Luni dimineaţa, la ora punerii în mişcare a sîngelui mediatic, DNA a dat publicităţii un Comunicat fluviu despre ceea ce textul numeşte „Cauza comunicată prin Comunicatul nr. 126 din data de 2 februarie 2017”:
Trimiterile la un alt Comunicat, lungimea textului, abundenţa datelor au făcut ca presa română, cu excepţia notabilă a Evenimentului zilei, să abordeze Comunicatul în trecere, ca pe un moment de rutină din viaţa şi activitatea instituţiei conduse de Codruţa Kovesi.
În realitate, aşa cum a observat chiar din titlul Evenimentul zilei, Comunicatul DNA, dînd seamă de decizii luate de procurorii DNA, vineri, 24 februarie 2017, are o semnificaţie istorică:
Pe şest, ca hoţii! vorba Diviziei Presă a Binomului, DNA recunoaşte abuzul întruchipat de anchetarea adoptării de către Guvern a OUG nr. 13 prin clasarea cauzei şi trimiterea Dosarului la Parchetul General pe motiv că faptele nu ţin de competenţa DNA.
Gestul DNA nu ține de normala și necesara corectare a activității după descoperirea unei erori.
Sub semnul infantilului Noi suntem DNA și ni se rupe de tot, de legi, de Constituție, ba chiar și de Dumnezeu, avînd în vedere că Șefa, Codruța Kovesi, e Fecioara morală a Națiunii! devenit stat în stat, acest simplu departament al Ministerului Public se crede infailibil.
Prin intermediul rețelei SRI de la Curtea Constituțională (secretare, șoferi, femei de serviciu, chiar Livia Stanciu, poate), Codruța Kovesi a aflat că anchetarea Guvernului va fi făcută praf de judecători luni după- amiaza.
Și s-a grăbit să renunțe la Dosar, ca să nu fie prinsă în ofsaid.
Renunțarea la Dosar a fost una dintre manevrele de ultimă oră menite a mai reduce din proporțiile scandalului.
A doua manevră a constituit-o ticluirea unui nou dosar Fugitivului Sebastian Ghiță, știind, tot de la SRI, că postul va mușca din diversiune și se va ocupa de apărarea neroadă a patronului în loc să se ocupe de abuzul DNA.
Luată in extremis, pentru a mai micșora din lovitura dată de CCR, renunțarea la anchetarea Guvernului pentru Ordonanța 13 are semnificația unei recunoașteri implicite a Abuzului, unul dintre cele mai mari Abuzuri ale unei instituții de forță de la crimele comise de Securitatea stalinistă încoace.
Iată faptele lămuritoare.
Pe 1 februarie 2017, trei cetăţeni (doi bărbaţi şi o femeie) depun la DNA un Denunţ în care premierul Sorin Grindeanu, Florin Iordache şi preşedintele PSD sînt acuzaţi de folosire a influenţei pentru a obţine foloase necuvenite.
Mai precis, invocînd articolul 13 din Legea nr. 78/2000, semnatarii îl acuză pe Liviu Dragnea în principal de a-şi fi folosit funcţia de preşedinte al PSD pentru a impune Guvernului adoptarea OUG nr. 13, astfel încît el să obţină foloase necuvenite.
Din start inițiativa celor trei de pe stradă miroase a Operațiune comandată:
Acestea sunt însă doar ipoteze.
Sigur e că denunţul împotriva OUG a beneficiat de un imens tărăboi mediatic. Deoarece în zilele respective, PSD şi Guvernul se aflau sub artileria străzii, a lui Klaus Iohannis şi a partidelor prezidenţiale – PNL şi USR – mai toată lumea a înscris denunţul în spaţiul bătăliei politice.
Denunţul însemna o premieră în istoria României.
Prin el se cerea anchetarea de către un Department al Parchetului – DNA – a unui act ţinînd de competenţa Guvernului desemnat în chip democratic.
E la mintea cocoşului că, urmarea votului din 11 decembrie 2016, Guvernul Sorin Grindeanu putea da din punct de vedere constituţional orice Ordonanţă de urgenţă.
Singura raportare posibilă a actului se face la Constituţie.
Altfel spus, în cazul OUG, singura acuzaţie posibilă era cea de încălcare a competenţelor date de Constituţie.
CCR, sesizată de CSM la presiunea anticonstituţională a lui Klaus Iohannis, a decis că din punct de vedere constituţional Guvernul avea dreptul să enunţe OU.
Cu toate acestea, prin Comunicatul din 2 februarie 2017, DNA anunţă c-a luat în serios denunţul tiribombistic şi a deschis o anchetă în rem sub suspiciunea că Ordonanţa a fost făcută în interesul personal al lui Liviu Dragnea.
Mulţi ziarişti au rămas stupefiaţi de iniţiativa DNA.
Eu am considerat şi pe drept cuvînt că DNA comite un abuz incredibil:
Supunea unei anchete penale un act realizat de Guvernul democratic ales!
Spre deosebire de aceşti jurnalişti, eu însă nu m-am năpustit asupra luării în serios de către DNA a denunţului celor trei persoane.
La o emisiune România 9 de la TVR 1, realizată de Ionuţ Cristache, am ţinut să-mi justific prudenţa.
Potrivit Comunicatului din 2 februarie 2017, DNA suspectează că întocmirea şi adoptarea Ordonanţei s-au făcut la presiunea lui Liviu Dragnea, care şi-a folosit influenţa de președinte al PSD pentru a impune acest act, deoarece îi servea în treburile sale cu Justiția.
Dacă DNA a deschis o anchetă în această chestiune – am zis în studio – înseamnă că pe lîngă denunţ DNA are şi indicii serioase privind implicarea lui Liviu Dragnea în decizia Guvernului.
Nu resping ipoteza că Liviu Dragnea şi Florin Iordache au fost interceptaţi şi că – am susținut asta şi la interviul cu Victor Ponta de la România Tv – stenogramele interceptărilor îl surprind pe Liviu Dragnea zicîndu-i lui Florin Iordache, dar şi premierului, să pună la cale Ordonanţa 13 ca să poată fi el salvat.
După Comunicatul din 2 februarie 2017, DNA a declanşat o anchetă spectaculoasă.
Un spectacol menit a făuri și consolida imaginea unui Guvern atît de corupt încît a fost capabil să adopte ditamai Legea (Ordonanța de Urgență e practic o lege) pentru a favoriza niște penali.
Au fost convocaţi ca martori: ministrul Afacerilor Externe, Ministrul Afacerilor Interne, Secretarul general al Guvernului, ministrul Relaţiei cu Parlamentul, doi secretari de stat.
Convocarea miniştrilor să dea cu subsemnatul în faţa unui procuror DNA s-a constituit într-un act de făţişă demonstraţie a Puterii sale absolute din partea Codruţei Kovesi.
Iată, spunea Spectacolul mediatic, eu, Codruţa Kovei sînt a mai tare din Balcani!
Ce dacă e vorba de Guvernul unei țări?
Ce dacă e vorba de Guvernul unei majorități zdrobitoare ivite din alegeri libere și corecte desfășurate cu două luni în urmă?
Noi suntem DNA!
Iar eu sunt șefa DNA și de nimeni și nimic nu-mi pasă!
Chem miniştrii la DNA cînd vor muşchiuleţii mei (fiind vorba de o cucoană, Codruţa Kovesi n-are muşchi, ci muşchiuleţi, chiar dacă în facultate a jucat baschet în loc să înveţe Drept!)
Ancheta duduia din toate motoarele.
Se profila convocarea lui Liviu Dragnea şi a lui Sorin Grindeanu.
Spectacolul m-a făcut să cred că DNA are indicii serioase că OU a fost rezultatul unei presiuni din partea lui Liviu Dragnea.
Trebuie să fii descreierat de puterea deţinută ca să-ţi îngădui astfel de momente – anchetarea Guvernului pentru o Ordonanță de Urgență – fără a avea indicii serioase că realizarea și adoptarea Documentului au fost acțiuni ale unui Grup Infracțional Organizat.
Luni, 27 februarie 2017, DNA ne anunţă c-a fost clasată cauza privind afacerea de corupţie în adoptarea OUG 13.
De ce?
Fapta nu există.
Pur și simplu.
Prin urmare, DNA clasează cauza şi, pentru a mai drege busuiocul născocește niște așa zise fapte penale, ținînd de Parchetul General, în adoptarea OUG, pentru a putea trimite dosarul la Parchet.
Cum adică?
Timp de o lună, România a oferit spectacolul anchetării unui Guvern de către DNA pentu fapte de corupţie.
În tot acest timp, imaginea miniştrilor convocaţi la DNA, manipulările Diviziei Presă a Binomului, declarațiile Codruței Kovesi și ale lui Klaus Iohannis au întreţinut suspiciunea unui act adoptat de Guvern printr-o afacere de corupţie.
Altfel spus, potrivit anchetei de o lună, Guvernul României a fost suspectat public de a fi adoptat o OU dinadins pentru a rezolva interesele coruptului Liviu Dragnea.
Acum DNA vine şi ne spune că s-a înşelat!
Caracterul senzaţional al ştirii e dat de faptul că DNA recunoaşte implicit, hoțește, c-a fost un abuz.
Un abuz confirmat public de Decizia CCR.
Se pune întrebarea:
Cum de a declanşat DNA o anchetă cu astfel de semnificaţii grave – suspectarea Guvernului de a fi în întregime corupt – fără să fi avut ca punct de plecare altceva decît denunţul halucinant a trei persoane din afara Guvernului, de fapt, simpli cetăţeni de pe stradă.
Dacă eu depun un denunţ împotriva Codruţei Kovesi plecînd de la Dezvăluirile despre ea din dosarul Black Cube, mă ia cineva în serios dacă nu prezint şi alte probe decît spusele lui Daniel Dragomir?
Și cum răspunsul trimite la un Abuz, unul dintre cele mai mari din istoria României, avîndu-și cauza în credința că DNA e stat în stat, se pune întrebarea:
De ce nu demisionează Codruța Kovesi?
Cine să-i ceară demisia?
Divizia Presă a Binomului SRI-DNA? Presa așa zis independentă, paralizată la gîndul c-ar putea s-o supere iremediabil pe Lulutza?
Liderii PSD, fericiți c-a mai trecut o zi fără a fi convocați la DNA ca să dea socoteală de averile dobîndite prin jefuirea avuției naționale?
un articol interesan pe loju.ro https://www.luju.ro/dezvaluiri/anchete/filaj-la-clubul-vault-laura-codruta-kovesi-s-a-intalnit-la-o-terasa-din-centrul-vechi-al-capitalei-cu-doi-barbati-cu-care-a-discutat-despre-dosarele-referendumului-kovesi-a-pronuntat-numele-fostilor-ministri-ioan-rus-si-victor-paul-dobre-si-a-vorbit-despr
asa arata kovesi la tinerete http://esibian.ro/cum-arata-cea-mai-puternica-femeie-din-romania-inainte-sa-aresteze-cei-mai-bogati-oameni-din-tara/ sau gasiti imagini aici pe http://www.bing.com/images/search?q=laura+kovesi&first=29&count=28&FORM=IBASEP
Wow! Acum am văzut pe la Mircea Marian.
„Wow. Excelentă analiza lui Cătălin Predoiu la decizia CCR”
Wow! Ce noroc are Predoiu! I-a dat Mircea Marian avizul „excelent”.
Wow! N-am prea văzut atât de multe prostii spuse de un jurist în câteva fraze.
Vă promit să vi le destăinui mâine. Distractivă opera şi de compătimit manipulatul!
Unde se fac utili sfinţii lui Dragnea din SRI, „profesioniştii”.
Dan Andronic, FB:
„Un reputat gazetar, de a cărui bună-credință nu mă îndoiesc mi-a spus ceva de m-a lăsat cu gura căscată, după care am început să râd!
Mi-a zis: Știi cine-i noul consilier al lui Dragnea?
Nu, spun eu!
Florian Coldea…
Zice el.
Eu tac adânc, după care mă bufnește râsul. Știam că-s prieteni, dar nici chiar așa. Continui să râd, după care intru în direct la RTV. Dacă-i adevărat, merităm un premiu pentru prostie! Aviz amatorilor: nu-i o știre verificată, dar tare mi-ar plăcea să obțin o confirmare. Iar o infirmare m-ar aduce la starea inițială”
Reactia lui Dragnea: „Coldea nu este consilierul meu. Este o aberaţie. Nu este adevărat!”.
Nu se poate traduce în practică revendicarea protestatarilor „Jos opziţia!”
– Ba da. USeLiţi-vă!
-La ce bun?
-La fel de bun. 😆
Cu ce se poate înlocui în Parlament conceptul dezastruos de tip „marţea neagră”?
– Cu „joia neagră”.
Ce deosebire există între Petre Ţuţea şi Tăriceanu?
Ultimul nu are niciun motiv să se lase sacrificat pentru acelaşi popor.
Ce deosebire urmează între Legea graţierii adoptată în Parlament şi Legea graţierii adoptată de Parlament? 😆
Care minoritate va protesta la Parlament după promulgarea Legii graţierii şi ce va striga?
Minoritatea puşcăriaşilor graţiaţi:
-Jos opoziţia! 😆
O fi ruşinos să susţii PSD-ul (am citit asta pe undeva); aş cam fi de acord cu pretextul ăsta, dacă n-aş avea câteva obiecţii. De fapt, în cazul chibiţilor, „a susţine” nu reflectă judicios partea ruşinoasă a sensului, fiindcă eu nu cred în semnul egalităţii între „a fi de acord” cu o idee (intenţie, măsură, orice pas înainte cu şutul PSD-ului în spate) şi „a susţine”. Jignim termenul „susţinere” fără niciun statut de sprijirnitor, fără contribuţie efectivă, fără mijloace reale, fără calea de a ne exprima pro sau contra într-un cadru contoritat, unde să se ţină cont măcar de votul progresist al susţinătorilor norocoşi. Numai prin gargara ghibiţului cu valoare de părerolog nebăgat în seamă, nu susţinem nicio cauză pesedistă; doar dăm câte o notă de folosinţă nulă, cât a dialogului dintre boşorogii aflaţi pe o bancă în Cişmigiu, sau ne băgăm singuri în seamă căt să ne amăgim papilele gustative şi poftele de a ne da importanţă.
Nu susţin nimic când sunt de acord punctual cu PSD sau când îmi exprim speranţa- justificată sau nu, tot speranţă rămâne – ca PSD să nimerească, premeditat sau din greşeală involuntară, cu măsura într-un punct nevrangic sau cu degetul pe vreo rană.
Ce-i de condamnat în asta, comparativ cu gargara despre perfecţiunea viselor întruchipate în capacităţile paranormale ale opoziţiei de rahat, cu bătaie lungă de nu mai apuci s-o vezi, cu bătăi pe loc şi de joc într-o ipocrizie politică neputincioasă? Nu, merci! Am consumat destule teorii care ne menţin vitejia în alternanţa la prostie şi m-am săturat de greutatea vorbelor intelectuale trântite cu tupeu din ştiinţa inutilităţii confirmate în realitate.
Deşteptăciunea preconcepută – potrivit căreia numai guvernările impotente sau inexistente pot atinge performanţa exclusivităţii progresiste – ne propune de fapt să dărâmăm toate normele de convieţuire stabilite dintr-o eroare de pilotaj postdecembrist şi să troneze visele revoluţionare isterice, nerealiste, lipsite de fundament, doar cât să-şi gâdile gânditorii neamului orgoliile impotenţei netratate.
Bravo lui, denunţătorului! Politeanu a muncit destul, ar fi cazul să demisioneze din postul de curier de hârtii fără valoare. Poate îl primeşte soarta într-o muncă de om normal.
Scoaterea CSM-ului din hipnoza de serviciu nu-i un moft, ci o necesitate urgentă.
CSM trebuie obligat, vorba aia bestială, „să-şi facă treaba”. Mai cred în demersurile faptice ale UNJR, după un timp de amăgire consumat în speranţa că membrii CSM vor ieşi din amorţeală, fără să se lase antrenaţi în manevrele securizate ale acoperiţilor din inspecţia judiciară. Aici se află mâna sercviciului de racolare a colaboratorilor din sistemul judiciar, sub presiunea măsurilor disciplinare potenţiale, după modelul Damocles, pe baza informaţiilor primite pe şest din surse sigure şi interceptări de la Pitoane şi Anaconde. Racolări de sezon după principiul: „Colaborează si scapi!” – troc cu păstrarea secretului de servicu. Pe păcate interceptate, şantajul nu dă greş. Şantajatul n-are nicio pârghie să verifice legalitatea interceptărilor SRI-ului. Judecătorul sau procurorul racolat după păcate şi iertat pe jumătate, câştigă şi un ban grămadă din bugetul adoptat de cei vînaţi într-un final 😆 de siguranţă naţională; şantajatul primeşte promisiuni de protecţie şi ascensiune profesională de pe trambulina de serviciu; la schimb cu turnătoria colegială şi pe ici-colo câteva soluţionări cruciale în interes de serviciul secretizat.
Membrii CSM de bună-crdinţă n-au interes să accepte necondiţionat dependenţa de inspecţia judiciară unde coclăie cele mai sinistre figuri nedescoperite, şi ele la rândul lor şantajabile.
Soluţia ieşirii membrilor CSM din blocajul securizat poate fi mobilizarea majorităţii parlamentare pentru o iniţiativă de revizuire în vederea restructurării CSM-ului (printre altele). Dacă CSM-iştilot le conviune pespectiva asta, n-au decât să persiste în acceptarea hipnozei ca tarapie SRI-stă de grup.
Democraţia originală este dirijată de puterea informaţiei secrete din arhiva intangibilă. Restul e spectacol de lumini orbitoare. Separaţia celor trei puteri ale statului este o teorie care ascunde unicitatea comandamentului de manevră şi manipulare, la fel ca teoria controlului SRI-SIE unde transparenţa zero a devenit un etalon pentru nevăzătorii susţinători ai gargarei teoretice, Acceptarea democraţiei fără transparenţă estre echivalentă cu protejarea inconştientă şi complice a criminalităţii organizate la nivelul cel mai înalt, adică mai înalt decât corupţia vizibilă la nivelul celor trei puteri iluzorii dirijate din umbra puterii informaţiilor arhivate, intangibile şi de unică folosinţă.
Procurorul general de sluj merită un loc fruntaş pe lista neagră a revocabililor din procuratura de sorginte comunistă. Judecătorii îşi apără demnitatea în felul lor, reacţionează, se fac auziţi prin prşedintele UNJR, Dana Gârbovan. De ce nu se aude nici „dă-te mai încolo!” dinspre tagma procurorilor? D-aia! Sunt profesionişţi de talia lui Portocală sub egida Bestială, n-au nimic comun cu profesionalismul. Au întors-o ca la Ploieşti cu Ghiţă scos la licitaţie publică pornind de la 50 milioane la ordin în acelaşi stil besial.
Într-o zi mi-ai dăruit
O portocală,
Toată lumea a văzut
O portocală,
Soarele era şi el
O portocală,
Ca la Ploieşti s-a întors
Tot Portocală.
Distractia va continua la Parchetul General, când câţeluşul cu sluşul de serviciu -Augustin Lazăr- va închide prăvălia. Dosarul făcătură n-are nimic serios de instrumentat: o ciornă dispărută, de fapt un o act inexistent, ohârtie fără valoare juridică şegată strict de bucătăria guvernului; până la publicarea în Monitorul Oficial nimic din indredientele interne ale Guvernului nu există oficial şi nimic nu-i bătut în cuie sau în ciorne.
Aşa-zisele date inexacte, raportate în eter de miniştrii pârâţi de denunţătorii inspiraţi, n-au niciun argument serios, sunt nişte găinării, simple vorbe interpretabile, inclusiv elanul denunţătorilor c-ar fi descoperit implicarea lui Dragnea. In final pe cine să acuze? Miniştrii parlamentari pomeniţi în poveste nu vor avea nicio emoţie în camera din care fac parte, ioc cerere de începere a urmăririi penale! Ce dosar periculos a încropit profesionalismul DNA-ului!
Slujnicul căţeluş scăpat în fruntea PG i-a retras din anturajul guvernamental, cu surle şi trâmbiţe, pe cei doi secretari de stat: Sima şi Hăineală; au exercitat presiuni împotriva lor şi-au bătut joc de ei cu retragerea detaşării şi spectacolul ascunderii lor în DNA multe ore, I-au plimbat ca pe urşi în sezonul sărbătorilor sistemului judiciar.
Când a pasat mâţa moartă la PG, DNA a clasat coada mâţei în extremis – partea strict legată de adoptarea OUG13- sperând că la CCR va rămâne fără obiect sesizarea lui Tăriceanu. Probabil la CCR procurorul instruit al PG a tras clopotele şi a anunţat marea volatilizare a intenţiilor DNA împotriva miniştrilor. Ghinion! Ruşinoasă încercare în disperare!
Stimate Maestre, daca era „fecioara nevinovata”, un conducator stapan pe situatie si profesionist, citeam demult din ziare demisia LCK. Unde ati vazut o cucuvea sa demisioneze? Nu la DNA.
Insa se stringe lantul in jurul cucuvelei chiar daca face PR si ziua si noaptea. Reactiile la decizia CCR sunt relativ timide, da a calcat pe „batatura” prea multa lume influenta. Cand ajungi in anumite pozitii, e greu sa ierti. Astepti doar momentul potrivit pt. payback. E greu de presupus ca mai are sanse sa cada in picioare. Cred ca mai de graba se pune problema, cat de jos o sa o ia la vale. Oare o sa partajeze toaleta cu „coruptii”? Poate „prietenele” ei stiu.
brava Maestrul
Dumneata mai stii sa scrii si altceva??!Macar scrie corect daca numai asta stii ! Daca nu, du-te si fa un denunt, iubite „Troller”!
Adica ??? Ce nu e corect ?
Noi suntem DNA, ne aflăm pe urmele autorului necunoscut, care a sustras sau distrus înscrisul indicat în comunicat. Întrucât dosarul a fost trimis de la Parchetul General-DNA la Parchetul General fără DNA, DNA va încheia cu PG un protocol de colaborare şi un plan de cooperare, ambele după tiparele folosite cu SRI mulţi ani fericiţi. Echipa mixtă îl va descoperi pe autorul distrugător în cel mai scurt timp, dar nu suntem siguri de identificarea făptuitorului favorizat, până acum de negăsit, dar infiltrat la mişto în dosarul trimis la PG, să se spele Augustin cu el pe cap. Înscrisurile sustrase sunt numai un singur înscris, primul aviz dat de MRP, adică o ciornă pentru avizul final. Corpul delict a fost observat la revărsarea dintr-o gură de canal a dejecţiilor umane, pe traseul de la Palatul Victoria până în Dâmboviţa. În urma unei operaţiuni ample de salvare a înscrisului cu o echipă de scafandri, specializată în găsirea obiectelor pierdute printre rahaţii plutitori în mişcare, înscrisul căutat se zbătea între viaţă şi moarte de la SE spre NV, cât pe ce să se înece definitiv şi irevocabil. După tragerea la mal a obiectului muncii, aflat în moarte clinică, procurorii DNA infiltraţi printre scafandri au pornit operaţiunea de resuscitare – respiraţie gură la gură cu înscrisul pe care au reuşit să-l usuce parţial. L-au redat societăţii în forma descifrabilă: pe ciornă s-au găsit amprentele curului folosit la ştergerea avizului neajutorat.
Nu-mi mai primeste finalul. 😆
În Guvern urmează să se desfăşoare proba recunoaşterii autorului şi poate a făptuitorului favorizat, în două etape, după aşezarea tuturor miniştrilor în şir guvernamental-indian, cu dosul despuiat la vedere.