Traian Horia ne reamintește de la Londra: Românul Claudiu Girdoc – prima victimă din Anglia a terorismului cu mașina pe post de bombă

În dosarele “Rotherham” și “Rochdale” din Marea Britanie, termenul “political correctness” este cel care a protejat fărădelegea numai fiindcă infractorii aparțineau unui grup etnic diferit de cel majoritar. În dosarul “Atac în Bellingham- Londra”, individul care l-a lovit mortal cu mașina pe românul Claudiu Girdoc este singurul din cazuistica locală teroristă care a plecat nestingherit acasă, cu voie de la Scotland Yard: acolo, la Londra, pe trotuarul unde a fost lovit Girdoc, s-au întâlnit “political correctness” și “dublul standard” și au devenit Injustiție.

Cazul Girdoc, îngropat de două ori

Între Februarie și Iulie 2017, din 4 atacuri cu mașina planificate și duse la îndeplinire la Londra, singurul care nu a fost înregistrat ca “act terorist” de către Poliția britanică a fost cel din 26 fev., care a curmat viața lui Claudiu Girdoc și care a rănit alți patru români. În plus, caz unic, atacatorul lui Girdoc a fost eliberat pe cauțiune, iar poliția britanică, Scotland Yard, nici măcar nu a reținut atacul ca “terorism”. Aceasta, în ciuda faptului că martorii relataseră cum individul a condus premeditat mașina spre grupul de români. În prezent, cazul spălătorului de mașini Girdoc, ucis în acel atac, apare ca fiind îngropat definitiv: “cercetarea” stagnează, iar presa și autoritățile mențin o muțenie totală. Practic, cazul Girdoc a fost îngropat de două ori- o dată în fața familiei românului, a doua oară în fața interesului public.

Se întâmplă în Anglia: Scotland Yard nu cercetează de teama acuzațiilor de “rasism”

Ideea că într-o țară super-tehnologizată precum Marea Britanie, un om poate să dispară “misterios” fără ca opinia publică să afle informații elementare despre criminalul care i-a “determinat” dispariția (nume, motivație a atacului, naționalitate etc) și de ce atacatorul nu a fost considerat un pericol public, apare ca absurdă. Și totuși, Cazul Girdoc există, iar ideea nu mai apare chiar absurdă după publicare Raportului Louise Casey: un raport publicat recent în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord revelează că poliția britanică (denumită și “silent partner” pentru cazul particular anchetat) a avut eșecuri mult mai sonore în aducerea infractorilor în fața Justiției. Potrivit Raportului Casey, un dosar “istoric” referitor la abuzarea sexuală a cca 1400 de copii (2000, conform altor surse), a fost tergiversat zeci de ani și îngropat la Rotherham (South Yorkshire, cca 175 mile de Londra) pentru un motiv care ar fi bizar pentru polițiștii și opinia publică din Europa centrală și de Est: Poliția locală engleză s-a temut să nu fie acuzată de “rasism” prin anchetarea unei rețele de infractori care era formată, în majoritate, din britanici de etnie Pakistaneză. Este de menționat că Leadership-ul Consiliului local Rotherham a demisionat imediat după publicarea Raportului Casey. Demisia în sine era o confirmare a concluziilor Comisiei Casey.

Rochdale, un Rotherham mai mic

Un caz asemănător, anchetat la Rochdale (Greater Manchester) a revelat că între 2008-2010, o rețea de localnici cu origini Pakistaneze a abuzat sexual mai multe “minore albe”, vulnerabile, iar autoritățile de ordine publică au ignorat plângerile numai din rațiuni de protejare a “multiculturalismului”. Dealtfel, Poliția Greater Manchester a cerut scuze public pentru faptul că a eșuat să deschidă anchete în cazul bandelor din Rochdale, dar nu a putut evita acuzațiile că același “political correctness” a influențat reprezentanții instituției să ignore plângerile victimelor: practic, au existat aceleași puternice nemulțumiri publice că Poliția nu a deschis cercetări penale la Rochdale din teama de a nu fi considerată “rasistă”.

Multiculturalismul și blana de iepure

Altfel spus, faimosul “multiculturalism” care alături de conceptul “political correctness” (intrat în Anglia prin anii 70 ca să descrie anti-discriminarea), guvernează azi Occidentul, a plantat o blană de iepure în spinarea polițistului și funcționarului din Regatul Unit. Mai succint fie spus, în două orașe britanice, pentru a fi “protejate” relațiile din sânul comunității și pentru a nu fi expusă acuzațiilor de “rasism”, Poliția și alte instituții locale au ignorat fapte penale grave ale unor etnici locali Pakistanezi, lucru care, în timp a avut efecte devastatoare: cu victime distruse prin abuz repetat și ignorarea plângerilor lor, cu tensiuni inter-comunitare, cu prestigiul deteriorat pentru comunități locale, autorități și sistemul judiciar național.

Un terorist anonim

Atacul din Bellingham (sudul Londrei) a fost primul în care s-a folosit un autoturism ca armă- după un model deja “consacrat”, cu atentate teroriste islamiste desfășurate în Germania, Israel sau Franța, și care a reamintit șocant opiniei publice londoneze că orașele lor nu mai sunt grădinile cu plimbăreți ale anilor ’80- ’90. După Bellingham au urmat la Londra și alte atacuri teroriste similare, mult mai sângeroase. Cu toate acestea și ignorând declarațiile martorilor, Scotland Yard a negat “terorismul” pentru cazul atacului asupra românului Claudiu Girdoc. În plus, numele atentatorului din Bellingham nu a fost publicat în anunțurile de pe web-site-ul Poliției, iar individul a fost singurul din seria de teroriști-cu-mașina londonezi care a plecat nestingherit acasă. Desigur, toate acestea nu ar fi contestat posibilitatea ca atacul împotriva românilor să fi fost unul cauzat de “xenofobie” sau “ură de rasă”- crime care sunt pedepsite drastic de legislația britanică. Din păcate, nici în prezent nu se cunoaște oficial, motivul atacului din Bellingham și este foarte posibil ca “political correctness” să fie litera de lege care a împiedicat extinderea cercetărilor polițienești. Dacă la Rotherham și Rochdale, “political correctness” a dictat sentința Poliției, de ce nu s-ar întâmpla asta și în alte cazuri, precum cel al atacului din Bellingham?

Cum a murit Girdoc

Pe 26 februarie 2017, în jurul orelor 08.30 dimineața, un autoturism Mercedes a părăsit brusc Bromley Road și a intrat în plin într-un grup de români strânși lângă un garaj, în zona Bellingham- Londra. Martorii au descris în unanimitate actul șoferului ca fiind “deliberat”, iar atacul a provocat rănirea a patru persoane și moartea lui Claudiu Girdoc (32 ani), originar din Valea Mare (jud. Olt), care făcea planuri să se căsătorească. Exceptând, poate, faptul că nu au fost semnalate arme albe în atac, modul de acțiune în acest sinistru caz a fost cvasi-identic celorlalte atentate teroriste din capitala britanică în care s-a folosit un autovehicul ca armă împotriva unui grup de oameni aflați pe trotuar.

Teroristul, eliberat pe cauțiune

Coborât după impact, din mașina eșuată într-un zid, individul de la volan a încercat să fugă, fiind urmărit de doi dintre românii răniți și a fost imobilizat rapid de un polițist off-duty, care trecea prin zonă. Atacul a fost anunțat de Poliția metropolitană, printr-un text de tip “telegramă” care a fost ulterior preluat fidel de presa română și britanică. Arestat la locul evenimentului, șoferul autoturismului – descris de un martor ca fiind negru, bine îmbrăcat, cu vârsta până în 30 de ani (23 – n.n.) a fost tratat la un spital londonez și condus la o secție de poliție din Sudul Londrei. Pe 27 fev. a fost pus în libertate, pe cauțiune, sub condiția revenirii pentru continuarea cercetării penale la începutul lunii Iulie a.c. Aceasta în condițiile în care cazurile în care infractorii nu mai revin din cauțiune la procese sunt extrem de frecvente în Marea Britanie. Pentru Cazul Girdoc, atacatorul este o “fantomă” într-un dosar- fantomă: “cercetările” pe caz nu au transparență, iar autoritățile britanice mențin vizibil o muțenie absolută asupra evenimentului.

Atacuri în creștere, după Brexit

Statisticile oficiale britanice referitoare la atacurile împotriva naționalilor UE din Marea Britanie au arătat vârfuri de maxim după declanșarea procesului de Brexit din 2016. Dacă exacerbatul spirit al lui “political correctness” este prezent peste tot în Anglia- din Rotherham până în Rochdale și Londra, și a protejat fapte ilegale sau interlopi locali pe considerente de apartenență la comunități etnice, atunci devine evident că această filosofie poate fi luat în calcul și în cazul atacului din Bellingham. Este un caz care mai are încă destule necunoscute pentru opinia publică și devine evident în context că eșecul Justiției ar induce o stare generală de nesiguranță și confuzie pentru comunitățile de români din Marea Britanie.

Scurt istoric al atentatelor cu mașină-armă la Londra

În data de 22 Martie 2017, o mașină a plonjat în mulțimea de pe Westminster Bridge (Londra), strivind la întâmplare trecătorii. Cu mașina blocată la un moment dat într-o zonă laterală a promenadei, pilotul bolidului a coborât rapid și a continuat atacul cu un cuțit, încercând să pătrundă în curtea Parlamentului. Au murit 4 oameni și 50 au fost răniți. Teroristul, un radical islamist numit Khalid Masood, a fost împușcat la fața locului de forțele de securitate.

În 3 iunie 2017, o dubiță a intrat în viteză pe promenada London Bridge și a ucis 8 oameni, rănind alți 48. Toți cei trei atacatori (originari din Regatul Unit britsanic și Italia), erau afiliați grupului terorist Stat Islamic și au fost împușcați de poliție la scurt timp după debutul atacului. Urmând “modelul” lui Masood, cei trei ocupanți ai mașinii au sărit la un moment dat din autovehicul și au înjunghiat la întâmplare mai multe persoane. Scotland Yard nici nu apucase să termine cercetările în precedentul atac terorist din Anglia (atantatul cu bombă din 22 Mai, de la Manchester, care a lăsat 23 morți și 250 de răniți) unde anunțaseră arestări și prezumția de “lup singuratic” a teroristului descins dintr-o familie de refugiați libieni.

Pe 19 Iunie a.c., o mașină a intrat în plin în trecători, într-o zonă învecinată cu moscheea de la Finsbury Park (Londra) ucigând o persoană și rănind 11. Ofițerii sosiți rapid la fața locului l-au arestat pe șofer și au confirmat la scurt timp după aceea, că a fost vorba de un atac planificat, îndreptat împotriva comunității locale de musulmani. Darren Osborne din Cardiff a fost pus sub acuzare pentru terorism și tentativă de omor.

Girdoc, “neinteresant” pentru Afacerile Externe

Faptul că cetățeanul român Claudiu Girdoc (băiat bun, muncitor român în Anglia de 9 ani) a murit “misterios” la Londra nu a impulsionat România diplomatică să urmărească mai atent desfășurarea acestui caz– interesul oficialilor mioritici pentru cetățenii săi din diaspora pare că a rămas la aceeași limită “cazonă” din timpul comunismului: acea limită a miticilor “afumați” care fac apelul de seară cu chipiul pe-o ureche și cu “pe-loc-repaus” sub chipiu. Decesul și procesul penal al Cazului “Atac în Bellingham” apar ca vădit “neinteresante” pentru diplomația mioritică, dar și pentru mass media- cu un ministru de Externe Teodor Meleșcanu mai preocupat să ofere șeicilor din Qatar invitații la vânătoare în România (“numerous locations for hunting”, zice el într-un interviu din 2017 pentru revista “The Businees Year”) și cu o presă savant- interesată doar de subiectele care “poartă rating”.

Raiul pe pământ

Ministerul de Externe nu trebuie să aducă Raiul pentru românii de pe pământ britanic, ci măcar să țină la distanță Iadul unor cazuri precum Claudiu Girdoc- cu lipsa de transparență și cu arbitrariul unor decizii aferente controversate din sistemul judiciar . Cu sau fără conceptul “political correctness”- care tinde să ofere subiectiv “privilegii etnice” pe domeniul penal, așa cum s-a văzut în Rotherham sau Rochdale- comunitatea de români din Marea Britanie nu cere drepturi speciale, ci doar tratament egal cu oricare altă comunitate din Regat. Iar “tratament egal” însemna și proces corect, respectiv transparență în acest dosar care conține moartea violentă a unui cetățean român.

Cehia nu uită

La limita cealaltă, diplomația Republicii Cehia anunța în aprilie 2017 că este nemulțumită de eliberarea ucigașului britanic al lui Zdenek Makar, un ceh care muncea în Estul Londrei, atacat în stradă fiindcă era “străin” și că va începe contacte pe canale diplomatice cu guvernul britanic, pentru ca dosarul să fie revăzut. Alții dau dovadă că au guverne funcționale.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

11 comentarii pentru articolul „Traian Horia ne reamintește de la Londra: Românul Claudiu Girdoc – prima victimă din Anglia a terorismului cu mașina pe post de bombă”

  • Traian Horia este un jurnalist adevarat. Din pacate, lumea de astazi, este paralela cu realitatea crunta a rasismului de sorginte engleza, care se manifesta liber si cu acordul conducatorilor. Sunt zile cand ma cutremur in urma lectiilor date ca catre cei din asa zisa civilizatie occidentala. Ultima mea carte “NAUFRAGIATII”, arata in cinci sute de pagini (89 de crochiuri de arta grafica) realitatea din Canada si SUA, cu documente si trimiteri la subsolul fiecarei pagini.

  • Ciorel şi Mirel, foşti colegi de clasă în şcoala primară, se întâlnesc în oraşul lor natal.
    – Ce faci, Ciorel? Nu te-am mai văzut de mult.
    – Haoleu, Mirele, ce bine-mi pare că te văd. Ce să fac? Tocmai am venit pe-acasă de la export, să aduc profitul neimpozabil la şeful clanului. Nu prea stau în ţară. Aici mă ştie toţi, dar acolo e altceva: operez ca un chirurg, adică cu precizie şi mă urmăresc numai asistenţii mei. Tu cum o duci?
    -Eu m-am săturat. Gata, Ciorel! Nu mai plec în străinătate.
    – De ce, mânca-ţi-aş? Ziceai că vrei o ţară de afară.
    – În ultimele două ieşiri, m-au confundat cu tine, mânca-mi-ai!

  • – Premierul Tudose va adopta o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului către toate ţările în care au ajuns românii, în vederea creării de noi locuri de muncă.
    – Hai că nu se poate apilica aşa ceva în altă ţară. Şi, mă rog, cum se va numi această OUG?
    -“Combaterea şi prevenirea infracţiunilor săvârşite de românii din străinătate. Români, veniţi acasă!”.

    • – Băi, mânca-ţi-aş, adică toţi românii din diaspora e infractori? Nu ţi-e bine sau n-ai auzit de mine? Eu sunt clanul Cordunenilor.

      – Băi, nu mă recunoşti? Suntem toţi în congresul naţional, clan de clanuri: Cârpaci, Stancu, Covaci, Gigiok, Enriko, Pară, Mararu, Crăcănatu’, Nuredin Beinur, Daniel, Ovidiu Hasann, Căpăţână, Uţu Rohozneanu, Luptătorii, Piele, Cămătarii, Răcean, Butoane, Ştoacă, Gemenii, Ghenosu, Stoica,Taganu, Duduienii,Titoaşcă, Frusin, Cârciumaru, Bercea Mondialu’, Căldăraru, Baradiu, Cocoroadă, Călina, Clămparu, Versace.

      – Şi unde-i, bă, congresul ăsta şi de ce noi n-am fost anunţai?
      – La Casa Poporului e toţi, în sala mare, unde a ţinut botezul Fane Spoitorul, de-au fost parlamentari, procurori, judecători. Ştii unde, c-ai fost şi tu. Te-am căutat să-ţi dăm direct invitaţia şi parola de intrare, da’ erai la maxima siguranţă şi nu ne-a dat vorbitor curcanii. Când ai ieşit?
      – Păi, n-am ieşit. Navigam şi eu ca tot omul liber.

      tot de la congres vorbesc.

      • – Băi, şi care-i tema congresului?
        – Pentru Diaspora, rotaţia cadrelor şi clanurilor, iar pentru intern repartizarea ofiţerilor de poliţie pe cap de membru al tuturor clanurilor, ca să prevenim conflictele din Poliţie din cauza concurenţei. 😆 Adică pe intern, subiectul constituţional al Congresului este libertatea de asociere. 😆

  • – Domnule preşedinte Iohannis, cum apreciaţi viaţa românilor exploataţi în străinătate?
    – Prea puţini dintre ei votează; chiar îi privesc cu atenţie şi îngrijorare din cauza asta.

  • – Cum procedaţi, domnule Iohannis, pentru salvarea românului răpit?
    – Am format o celulă de criză şi…
    – Şi ce faceţi de doi ani în celula asta?
    – Mai întâi, încercăm să ieşim din criză.
    – Criză diplomatică?
    – Nu. Criză de idei.

  • Diplomaţia meleşcană se duce-n criză centenară.

    O mulţime de persoane – rude ale românilor pierduţi prin lume – aşteaptă de peste 3 ore să intre în audienţă la Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu.
    La un moment dat, soţia lui Iulian Gherguţ, românul răpit din 2015 în Burkina Faso, sare de pe scaun şi-l acostează pe funcţionarul care tocmai trecea prin holul de aşteptare:
    – Domnule, de ce vă mai bateţi joc de aşteptarea noastră de-atâtea ore? Cât mai durează până începe audienţa?
    – Aveţi răbdare, doamnă! Asta este procedura cu domnul ministru în fiecare zi. Mai întâi verificăm dacă-i viu.

    • – Bine, domnule, dar nu-i cam mult timp pierdut?
      – Trebuie să apară. Ieri l-am resuscitat tot 3 ore.

  • A murit fiindca banditzii care conduc politica in Bucuresti nu sunt in stare sa faca locuri de munca. dragnea, tariceanu, liberali lu Peshte, toti hotii afiliatzi produc bani doar ptr familiile si curvele lor. 💡

    • 🙂
      dati si voi o bere bobolului, nu neaparat la alegeri.. O marire cu vreo 100 coco a salariului minim. prapaditzilor!!!! 👿