Vine Unchiul Sam

Raportul Michael McCaul și Legea 4555 Rutherford trimit „inteligența” serviciilor americane spre jihadiștii care revin din Siria prin Bulgaria și România.
Haosul „anti-terorismului UE”, dezvăluit de Raportul congresmanului McCaul, regăsit și în România: procurorii DIICOT nu raportează evenimente teroriste la EuroJust decât dacă sunt „afectate” măcar două state membre

Pe 13 ianuarie 2018, publicațiile

… cristoiublog.ro și Evenimentul zilei anunțau în exclusivitate că Statele Unite au un plan de trimitere a ofițerilor din serviciile speciale în România și Bulgaria, pentru monitorizarea călătoriilor așa-numiților „Luptători Străini” („Foreign Fighters”) suspecți de terorism islamic, reveniți eventual dinspre Siria și Irak. Intenția americanilor se concretizase ca urmare a haosului constatat de Comisia congresmanului american Michael McCaul (R-Texas) în sistemul de securitate al Uniunii Europene, precum și riscurile pe care o Europă care acceptă migranți neidentificați din state cu istoric terorist din Asia și Africa, le induce pentru Statele Unite.

Michael McCaul este același

… care, în Ian. 2018, luase act de starea deplorabilă a cooperării între serviciile speciale europene și de faptul că existau state în interiorul UE care- cel puțin tehnic- nu se puteau angaja în împărțirea continuă de informații despre teroriști nici între ele, dar nici cu Statele Unite. Practic, investigația americană fusese determinată de un fenomen care apare ca ignorat în diverse state membre UE (inclusiv în România): revenirea acasă (după terminarea luptelor din Siria, Irak) a așa-numiților „Luptători Străini”- mercenari din Europa care fuseseră înrolați în grupul terorist sunnit Stat Islamic (aka ISIS, Daesh) și care aveau practic posibilitatea să se îmbarce spre SUA, ajutați de breșele din sistemul de securitate european. Marea aflare în treabă a Uniunii Europene numită „strategie anti-teroristă” , care produce instituții (precum EuroJust) inutile fără schimburi de informații cu statele-partener face, de exemplu, ca harta terorismului din UE să rămână și azi doar o dorință sinceră, iar pe DIICOT să anunțe „terorism Zero” la Bruxelles.

Pe 16 ianuarie 2018

… congresmanul Michael McCaul își declara susținerea totală pentru legea 4555 (Legea introdusă de congresmanul John Rutherford, R- Florida, aprobată în Camera Reprezentanților) care permite, pe structura planului „Combating terrorist and Foreign Fighter Travel”, trimiterea peste hotare de ofițeri ai unor agenții speciale (precum FBI și Secret Service), având o dublă misiune: îmbunătățirea schimbului de informații pe contraterorism „la fața locului” și combaterea riscului terorist (pentru SUA) provenit din surse externe. Chiar dacă nu sunt menționate nume de țări, două din țintele lui McCaull sunt previzibil România și Bulgaria (țări de tranzit pentru „Luptătorii Străini”, fapt confirmat și de SRI după 2015), iar „sursa externă” principală de risc terorist se numește „Uniunea Europeană”.

În condițiile în care Task-Force-ul McCaul

… a semnalat disfuncționalități flagrante în schimbul de informații dintre serviciile secrete europene, îngrijorarea americană că UE va deveni rapid placă turnantă spre State a teroriștilor Daesh (greu de identificat dacă numele lor nu apare în bazele de date europene) a precipitat lucrurile la Washington. Cu atât mai mult cu cât Siria și Irak anunțaseră deja (la sfârșitul anului 2017), că ultimele pungi de rezistență ale Stat Islamic au fost lichidate: devenea evident pentru administrația Donald Trump că anunțul va spori exodul teroriștilor străini dinspre fostul „califat” Stat Islamic către Europa, prin Turcia, Bulgaria și România. Menționăm că McCaul (care este și președinte al Comisiei de Securitate Internă) desemnase în urmă cu un an (Fev. 2017) pe congresmanul Republican Mike Gallagher să identifice toate căile de blocare a intrării în SUA pentru teroriști. Legea 4555 este doar un produs al muncii duetului McCaull- Gallagher, care urnește practic programul de limitare a mobilității jihadiștilor ( „Combating terrorist and Foreign Fighter Travel”) din arii vaste, inclusiv în Uniunea Europeană. Peste 18 luni, echipa congresmanului McCaul ar urma să prezinte primele rezultate.

Faptul că McCaul nu s-a înșelat

…. cu privire la slăbiciunile „anti-terorismului” practicat de Uniunea Europeană este confirmat inclusiv de cea mai recentă reuniune politică franco-britanică, unde (fapt puțin obișnuit) liderii de stat May și Macron au sosit însoțiți de toți liderii serviciilor de informații. Pe 19 ianuarie 2018, președintele Franței, Emmanuel Macron, se întâlnea la Sandhurst- Berkshire (UK) cu prim-ministrul britanic Theresa May pentru un dejun frugal și pentru discuții oficiale despre securitate, controlul frontierelor și migranții din zona Taberei „Jungla” (Calais, Franța).

Cei doi lideri politici au fost însoțiți

… de toți șefii Serviciilor Secrete din cele două state, iar acest lucru, prezumtiv, a fost cea mai bună dovadă că Raportul McCaul era luat în serios în Europa și produce efecte. Căci odată ce a fost nevoie de implicarea directă a liderilor francez și britanic pentru punerea în contact direct a celebrelor servicii MI5 (UK) și DSGE (Franța) și pentru impulsionarea schimburilor de informații dintre ele, devine clar că problema de comunicare pan-europeană este una acută și recunoscută (în surdină) de elementul politic din UE. Reamintim că, potrivit dezvăluirilor lui Michael McCaul, serviciile europene au pus bazele de date în comun, dar evită să-și ofere între ele listele integrale de suspecți islamiști și nici nu împart informații despre „Luptătorii Străini”. În plus, cooperarea Agențiilor de securitate din UE este una vag- parțială și s-a ajuns până acolo încât, într-o atmosferă de suspiciune și reținere reciprocă, unele state membre ale UE împart informații doar cu state „preferate”, evitând în schimb colaborarea cu alte state din UE.

Să menționăm

… că România contribuie cum poate la haosul evidențiat de Comisia lui McCaul în cooperarea instituțiilor anti-teroriste din UE. Publicația „Cristoiu Blog” a dezvăluit în exclusivitate că, în perioada 2013- 2017, unitatea judiciară a Uniunii Europene, EuroJust, nu a primit nicio notificare referitoare la evenimente teroriste înregistrate în România. Toate acestea, în ciuda faptului că Serviciul Român de Informații (prin Liviu Maior, respectiv Florian Coldea sau Eduard Hellvig, prin subordonații lor) anunțase repetat „dejucarea” de atentate teroriste în România. Prin Acordul de cooperare dintre România și EuroJust, semnat la Bruxelles în Dec. 2005, ratificat prin Legea 58/ 2006, autoritatea competentă de colaborare cu EuroJust fusese desemnată ca fiind Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PIICJ). La rândul său, Parchetul trebuia să pună la dispoziția EuroJust toate informațiile referitoare la cercetări penale sau condamnări pentru fapte de terorism.

Serviciile secrete contribuie

… pentru astfel de cercetări cu informații care sunt predate structurii specializate DIICOT (Direcția anti-terorism), aflată în subordinea PICCJ. Evident, SRI nu avea obligația de a face notificările pentru EuroJust, dar ca sarcină profesională trebuia să sprijine fiecare caz prin furnizarea unor probe care să completeze dosarele deschise de procurorii anti-terorism. Dacă un act este de terorism sau asimilat terorismului (exemplu, finanțarea terorismului), el este instrumentat de un procuror DIICOT care deschide un dosar de cercetare. Prin activarea colaborării prin EuroJust, liderii din Uniunea Europeană și-ar fi dorit să întocmească o „hartă a terorismului” pe continent și să încurajeze schimbul de informații între instituțiile cu responsabilități în domeniu. Din 2013 până în prezent DIICOT (prin PICCJ) nu a transmis, însă, nicio Comunicare la EuroJust, iar motivul este mai mult decât ridicol.

Conform DIICOT

… Bucureștii nu au notificat Eurojust între 2013-2017 dintr-un motiv furnizat chiar de Acordul EuroJust cu România, care prevede că evenimentul terorist se raportează la Bruxelles când a „afectat” două sau mai multe state membre. Altfel spus, UE se face că lucrează și produce o legislație goală, printr-o sintagmă vicleană și plină de sensuri cum este „stat afectat”. La rândul său, EuroJust produce o „hartă” goală a terorismului fiindcă nu are informații, iar instituțiile-partener din statele UE (precum PICCJ- DIICOT din România) ajung să producă mai mult cifre în lupta lor anti-teroristă, mai ales în perioada în care se cer bani de la bugetele naționale pentru menținerea „performanțelor”. În cursul anului 2016, de-o pildă, dintr-un total de 141 de cauze pe infracțiuni de terorism și contra securității statului (cu 93 de cauze noi), DIICOT a trimis într-un singur caz doi inculpați în judecată. Pentru o țară aflată pe ruta islamiștilor dinspre și către Siria-Irak, statistica apare ca fiind „subțire”.

Studiu de caz: teroristul Karim Friad

În 2013, irakianul Khzr Karim Friad era condamnat la închisoare cu executare pentru terorism, după ce a încercat să atace cu un cuțit un oficial al Ambasadei Regatului Unit la București. Individul era rezident în Finlanda, iar incidentul a fost cuprins și în Raportul de activitate al DIICOT. Pe limba oficialilor de la EuroJust, atacul de la București a „afectat”, însă, din punct de vedere al siguranței lor naționale, cel puțin patru state: Irak (ca stat de origine al teroristului), Finlanda (ca stat de rezidență), Marea Britanie (ca subiect al atacului) și România (ca stat-gazdă pentru reprezentanța diplomatică).

Aceasta deoarece

… în contextul internaționalizării terorismului islamic, se impunea practic, declanșarea în cele patru țări a unor verificări, actualizări de date, cercetări, chiar descinderi pentru cazul identificării unor rețele teroriste la care Friad era posibil membru. Nu se înțelege ce motiv ar fi putut, prin urmare, să împiedice România și PICCJ- pentru un astfel de caz „clasic” de atentat terorist- ca să schimbe informații de caz cu autoritatea EuroJust a Uniunii Europene. Astăzi, potrivit congresmanului SUA Michael McCaul, UE a ajuns un lanț nereușit de EuroJust-uri, cu informații trunchiate și împărțite cu zgârcenie între membri, iar de aici au plecat multe alte lucruri, printre care rolul minuscul al Uniunii în înfrângerea grupului terorist sunnit Stat Islamic.

Am contactat Comisia Europeană

Menționăm că în 14 ianuarie 2018, publicația noastră a contactat și Reprezentanța Comisiei Europene la București, solicitând un comentariu pe marginea raportului Task-Force-ului condus de congresmanul american Michael McCaul. Până în prezent, nu ne-a fost confirmat niciun răspuns.