Cătălin Cîrstoiu nu se retrage: ”Mandatul meu a fost, este şi va rămâne pe masa coaliţiei”
Gîndul de sîmbătă, 1 aprilie 2017
Din Ciclul Istoria – Doamna Învățătoare care ne dă cu rigla peste dește. Azi: 31 octombrie – 2 noiembrie 1941. Vizita Mareșalului Ion Antonescu, Conducătorul Statului, în județele Constanța și Tulcea
Într-un număr anterior, vorbind despre ambiția Conducătorilor de a controla totul, dădeam drept exemplu, din memoriile lui Constantin Pantazi Cu Mareșalul pînă la moarte, minuțiozitatea cu care au fost inspectate aproape toate instituțiile de Ion Antonescu în timpul vizitei în Basarabia.
Căutînd în volumul I din vasta lucrare Pace și Război (1940-1944). Jurnalul Mareșalului Ion Antonescu, scoasă de un colectiv condus de Gheorghe Buzatu la TipoMoldova în 2012, telegrama trimisă de Patriarhul Nicodim cu prilejul Trecerii Prutului, am găsit consemnată minuțios vizita Mareșalului Ion Antonescu în județele Constanța și Tulcea ( 31 octombrie- 2 noiembrie 1941).
N.B. Intertitlurile îmi aparțin.
Vineri, 31 octombrie 1941 (…)
14,30 – Dl. Mareşal pleacă cu trenul la Constanţa. Au asistat la plecare următorii:
– Dl. General Popescu Dumitru – Ministrul Internelor,
– Dl. General Popescu Jack – Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne,
– Dl. General Leoveanu – Directorul Siguranţei,
– Dl. General Const. Niculescu – Comandantul Militar al Capitalei,
– Dl. General Gheorghe Radu – Prefectul Poliţiei Capitalei,
– Dl. General Niculescu Cociu – Comandantul Pieţei.
– Domnul Mareşal Antonescu a fost însoţit în tren de:
– Doamna Mareşal Antonescu,
– Dl. General Vasiliu – Inspector General al Jandarmeriei,
– Maior Adj. Marin Alex.,
– Maior Caloenescu Nic.,
– Jand. Căpitan Georgescu Ioan,
– Jand. Locot. Popescu Nic.,
– Med. Cpt. Dr. Stroescu Gh.
17,45 – Sosirea la Constanţa, unde Dl. Mareşal a fost întîmpinat de către:
– Dl. General Schwab, C-dtul Diviziei 9 a,
– Dl. Contr. Amiral Constantinescu,
– Dl. Comandant al Garnizoanei,
– Dl. Comandant al Diviziei de Mare,
– Dl. Colonel Buzincu, Prefectul jud. Constanţa,
– Dl. Rădulescu Dobrogea, Primarul Constanţei,
– Dl. Col. Pistoliu, Insp. Jand.,
– Maior Slăvescu – din Statul Major al Div. 9 a.
19.00 – Sosirea la Mamaia, unde a fost întîmpinat de Dl. Comandor Georgescu.
19.15-19.45 – O plimbare pe lîngă Mamaia – Rex, pe jos, dus şi întors.
19.45-20,30 – Vizitarea oraşului cu auto, cartierul Central şi spre port.
20,30-22 – Masa în vagonul salon. Sunt invitaţi toţi ofiţerii care au însoţit pe Dl. Mareşal în tren.
Pentru mîine, 1 noiembrie, s-au dat dispoziţiuni pentru:
– inspectarea pieţelor din Constanţa,
– audienţa C-dţilor de M.U., Prefectului şi Primarului din Constanţa.
Domnul Mareșal a vizitat o bodegă care vindea vin luat cu 80 lei, cu 120 lei
Sîmbătă, 1 noiembrie 1941
6-9,30 – Din ordinul Domnului Mareşal s-au inspectat pieţele alimentare din Constanţa, cu ofiţerii de la tren şi adjutantul personal: Maior Marin.
Constatările au fost consemnate într-un raport special.
11-13 – Dl. Mareşal a primit în audienţă de lucru pe:
– Dl. General Schwab, C-dtul Diviziei 9 a,
– Dl. Contr. Amiral Constantinescu – Cdt. Div. de Mare,
–Comandantul Garnizoanei Constanţa,
– Dl. Colonel Buzincu, Prefectul judeţului,
– Dl. Rădulescu Dobrogea, Primarul Municipiului.
S-a discutat:
Cu militarii (C-dţii de M.U.):
– dispozitivul tactic,
– efective,
– aprovizionări
– cazare şi cazărmile de iarnă.
Cu autorităţile locale:
– problema alimentaţiei (nevoile judeţului),
– problema stării de spirit,
– problema arăturilor şi însămînţărilor,
– raporturile de frontieră,
– starea oraşului; bombardamentul suferit; pagube,
– şcolile,
– bisericile,
– exercitarea autorităţii.
Din cele de mai sus a rezultat următoarele ordine pentru executare:
– Pentru Marele Cartier General, cu privire la desconcentrarea părţilor sedentare ale unităţilor din Divizia 9a, Batalionul 460 şi 490, ofiţerilor de rezervă etc. şi intrarea în normal cu efective în oameni şi animale după intrarea unităţilor în garnizoane de iarnă.
– Pentru Ministrul Economiei Naţionale (Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării) în legătură cu aprovizionarea regiunilor din Dobrogea.
– Pentru Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, referitor la facerea propunerilor necesare Germaniei, pentru cumpărarea materialului A.c.A. şi de coastă pentru a elibera trupele germane care le deservesc.
Cantităţile alimentare strînse sau înregistrate de Comandamentul 2 Teritorial prin centrele de colectare din Dobrogea.
– Pentru Ministerul Culturii, în legătură cu începerea cursurilor în şcolile din Dobrogea, inclusiv Constanţa şi Mangalia.
– Pentru Preşedinţia Consiliului de Miniştri (Secretariatul General), în legătură cu donaţia de 2 000 000 lei, pentru Primăria Municipiului Constanţa.
13-15 – Dejunul, avînd invitaţi pe cei foşti în audienţă, precum şi pe:
– Dl. General Vasiliu,
– Dl. Ing. Cristescu (C.F.R.),
– Medic Cpt. Dr. Stroescu.
15-16 – Deplasarea la Mangalia.
Dl. Mareşal a vizitat şi inspectat:
– Secţia de Coastă „Vasile Lupu” din Reg. Art. Marină, de sub comanda aspirantului de Marină, Coandă Ion.
Compania 3 a/R.46 Inf., comandată de Cpt. Ianculescu:
– soldaţii nu răspund precis;
– nu cunosc evenimentele importante la ordinea zilei (războiul);
– n-au făcut nici o tragere de instrucţie, nici cu arma, nici cu puşca-mitralieră, nici cu aruncătorul „Brandt”.
A dăruit 2000 ţigări.
– Biserica grecească.
– a stat de vorbă cu 5-6 elevi de şcoală.
– Muzeul de antichităţi Mangalia.
– o cîrciumă.
– un magazin de zarzavat, unde se vindea o varză de 1 kg., cu 12 lei.
– o bodegă care vindea vin luat cu 80 lei, cu 120 lei.
– un magazin cu manufactură, căruia s-a luat 2 facturi pentru verificarea preţurilor.
– o cafenea.
– gimnaziul teoretic: săli de clasă mici; aprovizionarea incompletă.
– Biserica română Sf. Gheorghe, unde a donat suma de lei 10.000 (Preot Căciulă)
Primarul (Gh. Aldea) şi Preotul (Rădulescu) au însoţit pe Dl. Mareşal şi au dat explicaţiile necesare.
Pe drum, la înapoiere, 14 care cu fasole ale Cpt. Rez. Jiroveanu mergeau la gara Mangalia din satul Pervelia.
S-a dat ordin Prefectului să se cerceteze: pentru cine şi de unde colectează acesta fasolea, şi cu a cui autorizaţie.
A donat 1000 ţigări pentru Secţia Germană de tunuri pentru apărarea coastei.
La Tuzla, Domnul Mareşal a vizitat gospodăria colonistului oltean Gheorghe Vitalia, care era foarte mulţumit de recolta anului acesta.
Avea 7 ha pămînt, pe care în 4 ani de muncă le achitase. Recolta pe anul acesta:
– 1.000 dal. floarea soarelui a 12,40 lei kg,
– 3.000 kg. porumb,
– 1.000 kg. Grîu.
18,30-19,30 – Constanţa:
– O plimbare pe dig pînă la far, apoi vizitarea oraşului spre port, pe jos.
– La Căminul Ofiţerilor „Carol I” a inspectat Secţia Germană de apărarea Coastei, unde a donat 1000 ţigări.
20,30 – Masa la vagon. Invitaţi:
– Dl. General Vasiliu,
– Dl. Comandor Slăvescu,
– Med. Cpt. Dr. Stroescu,
– Ing. Cristescu C.F.R.
Domnul Mareșal a stat de vorbă cu un cetăţean cu varză în căruţă, interesîndu-se de preţ, greutăţile vieţii, recoltă etc.
Duminică, 2 noiembrie 1941
6.50 – Doamna Mareşal pleacă cu automobilul la Bucureşti.
9.30 – Plecarea cu automobilul spre Jurilovka. Însoţeşte:
– Prefectul judeţului Constanţa,
– Comandantul Flotei Hidro-aviaţie,
– Dl. General Vasiliu,
– Maior Adj. Marin şi suita.
11,30 – Vizită la silozul Baia, aflat în curs de lucru. Dl. Mareşal a stat apoi de vorbă cu:
– Un cetăţean cu varză în căruţă, interesîndu-se de preţ, greutăţile vieţii, recoltă etc.
– Cu Ing. Vernescu, de la mina de cupru de la Altân-Tepe.
12,00 – Vizită la Biserica din Ceaurile de Jos (preotul Moldoveanu).
Biserica a fost găsită în stare de murdărie deosebită, cu ciori în interiorul turlei, Curtea Bisericii în paragină, neîngrijită şi necultivată.
12.15 – Vizită la Biserica din Lunca (preot Ionescu). Deşi sărbătoare, preotul se afla în permisie.
Biserica era murdară, cu toate că venitul a 7 hectare putea fi întrebuinţat pentru curăţenie.
În curtea bisericii la ieşire întîmpină multă populaţie cu învăţătorul şi primarul comunei.
Dl. Mareşal stă de vorbă cu poporul, de unde află că circa 30% din copii sunt bolnavi de malarie, din care 10% cazuri mortale. Există măsuri de chininizare.
12,30 – Jurilovka:
– Întîmpină: Prefectul jud. Tulcea, Comandantul Jandarmilor din Tulcea, Primarul, Notarul, preceptorul şi preotul comunei.
În comună sunt 1.408 cazuri de malarie.
Trei infirmiere asigură chininizarea populaţiei, care timp de cîteva luni a fost întreruptă.
Dl. Mareşal a vizitat Primăria, unde a constatat următoarele doleanţe:
– alimentaţia grea din cauza pămîntului puţin şi a recoltei foarte slabe;
– comuna n-are biserică românească, cea existentă este lipovenească.
Greutăţile la pescuit din următoarele cauze:
– interzicerea pe mare (război);
– pescarii concentraţi la detaşamente de lucru (ceea ce este o greşeală);
– lipsă de bumbac pentru unelte pescăreşti (necesar 3-4 vagoane).
În curînd va începe epoca scrumbiilor de mare.
I.N.C.O.P.-P.A.R.I.D. să ia urgente măsuri pentru dotarea pescăriilor cu plăşile necesare. Pentru bumbac pescăresc, să se trimită imediat în străinătate acolo unde se găseşte (Italia etc.) pentru sfoară de „Manila” – să se înlocuiască cu cînepă (în Basarabia).
În Dobrogea, cînepa nu s-a semănat după programul Ministerului, din lipsă de sămînţă.
Administraţia pescăriilor nu poate face faţă transporturilor de peşte, atît din lipsă de maşini auto (fără cauciucuri), cît şi din cauza lipsei de vagoane C.F.R. în staţia cea mai apropiată.
Şoselele sunt proaste, deşi piatră pe margini este suficient
S-a aprobat să se dea cauciucuri pentru cele 4 autocamioane locale, iar peştele să fie cărat la gara Mocani, unde C.F.R. va trimite zilnic vapoarele necesare şi va hotărî o oprire suficientă pentru cuplarea lor la automotorul local. Aceste vagoane vor fi legate la primul tren din Medgidia pentru Bucureşti (eventual un motor special) pentru ca a doua zi, dimineaţa, peştele să se pună în vînzare pe piaţa Capitalei.
Pescarii au nevoie de scînduri pentru lăzile necesare ambalării peştelui.
P.A.R.I.D. şi I.N.C.O.P. să îngrijească de această chestiune pentru ca pescarii să nu fie speculaţi şi transporturile de peşte să nu întîrzie din această cauză.
13,00 – Vizită la Biserica lipovenească din Jurilovka. Preoţii întîmpină cu pîine şi sare.
Biserica curată şi bine îngrijită. Dl. Mareşal s-a interesat de viaţa spirituală a lipovenilor şi le-a atras atenţiunea asupra greşelilor în care au căzut parte din ei înainte şi în cursul războiului actual.
Le-a recomandat loialitate şi credinţă pentru Patria care îi ocroteşte, ceea ce preoţii au făgăduit din plin.
La ieşire mulţime numeroasă a întîmpinat pe Domnul Mareşal, care nu a ezitat să intre în mijlocul ei şi să se întreţină cu copiii în special.
Din discuţii s-a aflat că există o regiune în care malaria prezintă în ultimii 3 ani o stare foarte gravă: mor în special copiii pînă la 7 ani şi bătrînii.
Cazurile cele mai grave sunt între macedonenii neaclimatizaţi.
S-a mai vizitat:
– un magazin de coloniale,
– Biroul agenţiei de pescărie,
– Cherhanaua Jurilovka.
14-15 – Dejunul la Primarul Gheorghiu (Jurilovka).
Constatări:
Capacitatea locală de a procura peşte sărat este mai mare decît comanda primită în acest scop de la P.A.R.I.D. şi I.N.C.O.P.
Domnul Mareşal a hotărît să se producă peşte sărat la maximum de posibilităţi şi să se atragă în acest scop atenţia I.N.C.O.P.-P.A.R.I.D.-ului.
Arăturile în jud. Tulcea au depăşit planul.
Însămînţările sunt înapoiate din cauza seminţei, care nu s-a putut aduce din jud. Buzău, din cauze necunoscute.
Dl. Mareşal a ordonat telegrafic la Direcţia Generală C.F.R. pentru imediata transportare a grîului de sămînţă.
Preotul face vizite rare şi nu consemnă în registrul primăriei, observaţiunile sale. Şoselele sunt proaste, deşi piatră pe margini este suficient.
Ambele judeţe să se ocupe special şi urgent de şoseaua Hîrşova – Constanţa, respectiv Hîrşova – Tulcea, care va căpăta importanţă naţională, chiar din primăvara viitoare.
Peştele de lux este achiziţionat de Soc. „Marea Neagră” cu sediul în Galaţi şi Bucureşti. Dl. Mareşal a ordonat să se intereseze cine constituie această societate, unde şi în ce scop depozitează acest peşte.
16,00 – Vizitează minele de cupru din Altân-Tepe – Mineri 21, capacitate zilnică: 10 vagoane în 8 ore, cu 50 mineri, capacitatea s-ar dubla. Este nevoie în prealabil însă de maşini suplimentare.
19,30 – Înapoierea la tren. Masa a fost servită în vagonul salon, în strictă intimitate cu Doamna Mareşal.
Comentarii
20 comentarii pentru articolul „Gîndul de sîmbătă, 1 aprilie 2017”
Lasă un răspuns
Invitații cristoiublog
Dacă a fost marți, s-au luptat cu trei ceasuri rele tot marțafoii din Belgia!
Invitații cristoiublog
Nu contează că-i PSDist, contează adevărul afirmat şi, de preferat, remediul asumat.
Mircea Titus Dobre – ministrul turismului.
–
„Este un sistem cangrenat, nu imbacsit, ci cangrenat, in care fiecare protejeaza pe fiecare, iar la rezultate nu avem niciun fel de rezultate. Nu din cauza mea sau a secretarilor de stat institutia nu functioneaza, ci din cauza lor. Pentru ca ei vaneaza numai pozitii, se vaneaza unii pe altii, au orgolii, au polite de platit, au frustrari”
–
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21693861-ministrul-turismului-despre-functionarii-sai-este-sistem-cangrenat-vaneaza-numai-pozitii-vaneaza-unii-altii-orgolii-polite-platit-frustrari.htm
De-a lungul anilor, deceniilor (mai bine zis), am văzut atâta ipocrizie şi servilism la nulităţile din aşa-zisa opoziţie actuală (ceva mai puţin la noul USR, deocamdată) – provenită în principal din fostele PNL şi PDL- încât mi-am imunizat aşteptările într-o formă de indiferenţă în planul ataşamentului/simpatiei faţă de un partid. Nu-mi mai leg speranţele de un partid anume şi accept mult mai uşor, fără menajamente sau alte mofturi scrupuloase, paşii propuşi chiar dacă vin dinspre PSD, atât timp cât nu-şi desfiinţează termenul de folosinţă.
N-am regretat niciodată votul acordat cuiva, partid sau candidat fără stăpân, aşa cum nu-l regeret nici pe cel dăruit lui Oligofrenis – cu titlul de şansă provizorie – nu act de căsătorie sau alte cuplaje nefireşti. 😀
Nici nu-mi preţuiesc votul (pe cât ar trebui să mă contrazică teoria comunistă: „Dacă toţi ar fura câte o pâine, unde ar ajunge fabrica noastră de panificaţie?”), fiindcă îi recunosc caracterul individual şi cota aferentă de contribuţie la un întreg, dar n-am puterea să-i atribui calitatea de factor decisiv. Probabil , dacă n-am suspiciuni de fraudă electorală 😀 , s-ar putea întâmpla să mi se urce la cap importanţa votului meu decisiv, doar dacă s-ar înregistra un rezultat de egalitate sau de +/- un vot, a cărui răsturnare ar fi depins de votul meu. Nu-mi permit să cred în teoria panificaţiei falimentare, amintită mai sus, de teamă să nu gândească toţi la fel de prost ca mine. Fiecare cu opţiunea lui. 😀
Nu-i de lepădat nici logia reproşului formulat de o masă aparent cunoscutră, cantitativ, adresată celor absenţi de la urne. „Dacă veneaţi şi voi, praf îi făceam”. Ioi, Doamne, ce precizie! Adică dacă veneau la urnele montate la 11 decembrie doar absenţii care ar fi votat şa fel ca echipa ţipătoare. 😀 Dar cum să-i împiedicăm să vină votare pe absenţii din echipa cealaltă? Reformulăm îndemnul?
„Dacă veneaţi NUMAI voi, praf îi făceam”.
Ioi! Am crescut în vis masa votanţilor de la 18 la 20-30%.
Iar praful de pe tobă a răsturnat aceleaşi speranţe, nu rezultatiul, fiindcă prezenţa poate fi decisivă, dar nu de la sine, ci numai dacă îi faci puţină curte. 😀
Cine spune “Dacă veneaţi şi voi, praf îi făceam” ori nu ştie cu cine vorbeşte, ori degeaba ar şti cu cine vrea să vorbească; dar asta-i altă discuţie. 🙂
Teoria probabilităţilor şi scamatoria eşantionului reprezentativ nu încurajează raţionamentul potrivit căruia – prin prezenţa mărită cu O PARTE dintre cei care au absentat de la urne – s-ar obţine cine ştie ce procentaje răsturnate între competitorii electorali.
Cât vreţi să fie acea „O PARTE”, ca să îndestuleze NUMAI un singur competitor, transformat în noul câştigător, preferat de dorinţa 😀 mai arzătoare?
Am ajuns din lac în prăpastie şi am comparat nişte PSD-işti nenorociţi cu nişte PNL-işti (PDL-işti) cândva promiţători, dar au ieşit cu plus calitativ acei PSD-işti din totdeauna.
Am ajuns din lac în prăpastie şi am comparat nişte PNL-işti nenorociţi cu nişte PDL-işti promiţători, dar au ieşit toţi la fel de nenorociţi. 🙂
Din compotul politic, am comparat mere cu pere şi a ieşit tot un rahat cu perje.
Am comparat originalitatea comunismului românesc cu originalitatea democraţiei postdecembriste şi a ieşit tot un rahat original românesc.
Aici se află originalitatea imposibilităţii de orientare pe direcţia sănătoasă.
Ne termină originea sănătoasă. 🙂
„Puterea – climaxul paranoic al prostiei”
–
Puterea – modul cel mai vulgar de a dori absolutul.
Orice prost se desăvîrşeşte cînd ajunge în rîvnita funcţie de şef. După care se monumentalizează, urmînd ca, în final, să se martirizeze, să se crucifice pe ruinele incompetenţelor care l-au înălţat. Şefia este poziţia socială din care nu se acceptă decît inferiori. Mai mult ca oricînd ne paşte, cu o spusă baudelaireană, aripa grea a imbecilităţii. Ratarea prin şefie e cea mai generalizată. Himera puterii este cel mai motivant pretext pentru a rata eul. Prostia vicleană este propulsorul principal al parvenirii, ingredientul nelipsit din ecuaţia malefică a oricărei forme de putere. Pofta insaţiabilă de mărire stă preponderent în rezervele ei de prostie. Celui care este îngînfat de stă să plesnească, celui prea plin de postura sa şi de el însuşi i se poate răspunde (şi) cu două versuri nietzscheene: „Nu te umfla: un ghimpe mic/Ajunge să devii nimic”.
–
http://www.contributors.ro/editorial/puterea-%e2%80%93-climaxul-paranoic-al-prostiei/
Umflatul Dragnea e un dat,
La rând, să fie înţepat. 😀
Serviciile noastre n-au încârcare
Umblă după flăcări violete, scufiţe roşii, cai verzi, balene albasrte. La muncă!
Rise Project se întoarce. 😀
„Dragnea, secretul din pădure”
Preţ minimodic pe hectarul de pădure. Roşeşec şi despăgubirile – evaluate în dosarele X ale DNA – de ruşine.
–
O asociație înființată de Liviu Dragnea la sfârșitul anilor ‘90 a fost punctul de pornire al unei afaceri cu terenuri de vânătoare întinse pe zeci de mii hectare în două județe. După aproape 20 de ani, timp în care tranzacțiile cu terenuri au fost derulate de interpușii șefului PSD, fiul acestuia, Valentin, a devenit unul dintre principalii beneficiari. RISE Project a documentat întreaga operațiune, de la semnătura inițială a lui Dragnea până la apariția fiului în afacere.
–
Prietenii lui Liviu Dragnea au cumpărat o pădure de 260 de hectare în Teleorman.
–
Apoi, pădurea a fost transformată în complex privat de vânătoare și, până anul trecut, a fost în proprietatea firmei lui Valentin Dragnea. S-a întors înapoi la apropiații tatălui.
–
Când nu conduce țara, președintele PSD se relaxează aici, împușcând animale, umăr la umăr cu acoliții săi politici.
–
Apropiații lui Dragnea gestionează acum fonduri de vânătătoare de zeci de mii de hectare în două județe.
–
https://www.riseproject.ro/articol/dragnea-secretul-din-padure/
– Cum te simţi, Bulă, în faţa frumuseţii din artă?
– Cum se simt Kovesi şi Pora lângă Udrea şi Bica.
B1 TV şi DIGI-24 au anunţat ieri numele noului ambasador al SUA în Romania: Darren White (fostul șef al US Secret Service; a lucrat 5 ani în Romania şi a apărut într-o poză de iarnă alături de Kovesi).
E una şi aceeaşi persoană care a susţinut la postul online, al lui Robert Turcescu – „Unde TV”- şi apoi la „Flux 24” că are motive de neîncredere în impartialitatea lui Kovesi.
–
„Am îndoieli serioase despre anchetele actuale și cele în desfășurare demarate de DNA, DIICOT sau oricare altă structură pentru că majoritatea tințelor lor sunt politice. Sunt oameni pe care îi iau în vedere versus o investigație legitimă. Am rezerve în legătura cu investigațiile acestora. De obicei sunt represalii din cauza politicii.
Am lucrat 5 ani în România și ȘTIU că majoritatea tințelor lor sunt tințe politice versus o investigație criminală legitimă.
Am îndoieli că Laura Codruța Kovesi are abilitatea de a fi neutră, corectă și obiectivă. Am îndoieli serioase legate de asta.”
–
http://www.flux24.ro/exclusiv-darren-white-fost-sef-us-secret-service-care-a-criticat-dur-dna-si-serviciile-secrete-romanesti-ar-putea-fi-viitorul-ambasador-sua-la-bucuresti/
Dragă Bestie din vârful DNA,
Într-o zi ţi-ai dăruit o Portocală,
Dacă vorbeşte, ajungi o Portocală.
–
„Vanghelie a afirmat la postul de televiziune amintit că Mircea Negulescu fostul procuror al Direcției Naționale Ploiești lucrează acum la sediul central al DNA, din București, informează flux24.ro.
În ultima vreme, Negulescu a fost subiectul mai multor scandaluri de presă şi a demisionat de la DNA Prahova. Acesta a vrut să demisioneze din magistratură, însă CSM i-a respins cererea.”
–
Portocală riscă să rămână în viaţă. 😀
După cum a îndrăznit odată s-o înregistreze preventiv pe Kovesi, cu tehnica corp la corp, nu-i exclus-exlus! să-i fi plăcut tehnica asta şi în alte dialoguri profesioniste, nu doar cu Bestia. Nu deloc exclus-exclus! să ameninţe explicit cu ce ştie şi asta îi ţine în loc pe toţi, inclusiv pe titularul Portocală, asistat de portocalele acoperitoare din CSM. Ce famiglie unită în sportul alb!
Cu toate păcatele lui, Vanghelie nu prea minte când arată ce surse de informaţii i-au călcat pragul.
Exclus-exclus să fie Portocală în trecere pe la sediul central ca să-şi înregistreze fişa de lichidare.
–
Vanghelie nu prea are motiv să mintă. Spre deosebire de piratul care ne-a îndoctrinat cu titlul lui de cel mai informat dintre pământeni, dar în realitate se antrena în afara arenei centrale, pe un teren de zgură izolat. La fel de adevărată ca dorinţa lui arzătoare-unilaterală de a numi directorul SRI din opoziţie, de parcă George Maior n-avea tată, n-avea mamă şi d-aia s-a lăsat înfiat de primul preşedinte anti-PSDist. Logica loviturii cu mingea de tenis în propria configuraţie testiculară nu ţine loc de adevăr.
Traian Băsescu a fost jucat la ruleta românească, iar Maior l-a jucat pe pirat la două capete, doar cât să-şi aroge titlul de preşedinte jucător informat. În primul mandat a jucat la pace, iar în al doilea a fost tratat la fel ca un preşedinte înainte de plecare. 🙂
După plecare, l-au jucat pe preşedinte la un alt pom lăudat: noile Coduri penale.
Cu toate astea, Traian Băsescu va rămâne preşedintele cel mai incomod pentru supraputerea jucătoare de tenis, asistată de cele trei puteri ale copiilor de mingi. Va rămâne preşedintele care a rreuşit să dezvelească chipul supraputerii de soclul ascuns în bezna arhivei devastatoare. De discutat în ce măsură a reuşit performanţa asta ultimă cu intenţie sau din impulsul involuntar al autorităţii, specific comandanţilor de cursă lungă.
,
Doamna învăţătoare, pregătită… cu rigla-n mână:
– Bulă, ce-i anticorupţia?
– Corupţoiul devastator se luptă cu corupţica amatoare.
– Cum aşa?
– La fel cum pescarii profesionişţi s-ar lupta cu pescarii amatori. Profesioniştii au cele mai performante instrumente de lucru şi-i bat pe amatori, de le sună icrele-n cap.
– A, să înţeleg că anticorupţiea asta profesionistă îi lasă şi pe amatori să ciugulească ceva, că are balta peşte, nu-i aşa?
– Îi lasă numai pe cei amatori să pună umărul la lupta anticorupţie: turnători, denunţători de serviciu, donatori contra protecţie, interpuşi contra recunoştinţă, chiar şi profesionişti care dau cu bâta-n baltă şi nu contribuie suficient la devoltarea instrumentarului şi la împrospătarea bălţii cu puieţi pentru prosperitatea anticorupţiei în generaţiile viitoare de profesionişţi cu drepturi depline.
– De unde ştii toate astea?
– Am primit lecţii anticorupţie de la tata. Eu am fost amator să aflu, ca toţi copiii, ce-i ăla sex. Tata mi-a răspuns că futaiul e la fel ca anticorupţia. Părinţii sunt profesioniştii care le dau lecţii copiilor amatori să afle cum se vor descurca în viaţă. Unii dintre părinţi umblă cu barza vopsită, şi trec subiectul ca gâsca prin balta cu peşte, alţii sunt ca tata şi trec de-a dreptul la nivelul cel mai înalt de corupţie, adică anticorupţie pentru urechile copiilor.
– Unde lucrează tatăl tău, la SRI, DNA, în câmpul tactic? Înţeleg că-i pescar profesionist cu anticorupţia la nivelul cel mai înalt de corupţie.
– Da de unde? A visat toată viaţa cum le convinge pe Sophia Loren, Brigite Bardot, Marilyn Monroe. Corupţie din asta, la nivel de amatori.
Da, e maresalul!
Alte vremuri, alte obiceiuri. In afara de iesirea presedintelui la demonstratie cu geaca rosie nu imi amintesc de vreo alta aparitie „ca presedinte interesat de romanii luí”. Ba da, la „masa tacerii” obosit,sezand sa se odihneasca.
Bine, la cat munceste saracul sapte zile pe saptamana, ……