La cea dintîi reuniune a Adunării Deputaţilor din Moldova, se proclamă Unirea Principatelor sub Domn străin. Despre acest moment, Dimitrie Bolintineanu scrie în Viaţa lui Cuza Vodă:
„Plecînd din Constantinopol ca să mă întorc în ţară, după mulţi ani de exil, ambasadorul Franţei, D. Thouvenel, îmi zise, dacă merg prin Moldova, să spun deputaţilor că Puterile Europene, în urma unui resbel, care avea drept scop întărirea Imperiului Otoman, nu puteau consimţi la o politică care putea să slăbească acel imperiu, căci unirea cu principe străin era de natură a implica ideea de neatîrnare absolută a Principatelor la Turcia. Mă descărcai de această misie familiară. Această idee ce o comunicai D-lor C. Negri, Raleti şi Cogălniceanu, nu era de gustul deputaţilor Moldoveni. D. Cogălniceanu zise chiar că de nu ne va da Europa Domn străin, face încă o revoluţie”.
Exprimînd voinţa poporului, clasa politică din Moldova, ca să-i zicem aşa, declară sus şi tare că vrea Domn străin. Cu orice preţ.
Ce se întîmplă la scurt timp după asta?
„Deputaţii din amîndouă ţările se lepădară de ideea Domnului străin, cînd puterile deteră cel din urmă cuvînt contrar, cu acelaşi entuziasm cu care primise mai înainte ideea de domn străin”.
Conchide, amar, Dimitrie Bolintineanu:
„Nimic nu ucide o naţiune ca această uşurătate asupra principiilor. Cînd o naţiune nu sacrifică nimic pentru principii, nu ţine la nici un principiu”.
Şi pentru a fi mai convingător, scriitorul dă şi alte exemple de nestatornicie a naţiei în materie de reacţii la evenimente:
„Cînd D. Kogălniceanu aruncă în plebiscit guvernul personal, naţia îl aclamă.
Cînd, după 11 februarie, aliaţii D. Kogălniceanu aruncă în plebiscit guvernul proprietarilor şi burghezilor, naţia îl aclamă cu aceeaşi facilitate şi nepăsare”.
Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu Istoria României moderne: Dimitrie Bolintineanu se referă la cele două plebiscite convocate la un interval de doar doi ani.
Pentru consfinţirea Loviturii de stat de la 2 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza apelează la ceea ce s-ar numi azi, Întoarcerea la popor.
Ţinut în 10 şi 14 mai 1864, plebiscitul se soldează cu un vot zdrobitor în favoarea Loviturii de Stat:
682 621 de voturi pentru, 1 307 împotrivă şi 70 220 de abţineri.
Naţia, vorba lui Bolintineanu, aclamă astfel: dizolvarea Parlamentului şi înlocuirea acestuia cu un soi de Mare Adunare Naţională, concentrarea puterii în mîinile lui Cuza şi ale Camarilei sale, introducerea cenzurii, suprimarea drepturilor cetăţeneşti.
Doi ani mai tîrziu, Locotenenţa Domnească, aşezată la cîrma ţării după detronarea lui Cuza, din noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, convoacă un plebiscit.
Pentru a vedea dacă poporul e de acord cu aducerea lui Carol I pe tronul ţării.
Desfăşurat între 2 şi 8 aprilie 1866, plebiscitul se lasă cu un vot zdrobitor: 685 969 pentru, doar 224 împotrivă şi 124 837 de abţineri.
Plebiscitul din 1864 e marcat de manifestaţii populare.
Cum se va întîmpla nu de puţine ori după aceea în istoria noastră, regizorii acestora rămîn necunoscuţi.
Pînă cînd îi vom descoperi, să le consemnăm, totuşi, ca fiind spontane.
De la Buzău, inginerul francez Bonnet îi scrie lui Baligot de Beyne, secretarul Domnitorului:
„M-am găsit la Ploieşti şi Buzău în plină alegere şi pe tot parcursul meu unanimitatea în favoarea actului de la 2 mai; cîteva abţineri, puţin numeroase. La Ploieşti trei sau patru viteji au votat nu, dar văzînd valul, o sfîntă teroare i-a cuprins şi au solicitat să înscrie şi ei da-ul lor. Buzău, mai entuziast decît Ploieşti: banchete, toasturi, autodafe din «Românul» şi «Nichipercea»”.
Publicaţiile arse în piaţă sînt de Opoziţie la politica Domnitorului, un fel de România liberă din 14 iunie 1990, şi ea victimă a indignării naţiei faţă de cei care-l criticau pe Domnitor.
Bonnet ajunge la Galaţi. Ce face naţia de aici la Plebiscit?
„Am sosit la Galaţi, care a manifestat ieri entuziasmul său prin iluminaţii într-adevăr frumoase, banchete, hore şi strigări de ura”.
Plebiscitul din 2 şi 8 aprilie 1866 se dorea o confirmare a loviturii de stat din 11 februarie 1866.
Cel din 10 şi 14 mai 1864 fusese convocat pentru a da susţinere Loviturii de stat din 2 mai. Altfel spus, măririi lui Cuza.
În 2 şi 8 aprilie 1866, Locotenenţa Domnească vrea să obţină sprijinul opiniei publice pentru detronarea lui Cuza.
Naţia, cum îi zice Dimitrie Bolintineanu, votează în acelaşi entuziasm la o diferenţă de doar doi ani, detronarea celui preamărit în ai 1864.
Sînt autori care vorbesc şi de anumite reacţii populare de contestare a plebiscitului.
Probabil că au fost, cum, probabil, că au fost şi în cazul consultării populare din 2 mai 1864.
Pentru Istorie, rămîn doar documentele oficiale. Potrivit Memoriilor lui Carol I, Prinţul, aflat la Düsseldorf, primeşte de la regele Prusiei următoarea depeşă despre rezultatele plebiscitului, trimisă de la Bucureşti de I.C. Brătianu:
„Cinci milioane de Români îşi aclamă Suveranul, Prinţul Carol, fiul Alteţei Voastre Regale. Toate bisericile sînt deschise şi vocea clerului se ridică spre Dumnezeu, alături de cea a poporului întreg, pentru a se ruga să-l binecuvînteze pe cel Ales şi să-l facă demn de strămoşii săi şi de încrederea pe care şi-a pus-o naţiunea în el”.
În sprijinul tezei sale, Dimitrie Bolintineanu convoacă un alt argument: formarea primului guvern al lui Carol I. Un guvern în care se regăsesc oameni ai loviturii de stat din 2 mai 1864 şi oameni ai lovituri de stat din 11 februarie 1866.
„Nu trec trei ani şi miniştrii lui 2 mai se unesc să formeze un minister cu miniştrii de la 11 februarie; guvernul personal se confundă cu guvernul constituţional, care îl răsturnase”.
Trecînd dincolo de simpla consemnare, Dimitrie Bolintineanu se dezvăluie ca un filosof al istoriei. Faţă de naţia înţeleasă ca mulţime, are o părere extrem de proastă. În dese locuri din Memoriul său istoric, mulţimea e amendată pentru incapacitatea de a avea principii.
Trecînd în revistă controversa asupra domnului străin, el deosebeşte două tabere cu interes de aducere pe tron a unui conducător de peste hotare:
„Boierii fanarioţi din Moldova care vedeau în aceasta reîntoarcerea către epoca fanarioţilor, şi adepţii ideilor liberale, care vedeau în ideea de domn străin ideea de neatîrnare a românilor (…)”.
Pentru a nota dispreţuitor:
„… după aceştia veneau turmele, care admit orice idee fără a o cerceta”.
Asemănător comentează scriitorul reacţia naţiei la căderea lui Cuza:
„Poporul nu ştie nimic, şi cînd află rămîne nepăsător”.
Lucid şi el, pînă la cinism, Cuza însuşi nu se lasă înşelat de stările de spirit ale mulţimii. Îşi aminteşte Dimitrie Bolintineanu despre cum primea Domnitorul aclamaţiile din timpul vizitelor:
„O dată, înturnîndu-se în ţară, fuse primit la Galaţi de miniştri, de autorităţi, de un popor numeros cari umpleau aerul de aclamaţii. Înturnîndu-se către amici zicea: «Aceste aclamaţii sînt ordonate de prefect, poate chiar plătite din casa publică. Vedeţi cum se amăgesc sărmanii domni!». Sara, privind de la o fereastră o mare ceată de oameni cari îl aclamau, zicea: «Aceşti oameni te aclam, îţi ofer flori; mîne îmi vor arunca petre»”.
Consecinţele naţiei fără principii?
Nu e însă totul pierdut. Naţia poate să aibă principii: prin instrucţie şi educaţie:
„Instrucţia şi educaţia maselor formează datine bune, formează principii, formează legile, formează statul.
Din lipsa de principii, naţia este proprietatea guvernului. Constituţie, legi cad sub această doctrină. Mulţimea simte durerile, consecinţe ale acestei stări de lucruri, şi tînjeşte guvernului despre starea sa. Dar naţia este stăpînă şi n-are dreptul a tînji guvernului despre starea ce îi face. Starea sa cată să şi-o facă singură. Cînd o naţiune voieşte bine, guvernul execută bine. Dacă guvernul nu esecută bine, este că naţia nu voieşte bine. Tiranii se produc acolo unde sînt toţi tirani. Statul se conduce fără principii, căci masele nu au principii”.
Piatră ‘acră’, de … terasament,
Sasu’ vine, m*ine-n parlament !!!
Oare-o fi-nţeles, el, în sfârșit,
Că, cu (sic) ‘ăștia trei’, nu-i de GLUMIT ?
Sau l-o fi speriat … răvășitoarea,
Nah, era să zic … sperietoarea !?!
Care dacă nu mai are unde … ‘mere’ (verb!)
Tre’ să vină la … AUDIERE !!! (tot verb!)
Oare i-o fi zis lui, … CINEVA,
Cât de CURVĂ e … POLITICA ???
Poate vrei sa citesti prezicerile lui Andronic de pe evz.:
„Gata, Iohannis aplica planul pentru anularea lui Dragnea. Cronica loviturii din Parlament”.
domi
Te bucuri degeaba. Convergenta economica mult clamata cu occidentul n-o vei vedea in viata asta. Pentru ca daca salariile din Romania ar deveni comparabile cu cele din vest, ce rost ar mai avea sa-si deschida occidentalii firme de lohn aici. Ca productivitatea e clar mai mare la noi. Cate supermarcheturi si firme crezi ca lucreaza in vest sambata si duminica? Zero, nada, nix. Astia au venit aici ca si in China, pentru salarii de doi lei, cum a zis fosta mare ministreasa tehnocrata. Doar ca aici e mai convenabil ca distanta si plus ca in China e mai greu, nu poti comanda partidului ca la noi, unde Bruxelles-ul face legea. Asta a fost si ideea de a ne baga in Kolhoz. Daca visezi cu ochii deschisi, treaba ta, sa fii sanatos. Dar visezi naiv!
Unde ma bucur si ce visez?!
Poate ai vrut sa raspunzi altcuiva! 😆
Stai ca m-am dumirit. Iti face impresia ca-l cred si ca-l aprob pe Andronic. Ai înteles gresit, Andronic a scris un articol de toata jena…
domi
Dragnea e cea mai mica dintre problemele Romaniei. Problema cea mai cea e ca indiferent ce am face, n-avem loc la masa boierilor din considerentele pe care le-am expus mai sus. Dar, si aici e un dar, istoria se razbuna. Musulmanii vor transforma occidentul dintr-o democratie satula intr-o dictatura teocratica crancena. Abia atunci occidentul va pricepe ce s-a intamplat in est. Dar pentru ei va fi prea tarziu. Islamul nu ia prizonieri!
cib, relaxeaza-te, nu exagera! Nu-ti dori sa ne întoarcem cu fata la rusi, ca am mai trecut prin experienta asta si numai bine nu ne-a fost.
domi
Esti setat? Cine a vorbit de rusi? Sau daca rusii au fost rai, prin antiteza sa intelegem ca occidentalii sun buni? Ma faci sa rad, amice. Cumva trebuie pupat neaparat un cur strain, indiferent care?
Deci, eurosceptic esti, prorus nu esti, crezi ca am putea trai izolati între Europa si Rusia?
Pt domi & cib
Ce bine … vă-nţelegeţi, voi doi,
Parc-aţi fi unu’ si(n)gur, nu doi !
Dar, … chiar cred, c-așa e,
C-așa-i și-n … ‘dragoste’ !!!
Mihaita, fii cuminte! Suntem doi, ti-am mai spus si alta data.
Dar eu n-am zis că nu sunteţi DOI !
Dar sunteţi … NEDESPĂRȚIȚI, n’așa !?!
In Elvetia din scoala primara se invata ce inseamna democratia, ce drepturi si ce obligatii are fiecare persoana, despre economie, patronat, muncitori… Educatia la noi? Cum ar vota poporul roman la un referendum de tipul: Sunteti de acord sa se creasca numarul de zile libere (sarbatori legale=ei au in total 7 zile) ? Majoritatea a zis NU. Pentru ca prea multe zile libere=probleme financiare pentru patronat care se vor reflecta tot asupra angajatilor. Nu e doar burta plina. E educatie… dar nu orice educatie… Cum reactioneaza romanii? Pentru o tigaie sau un cocktail gratis ar vota pe absolut oricine. Sa nu credeti ca cei care sunt invitati la cocktail nu au ce manca…. Ori ca cei de la oras sunt mai grozavi decat cei de la sate…
Nu trebuie sa uitam nici importanta genelor în traiectoria fiintei umane.
Sunt studii care demonstreaza ca un popor poarta cu el nu doar propria cultura ci si memoria genetica a traumelor si privatiunilor la care a fost expus.
Woow !!!
Păi, ar însemna ca ţiganii să fie cei mai … ‘frustraţi’, ca să nu zic al’fel !
Ori, pe ei, după cum se vede, îi doare exact în … ‘cot’ ( citiţi cum vreţi !) !
Aah, e-adevărat că a ‘functionat’ asta cu ‘memoria genetică, fiin’că nu se lasă, nicicum, de FURAT !!!
Ba, ca să fie ‘tacâmu’ complet’, au tranamis, prin PORTARE, gena lor chiar … poporului român !!!
Cred ca în cazul tiganilor functioneaza atât factorii ereditari, cât si circumstantele de mediu.
In rest, stai linistit ca fiecare popor îsi are hotii lui. Uite, de exemplu, australienii îi stiu pe francezi de hoti, pentru ca francezii fura din greu în Australia.
http://www.unsacsurledos.com/australie-lesfrancais-sont-des-voleurs-french-shopping/
încearca asa:
http://www.unsacsurledos.com/australie-les-francais-sont-des-voleurs-french-shopping/
In articol se spune ca în Australia fura si nemtii si belgienii …
D-aia-i … ‘felicită’ și ‘deco(lo)rează’ macron ?
Credeam că te referi la referendumul privind coarnele vacilor, iniţiat de Capaul ! Sau ‘ţi-era teamă că se ‘interpretează’ ?
Si ti se pare misto sa tragi ca robotul si sa traiesti o viata de plastic asa ca elvetienii? Vax, o tara militarizata cu umor numai la comanda! Singurii care mai „traiesc” acolo sunt romansii aia din munti.
A propos, câti ‘membri’ are … ‘armata elveţiană’ ???
Povesti. Si cam care ar fi popoarele alea cu principii? Dupa doua mii de ani traiti intre mari imperii, vreti principii? Principiile sunt bune si frumoase cand omu’ are burta plina. Cand iti ghioraie matele de foame, le dai dracu’ de principii si faci orice sa umpli ghiozdanul. Ce principii au avut nemtii cand au dat foc planetei de doua ori si acum se pregatesc pentru al treilea parjol pe care sa-l administreze Europei? Ce principii au avut francezii, englezii, spaniolii sau americanii care au terorizat si dus la extinctie natiuni intregi cu forta armelor? Ce principii au vesticii cand isi exhiba prin colonialismul cel mai feroce aroganta si ipocrizia fata de estici? A se slabi! Cel mai al dracu principiu e cel al supravietuirii si fiecare si-l urmeaza dupa posibilitati si abilitati. La asta se reduce totul.
Cum e poporul asa sunt si politicienii. Nici mai buni, nici mai rai…..De ex. Romania, este o tara frumoasa, pacat ca e locuita.
Pura demagogie. Bolintineanu se exprima ca si când Caragiale i-ar fi scris textele pentru a-l ridiculiza. Auzi acolo, „daca guvernul nu esecuta bine, este ca natia nu voieste bine” si „statul se conduce fara principii, caci masele nu au principii”.
Ciudatul asta de Bolintineanu se pare ca a murit sarac lipit si nebun.
Boy, can you see ‘the floor’ ?
Care-i problema ta, de fapt?!
Ce, te faki că nu … ‘ânţelegi’ ?
Vorbind de principii: in Romania lucrului bine făcut ar trebui recunoscut printr-un salariu bun, dar dintr- o anumită scăpare nu se întâmplă. Atunci din principiu fie se pleacă din țară, fie ne vom face că muncim!
BREAKING NEWS (pe surse ?!?)
După ‘cazul’ Rareș Bogdan, se pare că un nou ‘scandal’ va lovi mass media autohtonă:
Silviu Mănăstire, s-ar putea să-și încheie ‘dosarele’ de politician, din câte a cam reieșit din ‘scâncetele’ din emisiunea din seara asta ! Dea Domnu’ să mă-nșel, dar … n’aș pre’aș crede !!!
Să-mi fie cu iertare! Prin acceptul de reprimire pe post, Realitatea tv. a pierdut șansa de a redeveni „CNN-ul” României. Batistuță este un jurnalist nociv. Dogioaica a fost prima care i-a luat apărarea! Și despre ea, numai cuvinte de „laudă”. Despre Mânăstire nu am deloc o părere bună. Așa că…pagubă în ciuperci.