WikiLeaks dezvăluie: Ce-i spune Președintelui SUA ambasadorul american la București să-i spună Președintelui României

Potrivit unui Comunicat trimis presei de către Guvern, Premierul Dacian Cioloş va efectua o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, în perioada 22 – 25 mai, în cadrul căreia va avea o întrevedere cu vicepreşedintele SUA, Joseph Biden.

De la debutul mandatului, Klaus Iohannis nu a întreprins nici o vizită în SUA. Popasurile sale în SUA, marcate de întîlniri cu înalți oficiali, n-au fost vizite la înalt nivel. În primul mandat, Traian Băsescu a avut două vizite în SUA, una în 8-9 martie 2005, și cealaltă în 27- 28 iulie 2006, amîndouă la cel mai înalt nivel: întîlnire în Biroul Oval, Conferință de presă comună – . Dacă ne gîndim că Traian Băsescu a preluat mandatul la finele lui 2004, putem spune c-a fost primit în SUA la cel mai înalt nivel la trei luni de la Instalarea la Cotroceni și, apoi, la un an și 7 luni. Pentru a-l egala, Klaus Iohannis ar fi trebuit să fie primit de Barack Obama în februarie 2015 și în iunie 2016. Nu numai că n-a fost nici măcar o vizită de lucru pînă acum, dar, mai mult, în locul lui merge în SUA premierul Dacian Cioloș, într-o vizită de lucru, de care Klaus Iohannis n-a beneficiat pînă acum.

Despre această ciudățenii se discută mult și se fac multe speculații în România de azi, țară în care elita politică moștenește de la fanarioți năravul de a pîndi semnele date de Sultanul fiecărei vremi pentru a ghici dacă nu cumva Domnitorul a intrat în dizgrație și astfel s-a deschis succesiunea la tron.
Mai mult ca sigur și politicienii și jurnaliștii vor întoarce pe toate fețele gesturile și vorbele lui Joseph Biden de la întîlnirea cu Dacian Cioloș pentru a desluși dacă se pariază sau nu pe actualul premier.

Nu știu ce-i vor spune Înalții demnitari americani lui Dacian Cioloș.
Sunt însă sigur că multe dintre fapte și ziceri vor depinde de ce va scrie actualul ambasador la București către Departamentul de Stat al SUA despre Dacian Cioloș și mai ales despre ce să i se zică lui Dacian Cioloș.

Mă înșel?
Firește că nu.
Printre cablogramele ambasadorului american la București date publicității de WikiLeaks se numără și cele trimise la Washington în pregătirea vizitelor pe care urma să le facă Traian Băsescu. Sunt documente excepționale de istorie a relațiilor dintre România și SUA, documente care ne dezvăluie și interesele Americii în România, dar mai ales felul în care Administrația americană găsește de cuviiință să le promoveze în raporturile cu țări mici precum România.

Vizita oficială din 8-9 martie 2005, la invitația președintelui George W Bush

C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 03 BUCHAREST 000476

Tags: Băsescu, Irak, terorism, securitate

Subiect: Vizitele preşedintelui Traian Băsescu la Moscova, Londra şi Chişinău

Referitoare la posibilitatea ca, în timpul vizitei sale la Washington, 8-9 martie, preşedintele Traian Băsescu să se concentreze asupra unui sprijin solid acordat în Irak, războiului împotriva terorismului, securităţii din regiunea Mării Negre şi Moldovei. Acesta a descris relaţia dintre România şi SUA ca fiind una puternică, reprezentând componenta centrală a politicii extrene a noului său guvern de centru-dreapta. Vizitele iniţiale efectuate la Moscova, Londra şi Chişinău reprezintă un indiciu al acestor priorităţi, dar şi al altora şi demonstrează faptul că intenţionează să se implice activ în formularea şi articularea politicii externe a României. Deşi vizita de la Washington nu va fi prima de la preluarea, de către Băsescu, a preşedinţiei, acesta o consideră, cu siguranţă, cea mai importantă.

În cele două luni de la învestirea în funcţie, Băsescu a căutat să demonstreze rolul internaţional puternic şi activ al României şi preşedinţiei sale, declarând în mod repetat importanţa apropierii strategice de SUA şi Marea Britanie. Cu toate acestea, aceste eforturi au fost cuplate cu o altă prioritate a politicii externe a României, aderarea la UE în 2007. Sursele noastre din cadrul Guvernului României au încercat să ascundă posibilele discordanţe din cadrul acestor priorităţi, semnalând natura strategică a primului set de relaţii şi conţinutul în mare parte economic al celei de-a doua. (…)

Consilierii prezindenţiali ne-au informat că Băsescu „aşteaptă cu nerăbdare” vizita de la Washington, dată fiind importanţa centrală pe care acesta a atribuit-o relaţiilor transatlantice puternice pe parcursul campaniei sale electrorale şi în primele zile de la preluarea preşedinţiei. Pesonalul său lucrează asiduu pentru a reduce posibilele puncte sensibile care ar putea apărea în timpul vizitei. În timp ce este încă în curs de analizare formarea unei comisii internaţionale pentru a rezolva cazurile de adopţie internaţională aflate în aşteptare, un important consilier prezidenţial şi-a exprimat speranţa că, în cursul săptămânii următoare, se va face un anunţ privind retragerea unui important premiu acordat de Guvernul anterior naţionalistului extremist Corneliu Vadim Tudor. În plus, Băsescu cu siguranţă că îşi va dori să discute la Washington despre perspectivele unei prezenţe permanente a Armatei SUA pe teritoriul României. Problema continuă să primească o atenţie deosebită din partea opiniei publice. Ambasada SUA va trimite o actualizare a intenţiei României de a adera la UE. În cele din urmă, surse din cadrul Preşedinţiei române au declarat că extrădarea şi judecarea în România a sergentului din cadrul Infanteriei Marine a SUA implicat în luna decembrie într-un accident de maşină în care a fost ucis un muzician român va fi, de asemenea, discutată în timpul vizitei.

 

C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 000548

Tags: anticorupţie, terrorism, parteneriat strategic, adopţii internaţionale

Subiect: Vizita preşedintelui Traian Băsescu la Washington între 8-9 martie

Referitoare la angajamentul asumat de preşedintele Traian Băsescu în lupta anticorupţie, sprijinul pentru implementarea reformelor economice şi liberalizarea pieţei şi promisiunile de aderare la UE în 2006. Băsescu este proamerican şi un susţinător puternic al războiului împotriva terorismului (GWOT), fiind devotat valorilor şi instituţiilor transatlantice. Consideră parteneriatul strategic cu Statele Unite ca cea mai importantă dimensiune a politicii externe a României şi îşi va exprima poziţia în acest sens cu ocazia vizitei din 8-9 martie la Washington.

Cu toate că relaţiile cu România sunt excelente, există câteva aspecte care fie nu au fost soluţionate sau care, deşi se îndreaptă într-o direcţie corectă, ar putea necesita atenţia Casei Albe sau a altor autorităţi americane. În acelaşi timp, este probabil ca cel puţin o problemă să fie ridicată de partea română.

Primul aspect este eşecul de până acum al României în a rezolva peste 200 de cazuri de adopţii internaţionale, având ca beneficiari părinţi americani. Deşi, cu câteva săptămâni în urmă, Băsescu şi Guvernul său s-au angajat (în cadru privat) să înfiinţeze o comisie internaţională pentru revizuirea şi rezolvarea acestor cazuri, unii consilieri ne-au spus recent că presiunea din partea Comisiei Europene „îngreunează şi mai mult” capacitatea lui Băsescu şi a lui Tăriceanu de a duce la bun sfârşit acest plan. O cerere expresă din partea preşedintelui Bush ca aceste cazuri să fie rezolvate poate fi singura soluţie care să determine înfiinţarea comisiei respective. Băsescu va putea să fie de acord cu cererea, ulterior momentelor cheie pentru integrarea europeană, ce vor avea loc în aprilie.

Cel de-al doilea aspect este decorarea de către fostul preşedinte al României cu ordinul Steaua României a liderului ultranaţionalist şi antisemit Corneliu Vadim Tudor. În consecinţă, laureatul Premiului Nobel, Elie Wiesel, a renunţat la calitatea sa de membru al Ordinului Steaua României şi, împreună cu lideri marcanţi ai Comunităţii evreieşti din Statele Unite şi de pe plan internaţional, continuă să ceară României retragerea decoraţiei lui C.V. Tudor. De asemenea, reprezentanţii Ambasadei americane au cerut lui Băsescu şi consilierilor săi să ia măsurile adecvate. Echipa lui Băsescu ne asigură că Guvernul este pe punctul de a demara un proces prin care să retragă ordinul, fiind probabil ca procesul să fie demarat înainte de vizita lui Băsescu la Washington.

Disponibilitatea aparentă a noului Guvern român de a aborda aspecte economice, care necesită un curaj şi un capital politic considerabil (corupţie la nivel înalt, reformă fiscală radicală, reforma Codului Muncii) a atras aprecieri din partea investitorilor americani. Cu toate acestea, aprecierile referitoare la stadiul luptei anticorupţie a Guvernului ar trebui să fie corelate cu încurajarea demersurilor legale şi implementarea eficientă a numeroaselor articole neglijate din legislaţia anticorupţie. Nemenţionarea corupţiei va fi considerată un semn de indiferenţă, aceasta nefiind impresia pe care dorim să o lăsăm.

În ceea ce priveşte partea negativă, noul Guvern întârzie îndeplinirea unor obligaţii contractuale cu firmele americane şi abordarea contractelor de privatizare defectuoase încheiate de guvernul precedent, acestea afectând în mod negativ mai multe demersuri americane de achiziţii. În ceea ce priveşte primul aspect menţionat, cel mai mare proiect câştigat de către o firmă americană în această ţară a fost grevat de revizuiri contractuale succesive şi întârzieri de plăţi. În acest context, proiectul de infrastructură rutieră în valoare de 2,5 miliarde de dolari al companiei Bechtel, care îşi propune să lege regiunea central-sudică a României de graniţa cu Ungaria, aproape că a fost întârziat până la limita anulării, timp de câteva luni.

Cu toate că fondurile au început să fie deblocate, aproape 90 de milioane de dolari sunt încă datoraţi companiei Bechtel pentru munca de până acum. În plus, înţelegem că interlocutorii din Congres vor ridica probleme legate de privatizare în discuţia cu preşedintele Băsescu. În acest caz, nemulţumirile vor fi cel mai probabil legate de condiţiile defectuoase de privatizare impuse de guvernul anterior, care au împiedicat câteva dintre achiziţiile americane să demareze procesul de restructurare, devenind astfel competitivi. De notat aici sunt dificultăţile întâmpinate de partea americană după achiziţia constructorului de maşini 4X4 ARO.

În cele din urmă, este de aşteptat ca preşedintele Băsescu să ridice problema accidentului rutier din 2004, în care a fost implicat puşcaşul marin, comandantul detaşamentului de securitate al Ambasadei, care a cauzat moartea starului rock Teo Peter.

Washingtonul trebuie să-şi dea seama de faptul că Băsescu este un politician agresiv. În campania electorală încheiată, şi-a demonstrat măiestria în a-şi determina adversarul să reacţioneze. Când este atacat, Băsescu poate să lovească nimicitor. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că este înclinat să acţioneze în favoarea a ceea ce consideră el ca fiind interesul naţional, chiar dacă depăşeşte limitele protocolului. Punctual, Washingtonul ar trebui să se aştepte la presiuni puternice din partea lui, pentru a revizui abordarea în problemativa Moldova-Transnistria. Băsescu este entuziasmat de schimbările demarate în sud-estul Europei şi doreşte ca aceste eveniment să schimbe starea de fapt.

 

Vizita oficială din 27- 28 iulie 2006, la invitația lui George W. Bush

C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 03 BUCHAREST 001176

Tags: Taubman, Irak, corupţie, adopţii

Subiect: Evaluarea politicii interne şi externe a României de către ambasadorul SUA Nicholas Taubman

Ambasadorul SUA la Bucureşti i-a transmis preşedintelui american o informare în contextul întrevederii acestuia cu preşedintele român, la Washington, în perioada 27-28 iulie: Vizita preşedintelui român este o ocazie de a reafirma aprecierea SUA pentru contribuţia României în Irak şi Afganistan, dar şi pentru războiul global împotriva terorismului. Mandatul lui Băsescu se bazează pe un parteneriat strategic şi puternic cu SUA, prin urmare şeful statului român va dori să audă la Washington, din partea administraţiei prezidenţiale americane, declaraţii publice ferme privind angajamentele asumate de România. În particular, Băsescu doreşte reasigurări că SUA preţuieşte România ca un aliat serios şi că ia în considerare preocupările regionale ale României, inclusiv bazinul Mării Negre şi Balcanii de Vest. Aceste reasigurări ale sprijinului american, vor contribui la consolidarea politicii externe româneşti pe linie Euro-Atlantică şi vor ajuta România să se pregătească pentru aderarea la UE. Băsescu va califica declaraţiile recente ale premierului român Călin Popescu Tăriceanu, privind retragerea trupelor române din Irak, drept iresponsabile şi motivate doar de propriile ambiţii politice. Va reitera angajamentul României în Irak, cu toate că dezbaterile publice din România în această problemă ar putea tempera entuziasmul implicării României în Irak. De asemenea, Băsescu are ca obiectiv includerea României în programul de acordare a vizelor pentru cetăţenii români. Eşecul României de a soluţiona cazurile de adopţie internaţională nerezolvate este un punct negativ în cadrul bunei relaţii dintre cele două ţări. La doi ani de la ultima dumneavoastră întrevedere, Băsescu a rămas cel mai popular om politic din România, având o cotă de 60% în sondaje. Carismatic şi direct, el s-a folosit de funcţie pentru a impulsiona reformele şi progresul în lupta pentru combaterea corupţiei la nivel înalt. El este un aliat de nădejde al SUA, reiterând angajamentele de menţinere a trupelor române în Irak şi Afganistan, atât timp cât va fi necesar.

Băsescu a fost criticat atât pe plan intern, cât şi de unii parteneri europeni pentru orientarea transatlantică a politicii externe româneşti.

Relaţiile dintre Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu s-au deteriorat şi mai mult odată cu declaraţia premierului şi a ministrului apărării privind retragerea trupelor din Irak. Băsescu a reacţionat dur, afirmând că poziţia premierului afectează interesele naţionale ale României. Prin urmare, vă sugerez să-i arătaţi preşedintelui român totala dumneavoastră consideraţie pentru modul în care a gestionat această problemă, cât şi pentru angajamentul său de a consulta SUA înainte ca România să ia o decizie importantă cu privire la contribuţia sa în Irak.

Parlamentul român a ratificat în iulie un acord istoric care permite trupelor americane să staţioneze în bazele militare din România. Acest acord a fost bine primit de opinia publică din România şi, prin urmare, ar fi potrivit ca preşedintelui Băsescu să i se adreseze mulţumiri pentru semnarea acestui acord.

Politica externă promovată de preşedintele român în zonele de interes strategic pentru România, este o politică dinamică ce are ca obiective prioritare întărirea cooperării şi securităţii în zona Mării Negre, întărirea rolului UE şi NATO în Moldova şi Transnistria, combaterea traficului de droguri şi persoane. O preocupare majoră a politicii externe româneşti o reprezintă securitatea energetică, preşedintele român fiind îngrijorat de dependenţa de gazul rusesc. În acest context, el va căuta să obţină sprijin privind construcţia unei conducte alternative care să transporte gazele naturale din bazinul Mării Caspice sau Golful Persic în Europa. De asemenea, preşedintele român trebuie încurajat să sprijine eforturile Ucrainei de aderare la NATO, în pofida disputelor teritoriale cu această ţară. În ceea ce priveşte Serbia şi independenţa Kosovo, dar şi referendumul din Muntenegru, Băsescu va sprijini eforturile SUA şi ONU.

Economia românească a cunoscut o creştere rapidă şi s-au evidenţiat investiţiile americane substanţiale realizate de companiile Bechtel, Ford şi General Motors, Microsoft, Oracle, Smithfield Foods şi Hewlett Packard.

Există două aspecte negative: nesoluţionarea problemei criminalilor nazişti de război ce au fost deposedaţi de cetăţenia americană şi retragerea ordinului acordat de fostul preşedinte român politicianului antisemit, Corneliu Vadim Tudor. În acest context, se recomandă presarea României pentru rezolvarea acestor probleme. Cu toate acestea, Băsescu este un interlocutor serios şi un bun prieten al SUA.

 

C O N F I D E N T I A L BUCHAREST 001198

Tags: Irak, Kosovo, Serbia

Subiect: SUA – informare pentru Guvernul SUA privind declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu înaintea începerii vizitei în SUA

Diplomaţii americani au pregătit o informare pentru Guvernul SUA privind declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu înaintea începerii vizitei în SUA, în special referitoare la agenda întâlnirilor cu oficialii americani. Din punctul de vedere al diplomaţilor americani, angajamentul preşedintelui privind menţinerea trupelor în Irak a rămas la fel de puternic însă, în ceea ce priveşte statutul provinciei Kosovo, preşedintele Traian Băsescu şi-a schimbat poziţia în urma întrevederii oficiale cu preşedintele Serbiei, militând pentru autonomia Kosovo.

La Washington, preşedintele român va avea întrevederi cu secretarul apărării, Donald Rumsfeld, membri ai Congresului, reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi membri ai diasporei româneşti.

În opinia diplomaţilor americani, vizita preşedintelui Băsescu în SUA a fost intens mediatizată în România, ceea ce arată importanţa pe care preşedintele şi echipa sa o acordă acestei vizite. Aprecierile preşedintelui privind problema Kosovo denotă o deviere de la declaraţiile sale şi ale consilierilor săi în discuţiile recente cu partea americană, unde România şi-a exprimat îngrijorarea, dar a pledat pentru sprijinul SUA în ceea ce priveşte statutul provinciei Kosovo. Considerăm că Băsescu va dori să discute cu omologul american pe marginea întrevederii pe care a avut-o cu preşedintele Serbiei la Bucureşti.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

50 comentarii pentru articolul „WikiLeaks dezvăluie: Ce-i spune Președintelui SUA ambasadorul american la București să-i spună Președintelui României”