fi pus pînă acum vreun tip invitat să ocupe o funcţie în guvern. Nici măcar Mihai Tudose cînd a fost întrebat dacă nu vrea să fie premier.
Mihai Tudose nu numai că le-a acceptat, dar a şi fost devastat de fericire la gîndul că Gică Popescu, acest Titan al României din toate timpurile, a acceptat să fie consilier. După cum dialoghează el cu Mihai Gâdea:

„Ştiu că vă e prieten şi îi sînt recunoscător că a acceptat. Un om de fotbal, un om recunoscut, un manager jos pălăria. I-am spus sincer astăzi «Gică îţi mulţumesc frumos (…)
Realizator: Într-adevăr e o veste extraordinară.
Mihai Tudose: Ştiu că vă e prieten, ştiu că îl iubiţi, nu ştiu dacă neapărat i-am făcut un bine, el a mulţumit. Şi am spus «domne stai un pic, nu îmi mulţumi mie, noi trebuie să-ţi mulţumim ţie fiindcă noi nu ţi-am făcut ţie nici un bine, dimpotrivă, cred că îţi facem un rău. Dar tu eşti pe cale să faci un bine ţării»”.

A urmat, în viaţa lui Mihai Tudose şi a ţării, evident, un moment de răscruce, un moment de revelaţie – în genul celui trăit de Apostolul Pavel pe drumul Damascului – cel de miercuri, 10 ianuarie 2018, cînd Însuşi Gică Popescu a venit la Guvern:

„Să recunosc că este ideea domnului viceprim-ministru Ciolacu mie mi s-a părut genială, mi-a fost frică şi cînd a venit prima dată recunosc că a venit şi cu Gică Hagi, spectacol.
Realizator: Au venit amîndoi.
Mihai Tudose: Au venit amîndoi.”

Lăsînd deoparte conflictul dintre cerinţele UEFA şi numirea unui fotbalist celebru pe post de consilier al premierului, nu pot să nu remarc un lucru:
Mihai Tudose vorbeşte public despre fotbalistul Gică Popescu ca despre o personalitate copleşitoare.

N-am nici o îndoială că Gică Popescu e un fotbalist celebru. Chiar şi o legendă a fotbalului nostru.
De la premierul României, om a cărui lucrare de doctorat a fost elogiată sub semnătură de George Maior și Florian Coldea, ca și cum ar fi fost vorba de Metafizica lui Aristotel, era de aşteptat însă o asemenea emoţie copleşitoare în faţa lui Mihai Eminescu, în faţa lui Constantin Brâncuşi.
Dacă Marcel Ciolacu ar fi zis:
Ce-ar fi să-l angajăm pe Constantin Brâncuşi la Guvern, nu cred c-ar fi stîrnit din partea lui Mihai Tudose o altă reacţie decît:
Dar ăsta cine mă-sa mai e?!

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

8 comentarii pentru articolul „Gîndul de marți, 16 ianuarie 2018”

  • Niculaie, where r u ???

    • La Ion Petrescu ! Ce , ți s-a făcut iar de-o UE ?

      • Era o întrebare retorică ! Vezi ca te dau ‘pe mâna lu’ Cernat !

  • @Adriana Petrescu
    Asta e si parerea mea . Tudose ar mai fi putut negocia , dar aia cu “filfiirea ” a fost prea de tot . Acolo in Harcovstan trebuie actiune legala , nu gargara ieftina si daunatoare . Fapte , nu vorbe ( proaste )!

    • Care … ‘capră’, bre ? Stii, măcar, care dintre politicienii romani, folosea expresia asta ?!?

  • Sa-mi fie cu iertare dar de la Maurer incoace, Romania nu a mai avut prim ministru!

  • Maine poate consilierul sa nu vina, nu cred ca observa cineva.A plecat Tudose.

  • Pe Brâncusi, ca pe Brâncuși, dar pe Eminescu, puteau sa-l … angajeze !
    Dar n-avea cine să-i ‘gătească’ delicatesa lui , preferată… fudulii, de raci !