Gîndul de sîmbătă, 8 aprilie 2017

O diversiune pusă la cale de americani, poate chiar în înțelegere cu serviciile secrete rusești

Vineri dimineața, înainte de a pleca la Biblioteca Academiei, am descoperit pe telefonul mobil un apel pierdut primit de la o persoană necunoscută.
Am sunat înapoi, curios să văd cine mă căutase de dimineață, dat fiind că telefoanele de la cei care-mi știu numărul vin mai spre prînz.
Fusesem căutat de la site-ul PSNews.
De la acest site mă sună de obicei Valentin Busuioc.
De data asta era cineva cu care nu mai vorbisem pînă atunci :
Marilena Angheluș.
Voia un punct de vedere despre atacul american de azi noapte asupra unei baze militare din Siria.

Nu deschisesem pînă atunci Internetul și cu atît mai puțin televizorul.
Mergeam la Bibliotecă pentru a mă cufunda în trecut (Studiam marele reportaj de război al lui Const. Virgil Gheorghiu, Ard malurile Nistrului, primul reportaj prin Basarabia și Bucovina după Trecerea Prutului).
Vinerea BAR se închide la ora 14 și în plus e o zi în care evenimentele principale moțăie.
Ce rost avea să mă încarc de dimineață cu faptele și vorbele lui Liviu Dragnea și cu viața și activitatea lui Klaus Iohannis ?

Am rugat-o pe Marilena Angheluș să-mi lase un timp în care să văd despre ce-i vorba în chestia cu atacul.
După ce m-am documentat, am sunat-o și i-am trasmis un punct de vedere din care PSNews a făcut o știre proprie.

Pretextul atacului lansat nu fără o tentă senzaționalistă de către America îl constituie acuzația că Armata siriană a folosit arma chimică într-o operațiune în care au murit mulți civili.
În punctul meu de vedere transmis de dimineață site-ului, îmi exprimam îndoiala că Assad ar fi fost atît de nebun încît să folosească arma chimică în războiul cu ISIS, fie și pentru că efectele militare ale unei astfel de folosiri nu merită scandalul internațional pe care-l provoacă apelul la armele chimice.

Presa noastră a neglijat punctul de vedere al Siriei, prezentîndu-l doar pe cel al lui Donald Trump.
Pentru istoricul clipei, dar și pentru Istoric e important de știut și punctul de vedere al celeilalte părți.
Deoarece Comunicatul confirmă presupunerile mele, am socotit că, tot pentru Istorie, înainte de a-l publica, trebuie să reproduc Comentariul meu așa cum l-am transmis vineri dimineața site-ului PSNews.

Pentru a înțelege ce s-a întâmplat azi-noapte trebuie să plecăm de la două premise:
În primul rând, oricât de dictator ar fi, Bashar al-Assad nu-și putea permite să lanseze un atac chimic asupra unor civili, mai ales că din punct de vedere militar este o acțiune lipsită de eficiență, dacă este să ne gândim la semnalul dat pe plan extern.
În al doilea rând, această operațiune nu a fost confirmată de surse independente și, sigur, s-a făcut mare caz de ea în presa occidentală. Rusia și Siria au negat existența acestui atac.

Astfel, dacă plecăm de la aceste două premise, ajungem la realitatea din SUA, unde Trump are foarte mari probleme în Congres și în opinia publică în legătură cu finanțarea campaniei electorale de către Rusia și relația sa cu Putin. Deci, eu presupun o diversiune pusă la cale de americani, poate chiar în înțelegere cu serviciile secrete rusești. Paguba produsă lui Bashar al-Assad e minimă (cîteva avioane aflate la reparat, 5 militari sirieni uciși) prin raportare la pierderile lui Assad în războiul civil de pînă acum.

Dacă ne gîndim la numărul uriaș de rachete lansate asupra bazei militare – 50 -, la tărăboiul creat de Donald Trump după Operațiune, la descumpănirea presei care și-a făcut din președinte o țintă, vom dibui ca notă principală o lovitură mediatică în genul celor care i-au adus lui Trump victoria în alegerile prezidențiale.
Ca să nu mai spun că tot spectacolul rachetelor lansate de pe mare, focul ca de artificii creat de lovitură mă trimit cu gîndul la filme gen Independence Day și mai nou Indepedence Day: Resurgence în care America salvează Planeta de la pieire grație unui președinte care-și iubește fiica, deși cu nevastă-sa e – vorba francezului – en froid.

E vorba de o diversiune care a rezolvat dintr-un foc mai multe probleme ale lui Donald Trump :

  1. Pentru ca Trump să scape de această imagine din opinia publică americană de «om-prieten cu Putin»;
  2. Să se poată ajunge la acorduri cu Moscova, în cadrul vizitei secretarului de stat care se anunță;
  3. Să dea un semnal Chinei că trebuie să intervină în Coreea de Nord pentru ca aceasta să înceteze provocările nucleare.

Nu în ultimul rând, Trump vrea să creeze impresia că poate face și el ceva, pentru că, repet, are mari probleme pe plan intern.

Atacul este clar o înțelegere cu Putin. Rusia nu ar avea de ce să riposteze. Marea problemă o reprezintă ISIS-ul, or cel care a fost bombardat a fost dușmanul lui ISIS. Deci, din punctul acesta de vedere, la următorul atentat, de undeva dintr-o capitală occidentală, lumea va uita folosirea armelor chimice și-și va aminti de ISIS. Reacția brutală a lui Trump, totuși (este o premieră ca așa, peste noapte, să bombardezi un stat suveran sub pretextul că el a lansat un atac chimic), îi servește propagandei lui Putin pe ideea că nici SUA nu reprezintă un prieten al poporului rus.

Eu am fost unul dintre susținătorii lui Trump din România, dar tot ce a făcut el arată că are niște probleme în legătură cu prudența. Totuși, este președintele unei țări care este posesoare de arme nucleare. Așa cum azi-noapte a ordonat hodoronc-tronc un atac (repet: fără aprobarea Consiliului de Securitate), poate ca mâine să lanseze un atac împotriva Chinei sau împotriva Coreei de Nord. Din punctul acesta de vedere, chiar ar trebui să fim neliniștiți, inclusiv noi, ca țară. Cine știe ce se trezește într-o noapte și spune: România nu ne mai interesează ca partener strategic.

România nu-și poate permite să nu fie de acord cu această acțiune. Dar acest act ar trebui să provoace neliniște la București, deoarece arată un om imprevizibil. Repet: e greu să ordoni o asemenea acțiune, fără a te gândi la reacții internaționale, la reacția Rusiei, a Chinei. Acest lucru confirmă imaginea unui președinte apucat din când în când de toane, de gesturi de tipul proprietate-firmă, dar nu proprietate-țară, și care poate să fie și în cazul nostru, cine știe. Repet: imprevizibil cum e, cine știe ce poate să facă față de România!

Potrivit unui Comunicat pe care mi l-a trimis de Ambasada Siriei la București:
Republica Arabă Siriană acuză grupurile teroriste armate din Siria de a fi lansat un atac cu arma chimică în Khan Sheikhun

O sursă din cadrul Ministerului de Externe și al Expatriaților, a declarat următoarele:
Corul grupurilor teroriste armate care activează în zona Khan Sheikhun, împreună cu diverși actori regionali și occidentali manipulatori și mass-media care le aparțin, au publicat știri despre atacul cu gaze otrăvitoare care a avut loc în acest oraș din provincia Idlib. Așa cum și-au făcut un obicei în ultimii ani, aceste state și entități au înaintat publicului acuzații mincinoase despre forțele armate siriene.

Republica Arabă Siriană neagă vehement că a utilizat gaze otrăvitoare în Khan Shaikhoun sau în orice alt oraș sau sat sirian. De asemenea, subliniază faptul că armata Republicii Arabe Siriene nu deține nici un fel de arme chimice, nu le-a utilizat în trecut, nici nu le va utiliza vreodată și nici nu dorește să le dețină. S-a dovedit deja că armata arabă siriană nu a utilizat astfel de arme nici în cele mai dificile lupte pe care le-a dus împotriva organizațiilor teroriste înarmate.

Republica Arabă Siriană amintește și asigură că a pus în aplicare toate angajamentele pe care și le-a asumat la Convenția privind interzicerea armelor chimice, încă de la aderarea sa la Convenție, în 2013. Siria dorește să clarifice pentru toată lumea faptul că organizațiile teroriste înarmate și acoliții acestora organizează astfel de atacuri apoi fabrică știri și manipulează opinia publică pentru a acuza ulteioror statul sirian.

Republica Arabă Siriană a înaintat de-a lungul ultimilor ani la Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), la Consiliul de Securitate al ONU în New York, precum și unui număr de țări prietene informații exacte și detaliate referitoare la introducerea de materiale toxice în Siria de către grupările teroriste armate. Acest lucru a fost făcut și în ultimele câteva săptămâni. Este valabil inclusiv ceea ce s-a întâmplat în provincia Idlib, materialele toxice fiind aduse înainte de atacuri din țările vecine, în special din Turcia, pentru o utilizare ulterioară.

Mobilizarea de astăzi a statelor care deservesc de fapt teroriștii și terorismul (inclusiv de a șefului regimului turc și a miniștrilor de externe ai unora dintre țările europene anti-siriene, precum și a mass-media care le sunt fidele), de a lansa o nouă campanie împotriva Siriei indică un plan deliberat al acestor entități interesate să întoarcă timpul înapoi pentru a reactiva de la zero dosarul armelor chimice din Siria și a readuce această minciună în prim plan, astfel încât să acopere crimele grupurilor teroriste și lipsa de consistență a discuțiilor care au avut loc la Astana și Geneva. Aceste negocieri au demonstrat de fapt absența oricărei dorințe reale de a avea o soluție pașnică la criza din Siria.

Această nouă campanie vine după realizările Armatei Arabe Siriene și a forețelor aliate și prietene în războiul împotriva terorismului din ultimele zile și săptămâni. În plus, aceste invenții vin exact înainte de reuniunea Uniunii Europene de mâine dimineață care va avea ca scop lansarea unui nou atac asupra Siriei și oferă justificare pentru deciziile ostile care vor fi adoptate la această reuniune.

Republica Arabă Siriană reiterează condamnarea sa fermă pentru crima comisă de către grupurile teroriste armate în Khan Sheikhun. Acest atac se încadrează, ca multe altele, în categoria câștigurilor politice murdare, dar cu prețul vieții de femei și copii sirieni. Siria reiterează faptul că respinge ferm utilizarea acestor substanțe toxice de către oricine, oriunde și din orice motiv.

Republica Arabă Siriană subliniază faptul că toate aceste afirmații rău voitoare nu o vor descuraja să continue războiul împotriva terorismului și organizațiilor teroriste, precum și împotriva susținătorilor acestuia din Turcia, Arabia Saudită, Qatar, chiar și din unele state din Uniunea Europeană. Siria va continua să lucreze pentru o soluție politică la această criză.

Siria invită comunitatea internațională să îi sprijine eforturile în combaterea terorismului și să respingă falsitatea acestei noi acuzații fabricate și promovate de entități care nu doresc nici binele și nici pacea pentru Siria și poporul sirian.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

22 comentarii pentru articolul „Gîndul de sîmbătă, 8 aprilie 2017”

  • Deci Putin stie ca Siria e stat suveran ,,,pentru americani probabil,dar Ucraina nu e stat suveran pentru..rusi!!!Asa ca sa o lasam balta cum spun rominii.

  • Azi suntem în 8 aprilie.
    Un material cu iz de Tudorică Toader apare pe blogul senatorului ALDE Ioan Ghişe, cu data de mâine, 9 aprilie. 😀
    “DNA functioneaza neconstitutional de 15 ani”
    Are câteva observaţii interesante şi câteva gogoşi.
    O gogoaşă:
    “Incepand din anul 2002, DNA functioneaza in baza unei OUG care timp de 15 ani nu a fost dezbatuta si nu a fost votata in Parlament.” şi propune ca avocatul poporului să sesizeze CCR ci câteva buboaie neconstituţionale.

    Dacă n-ar fi fost dezbătută şi aprobată prin lege, Parlamentul ar fi avut ocazia să aducă opera în ogradă, majoritata parlamentară PSD-ALDE să adopte o lege de respingere a OUG 43/2002 şi astfel ar desfinţa DNA-ul dintr-un foc.

    Aici Ghişe joacă tare, dar cântă fals, fiindcă OUG nr. 43/2002 a fost aprobată de Parlament prin Legea 503/2002.
    Asta nu înseamnă că n-ar exista nicio şansă, cu alte bube, la CCR.

    http://www.ghise-ioan.ro/dna-functioneaza-neconstitutional-de-15-ani/

  • Oligofrennis l-a numit pe finul său de cununie ambasador în Danemarca.
    E ceva putred în finitismul oligofrenic.

  • Diversiune Americana? Nu este nici o diversiune este o metode de lucru a CIA.
    Acelasi mod de lucru s-a folosit si impotriva lui Sadam Husein, Mobarak, Gadafi.
    In joc este petrolul si refacerea cel putin in Asia Mica a fostului Imperiu Otoman.
    De ce Erdogan, care se arata a fi un viitor Basher Arafat sau Sadam mana lunga
    americanilor nu se intinde? Pentru ca este in Coasta Rusiei asupra careia americanii
    au ochii Holbati chiar daca nu mai este nici un Comunism acolo sau Bolsevism.
    Dar Imperiile si Statele Puternice sant ucise de Istorie si isi pierd stralucirea.
    Vezi Spania, Portugalia….etc. Incet incet dispare si UK.

  • Nu moderati comentariile?

  • – Alo!
    – Da.
    – Alo! Bulă, tu eşti?
    – Da, eu sunt.
    – Alo! Vreau să vorbesc cu Bulă
    – Băi, Costică, ţi-am spus că eu sunt Bulă.
    – Hai, domnule, lasă glumele! Îi cunosc vocea lui Bulă din copilărie.
    – Costică, uite, îţi dovedesc că eu sunt Bulă! Mai ţii minte când am fost numai noi doi la bancomatul ăla din Piaţa Unirii? Ştii tu, nu prea aveam carduri la noi şi, din curiozitate, l-am luat cu totul acasă la mine, în beci, să nu audă vecinii explozia.
    – Fugi d-acilea, băi, Bulă. După fapte, tu eşti, dar ai cu totul altă voce. Ce s-a întâmplat. Parcă tot nu-mi vine să cred.
    – Costică, n-ai să mă crezi nici după ce-ţi spun ce-am păţit. Băi, mi-au schimbat glasul la DNA.
    – Doamne, cum aşa? De ce?
    – Ca să se potrivească cu vocea altuia, dintr-o înregistrare primită de procurorii DNA de la SRI .

    PS. Inspirat dintr-o cercetare penală adevărată. Orice asemănare cu procurorii DNA din realitate nu-i deloc întâmplătoare. 😀

  • Cum se laudă Dragnea că-i foarte bine informat
    – “Am multe informaţii: de la unii că da, de la alţii că nu.” 😀

    Cum se laudă Dragnea că rupe mâţa, după ce-a fost foarte bine informat?
    – “Dacă informaţia se confirmă, atunci e foarte grav.”

    Hotnews, Liviu Dragnea: “Dacă datele confirmă atacul chimic din Siria, reactia militară a Statelor Unite este perfect justificată”

    – Şi dacă nu?
    – Dacă nu, atunci e foarte grav.
    – Ce?
    – Fie ce-o fi, grav să fie!.

    • Fără glumă, chiar l-am auzit pe Dragnea la România TV cu primul răspuns de sus.
      Nu mai reţin acum pe ce subiect; zicea – ca de obicei – că are informaţii, dar a continuat cu… unii spun alba, alţii spun neagra.

    • Stereotipul Dragnea e mai previbil decât Bulă. are o puzderie de şabloane involuntare:
      – expune raţionamente fără concluzie (uită s-o tragă şi crede că ne-o trage)
      – primeşte mereu in formaţii fictive sau inventează pericole, doar ca să aibă ceva de combătut şi demontat; e mai uşor pentru el să discute despre acuzaţia inexistentă sau greu de imginat, de exemplu că şi-ar fi construit un munte, ca apoi să spună: “Cum vă închipuiţi c-aş putea eu să-mi ridic un munte? Mi-ar trebui atâtea roabe cu moloy, atâtea tone de adeziv şi peste 20 ani de muncă”;
      – scoate în dialog cu moderatorul TV diverse aşa-zise informaţii, fie neverificabile, fie neconfirmate în timp; adică li se confirmă numai caracterul fictiv; nu-şi dă seama că se expune ca mincinos recidivist previzibil;
      – stereotipul lui consacrat – “Dacă informaţia se confirmă, atunci… ” zici că urmază să spargă muntele ăla neconstruit, nu continuă cu “voi face asta sau aialaltă, în acest fel”, ci cu banalităţi fără fond, fără concretizare: “atunci… e foarte grav, e foarte negru, e foarte senin” şi atât, adică nu-i nimic de acţionat, de schimbat; merge şi-aşa, chiar dacă e foarte grav 😀
      – nu-i în stare să se apere cu contraargumente punctuale, fiindcă nu le are; cum ar fi statutul lui de ospătar venit la masa şefului cel mare – Coldea – cu vinul preferat- Opus one – cu ştirea şefului de sală, Ponta; iniţial trage de timp – ca struţul cu capul în nisip – apoi scoate cu picătura căte o replică în zeflemea leşinată; nu-şi găseşte o lungă vreme nicio explicaţie rezonabilă, nici măcar mincinoasă; după ce se îngroaşă gluma tardivă, scapă un bălegar aromat ca un nechezol de cal breaz.

  • – Bulă, ce-ai avut în cap, când ai anunţat toată scara blocului că pentru tine măncarea nu mai este o prioritate?
    – Să nu se prindă vecinul de deasupra şi să mă acuze, după ce-i voi sparge boxa cu murături.

    • -Şi de ce n-ai spart boxa mai devreme?
      – Era ocupată de ruşii de la parter.

  • – Bulă, Trump cum cheamă la război Rusia?
    – Maamăăă!
    – Şi Rusia cum răspunde?
    – Siria mă-tii!

  • Logica bunului simt ar fi trebuit sa creeze cel putin o suspiciune rezonabila asupra veridicitatii atacului cu arme chimice. Oricine poate vedea ca singurii care au de castigat de pe urma unui asemenea eveniment sunt doar dusmanii regimului Assad:
    1.Armata siriana, de cand cu sprijinul rusilor, castiga din ce in ce mai mult teren. Pentru ce ar recurge la masuri extreme?
    2. Beneficiul militar a unei asemenea actiuni, la 10km in spatele frontului e zero, in schimb, deficitul de imagine e imens.
    3. SUA tocmai anuntasera la ONU ca nu mai e pt ei o prioritate inlaturarea lui Assad
    Rapiditatea cu care Trump s-a precipitat sa atace Siria nu as pune-o insa pe seama unei miscari bine gandite de recuperare a imaginii pe plan intern( si extern).Pentru simplul motiv ca nu e stilul lui.. Este mai degraba conecinta unei personalitati labile,exaltate, imprevizibile, narcisiste,etc.. Si daca e asa, lucrul e cu adevarat ingrijorator.

  • – Bulă, ce-i USL-ul.
    – La noi în ţară sau, cum zice Oligofrennis, ideile noastre sunt bune şi pentru export?
    – Şi-şi.
    – La noi, USL înseamnă că opoziţia şi puterea se cacă împreună peste ţară, ca să ne facem democraţia de căcat. Ideea asta la export se aplică atunci când joacă în aceeaşi echipă americanii şi ruşii; se cacă împreună pe pacea mondială.

  • – Bulă, ce visezi să te faci când vei fi mare?
    – Criminal în serie.
    – Vai, ce vis urât!
    – Da’ ce, e mai frumos soldat american?
    – Bine, bine, s-o lăsam aşa! Atunci spune-mi un vis mai frumos decât soldatul american!
    – Soldatul rus.

  • – Bulă, tu de ce-i aperi necondiţionat pe criminalii cu stele?
    – Eu am ţinut cu “Steaua” de când mă ştiu.
    – Şi ce-i cu asta? Steliştii nu-s totuna cu aceşti criminali – vai de steaua lor!
    – Nu se ştie precis. Unii nu, dar alţii sunt şi stelişti de când se ştiu. 😀

  • Diversionismul criminal cu faţă umană.

    În conjunctura ultimelor săptămâni, cel mai puţin avantajat şi cel mai puţin interesat de organizarea un atac chimic părea să fie Bashar al-Assad.
    Asta nu ne ajută să-l exludem pe Bashar al-Assad din răndul autorilor atacului chimic, dar nici nu ne exclude din mulţimea diversioniştilor atâta vreme cât nu ştim să-l arătăm cu precizie pe adevăratul criminal cu chimicale.
    Exclus-exclus! zice o vorbă de duh diavolesc, când se autoexclude, dar cât băgăm mâna-n foc, ca să-l extragem prin excludere pe autorul necunoscut, asta nu mai este diversiune, ci complicitate criminală.

  • Acum 3 zile mi-am exprimat aici încrederea în Victor Ciutacu, de la Romania TV, că-mi va confirma varianta corectă privind locul unde Sebi Ghiţă a fost văzut ultima oară, în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016: România TV; altfel, tot cu încredere, aş fi pariat că Victor Ciutacu ar fi sărit ca ars, să ne spună că Ghiţă n-a trecut pe-acolo, adică Sorina Matei a minţit, din motive diversionişte, şi vrea să-l acopere pe cel care l-a făcut dispărut pe Ghiţă înainte să mai poată ajunge la România Tv.

    În realitate, la sediul România TV urmăritorii au pierdut urma lui Ghiţă, au cotit-o profesionist – după indicaţiile preţioase date de Coldea şi de procurorul DNA de caz Ploieşţi, şi i-au luat urma lui Laika, telefonul lui Ghiţă din maşina lui Ghjiţă Sputnik-2, până la Ploieşti.
    Aseară, Victor Ciutacu s-a ţinut de promisiunea pe care n-a făcut-o, dar eu am avut încredere c-o va face în gând şi-o va pune în fapt pe micul ecran: da, a susţinut versiunea Sorinei Matei – “Ghiţă a trecut văzut ultima oară pe-aici, la o vreme de seară, şi tot de pe-aici şi-a luat drumul cu Sputnik-1, nu cu Sputnikul-2 urmărit în gol până la Ploieşti de Poliţia Română pe mâna moartă a DNA.”

    Versiunea “Flux 24”, cu Ghiţă rămas la K2 fără ieşire, cade în diversionism la diverse rateuri jurnalistice.

    A rămas neelucidată explozia ciudată de interviuri pe secundă, date de Kovesi prin februarie cînd a prins glas de la un interviu la altul, cu semne de tăiere la gât, cu gâtul sus şi după cum l-a dat în gât pe Ghiţă post-dispariţie, la mijloc nu-i lucru curat. Cu ultimul atac îndosariat la DNA Ploieşi – peste Asesoft şi Teamnet – Bestia s-a dat de gol că stătea la pândă pe capul lui Ghiţă, cu ultima lovitură pusă de-o parte, pentru arestare programată după cum se va comporta urmăritul scăpat din braţe. Ghiţă ştia ce-l aşteaptă şi a avut motive bine fondate să se facă nevăzut.

    Vorbitori ca Ghiţă, Udrea, martori fabricaţi în arest, arestaţi forţaţi să accepte o anume speranţă deşartă etc
    pot contribui cu mai multe betoniere adevărate la fundaţia reconstrucţiei unei Românii mai curate, decât toată distribuţia DNA implicată în anticorupţia-spectacol.

  • Chiar dacă nu ne recunoaştem, divesionişti suntem cam toţi:
    – una fumăm şi nici ţigări n-avem;
    – alta spunem, de parcă ar avea vreo importanţă;
    – ne amăgim când spunem că toţi diversioniştii sunt la fel; nu sunt, dar ce importanţă are?
    – diversioniştii reuşesc să-şi arate puterea şi atunci când n-o au;
    – cel mai păgubos e când o au şi n-au ceva mai omenesc de făcut cu ea;
    – avem şi noi diversioniştii noştri puternici: una fumează şi alta joacă; tenis de masă omogenă în câmp tactic;
    – diversioniştii autohtoni de profesie se roagă în fiecare zi să nu ne calce teroriştii de profesie; şi-ar da diversionismul pe faţă şi-ar rămâne descoperiţi.

  • Diversionismul este arta oamenilor politici promiţători de a se exprima în acelaşi limbaj internaţional.

    Avem şi noi promiţătorii noştri: una promit şi alta promit şi-ncă una promit şi tot aşa promit până când o iau de la capăt.

    Avem şi noi capătul nostru: zicem c-am ajuns la capăt şi iarăşi zicem c-am ajuns la capăt, până când o luăm de la capăt.

    Cică de la capăt se curăţă peştele împuţit.