Gîndul de marți, 19 aprilie 2016

Vineri, 15 aprilie 2015, în Cazul Corneliu Zelea Codreanu – Constantin Manciu, Marian Munteanu a exprimat Punctul de vedere al Mişcării Legionare împotriva PNL

Un fan al lui Marian Munteanu mi-a pus pe masă la BAR numărul pe august 2013 al revistei Historia.
Pe coperta acestui număr, sub portretul lui C.Z. Codreanu stă un titlu uriaş:
Un moment crucial pentru Mişcarea legionară: Corneliu Zelea Codreanu, achitat la Turnu Severin.

E trimiterea la un studiu de 50 de pagini semnat de mine în acest număr.
Nu e singurul studiu semnat de mine despre Corneliu Zelea Codreanu.
Așa cum am mai scris, am lucrat la un moment la Proiectul unei cărți despre Corneliu Zelea Codreanu, o carte pe care am vrut-o obiectivă într-un context de poziții pătimașe pro și contra stîrnite de Căpitan.
Pentru acest proiect, din care am publicat unele fragmente, am studiat cele peste 20 de volume Codreanu de la Siguranță aflate în Arhiva SRI și cam tot ce s-a scris despre Mișcarea legionară.

Pentru o intervenție a mea la TVR în care susțineam că succesul politic al lui Codreanu în interbelic nu s-a bazat pe antisemitism, alți fiind mai buni la acest capitol, ci pe teze precum lupta împotriva corupției, onoarea, sprijinirea tinerilor, antipoliticianismul fățiș împotriva Eugeniei Vodă s-a lansat o petiție publică de sancționare de către TVR pentru că n-a luat atitudine față de spusele mele, potrivit petiției, eu trebuind să țin un discurs în favoarea democrației.

Precizez asta pentru a arăta că sunt un specialist în Mișcarea legionară.
În interviul publicat duminică, 17 aprilie 2016, Teodor Tita, de la Mediafax, dovedind o deosebită agerime profesională, a provocat următorul dialog:
O întrebare la care aş dori, dacă se poate, un răspuns de tipul Da sau Nu? Corneliu Zelea Codreanu a fost un criminal, aşa cum îl reţine istoria? Da sau nu?
M.M.: Justiţia română a spus că nu.
Eu vă întreb pe dumneavoastră, nu justiţia română.
M.M.: Nu ştiu. Aştept demult, de la istorici, de la justiţie, să stabilească toate lucrurile legale… Eu am… cînd eram acuzat că aş fi legionar, să ştiţi că atunci începusem să citesc şi eu şi am citit şi eu cîteva. Habar n-aveam, mai toţi colegii mei, şi erau foarte muli, mai ales de ăştia tineri, cînd domnul Ion Iliescu ne făcea legionari, ei ziceau, dom’le, înseamnă că e ceva de bine, dacă zice domnul Iliescu că ăia îs răi, staţi puţin, să vedem despre ce-i vorba, că nu e chiar aşa, lucrurile sînt complicate. Şi nu am găsit foarte multe date informaţii, sînt controverse, m-aş bucurat dacă…
Există cel puţin o crimă dovedită în justiţie.
M.M.: Care?
Prefectul de Iaşi, dacă nu mă înşel.
M.M.: Păi la aia mă refer. De ce l-au achitat?
R.: Acolo au fost prezentate dovezi în timpul procesului.
M.M.: Dar l-au achitat şi era o guvernare…
… sub o presiune a străzii destul de mare şi inclusiv în sala de judecată.
M.M.: Deci dacă eu sînt convins că acest lucruri pot fi analizate şi orice crimă trebuie sancţionată, bine post-factum, moral. Mişcarea legionară, în interiorul ei, s-au comis crime şi greşeli enorme, enorme, dar acesta este un aspect. Eu în viaţa mea întoteauna cînd am avut de a face cu subiectul acesta, eu mă refeream la unele personalităţi culturale în special, care, sigur, unele au fost mai apropiate mai mult sau mai puţin, dar cele culturale în special cred eu că trebuie să aibă un statut oarecum aparte, pentru că nu cred eu că ei s-au implicat în acţiuni de genul acesta. Sigur, dacă se va dovedi c-au făcut-o, automat lucrurile trebuie clarificate, pentru că nu trebuie în nici un caz încurajate sau perpetuat forme de extremism de nici un fel. Noi nu avem o societate… uitaţi-vă ce se întîmplă în lume, uitaţi-vă ce se întîmplă în jurul nostru.”

Bazat pe acest dialog, fanul lui Marian Munteanu mi-a reproşat:
– Nici dvs. nu spuneţi altceva decît Marian Munteanu în privinţa cazului Manciu. De ce-i contestaţi atunci candidatura din partea PNL?

Ca de obicei, cînd mi se pun astfel de întrebări, mi-e greu să răspund pe loc şi concis.
Prefer să răspund în scris.
La ce se referă redactorul de la Mediafax?
La un eveniment zguduitor petrecut sîmbătă, 25 octombrie 1924, ora 12.30.
La Guvernare se afla, din 1922, Partidul Naţional Liberal, condus de Ionel Brătianu.
Altfel spus înaintaşul PNL, de azi, al partidului Alinei Gorghiu, PNL care are la sediu pe perete tabloul lui Ionel Brătianu.
La Iaşi, în 1924, era prefect de poliție un fruntaş al PNL, Constantin Manciu.
Pe 5 septembrie 1923 Constantin Manciu fusese trimis de Guvern, de chiar premierul Ionel Brătianu, să facă ordine într-un oraş marcat de tulburările studenţilor, puse la cale de Grupul de studenţi condus de Corneliu Zelea Codreanu.

În chip inevitabil, prefectul de Poliţie intră în conflict cu Grupul şi, mai ales, cu Corneliu Zelea Codreanu.
Sîmbătă 25 octombrie 1925, orele 12.30, la ieșirea din clădirea Judecătoriei de Ocol Urban 1 din Iași, Constantin Manciu e împușcat mortal de Corneliu Zelea Codreanu. Doi dintre subordonații lui Manciu, Eugen Cloş şi Gheorghe Husanu, sunt răniți prin alte focuri de armă tot de Codreanu.

În studiul din Historia, cu fotografii şi documente în exclusivitate, am analizat acest moment de răscruce din istoria Mişcării Legionare, dar şi din Istoria României interbelice.
Am radiografiat ancheta penală, arestările preventive, Procesul, presa vremii, confruntările politice născute de asasinat, atmosfera din opinia publică.
Dosarul e finalizat de Parchet cu acuzarea pentru C.Z. Codreanu de Crimă de asasinat şi de Crimă de omor cu voinţă săvîrşite şi neizbutite, pe 22 ianuarie 1925.

Astfel de crime se judecă la cu Jurați.
Pentru că Iaşul pare Guvernului un oraş nesigur în materie de condamnare, Procesul are loc mai întîi la Curtea cu juri din Focşani, pe 17 martie 1925.
Şi aici jurașii dau semne că-l vor achita pe C.Z. Codreanu.
Procesul e strămutat la Turnu Severin.
Pe 20 mai 1925, începe Procesul.
În esenţă, juraţii erau chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra a 4 întrebări care vizau omor cu voinţă sau legitimă apărare.

Acuzarea susținea că omorul a fost premeditat. Apărarea susținea c-a fost legitimă apărare invocînd potrivit articolului 58 din Codul Penal din 1864, modificat în 30 aprilie 1865, că fapta a avut loc „sub imperiul turburării!”
După o deliberare de cinci minute, jurații s-au pronunțat în unanimitate, pe 28 mai 1925 pentru omor din legitimă apărare. Asasinarea lui Manciu ar fi fost un act comis de Codreanu sub imperiul tulburării de a-l vedea pe dușmanul studenților naționaliști.
În studiul meu arătam că nici ancheta, nici Procesul nu s-au desfăşurat în limitele juridicului.
Atît Acuzarea, reprezentînd Guvernul PNL, cît şi Apărarea, reprezentînd LANC, prtidul antisemit al lui A.C. Cuza,s-au concentrat pe bătălia politică.
Guvernul PNL încearcă să folosească Procesul pentru a compromite LANC al lui AC Cuza.
LANC foloseşte Procesul pentru a-şi face propagandă naţionalist-extremistă şi antisemită.
C.Z. Codreanu e prezentat drept Eroul Mişcării româneşti de Apărare Naţională împotriva jidanilor.

Reproducînd depozițiile apărătorilor lui Codreanu atît din sală cît și din presă am rămas surprins de delirurile naționaliste și antisemite fără nici o legătură cu fapta judecată.
În concluziile studiului arătam că achitarea lui CZ Codreanu a fost un gest politic.
Un gest politic drept răspuns la o acuzare politică într-un proces politic.

Faptul rămîne însă fapt.
În Depoziţia sa din 20 mai 1925, CZ Codreanu recunoaşte:
„Eu sînt acela care am împuşcat pe Manciu, pe Cloș şi pe Huşanu”.
După care purcede la o justificare politică a gestului său: Revolta față de un prefect de poliție care, asemenea întregului PNL, sub pretextul păstrării ordinii, devenise instrumentul antiromânismului:
„A păstra ordinea nu însemnează ca să laşi să se despoaie un neam de toată vlaga şi avuţia lui şi s-o dai străinului”.

Atunci și mai tîrziu în Istorie s-au confruntat pînă azi două puncte de vedere ireconciliabile.
Mişcarea legionară nu l-au considerat pe C.Z. Codreanu un criminal, invocînd Sentinţa de la Tr. Severin.
PNL şi alte partide democratice l-au considerat un criminal, plecînd de la faptul c-a ucis un om.
Din cîte se vede din interviu, în anul de grație de graţie 2016, candidatul PNL la Primăria Bucureştilor susține că Zelea Codreanu n-a fost un criminal invocînd Sentința de la Turnu Severin.
Punctul de vedere al Mişcării legionare şi nu cel al PNL.
Dacă acest punct de vedere ar fi fost susținut public de cetățeanul Marian Munteanu n-ar fi fost nimic ciudat.

Libertatea de opinie trebuie să se manifeste și-n cazul Mișcării legionare.
Marian Munteanu a susținut însă punctul de vedere al Mișcării legionare deși e candidat PNL.
Asemănător, și-n alte chestiuni – asasinarea lui IG Duca, Holocaustul în România, înlocuirea democrației parlamentare cu democrația directă – Marian Munteanu a susținut în aceste zile punctele de vedere ale Mișcării legionare.

Pentru a rămîne candidatul celui mai important partid al României, Marian Munteanu se dezice de legăturile cu Mișcarea legionară în cel mai pur stil Coriolan Drăgănescu.
Cînd vine vorba însă de punctele de vedere legionare în diferite chestiuni, el le susține fără să clipească.
Studiul meu din Historia a avut drept scop descrierea felului în care un proces de omor a devenit, din nefericire, un Proces politic.

Nu m-am pronunţat dacă Zelea Codreanu a fost sau nu criminal.
Da, dar eu nu candidez din partea PNL!

N.B. Acest articol n-a fost scris pentru a fi citit de Alina Gorghiu, care se pretinde urmaşa Brătienilor.
E prea greu pentru mintea ei!


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

42 comentarii pentru articolul „Gîndul de marți, 19 aprilie 2016”

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

La 26 mai 2019 a avut loc o fraudă uriașă pentru ca Liviu Dragnea să poată fi scos din joc prin condamnarea cu executare
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: