Dacă rușii ar fi vrut să invadeze Europa, acum erau la Atlantic!

Miercuri seara, premierul croat Zoran Milanovic (social-democrat, ca și Victor Ponta) declara tiribombistic că imigranții respinși de Ungaria sînt bineveniți în țara sa:
„Ei (migranții) pot trece prin Croația și lucrăm în acest sens… Sîntem gata să îi acceptăm pe acești oameni, indiferent de religia lor și culoarea pielii și să-i conducem spre destinațiile unde doresc să meargă, Germania și Scandinavia. Acești oameni sînt deja aici… dar nu doresc să vină în Croația sau în Ungaria și nu înțeleg care-i problema să-i lăsăm să treacă”.

Auzindu-l, mi-am zis:
Uite un umanist! Îl întrece doar Victor Ponta de la noi.
Joi seara, același politician s-a grăbit să anunțe că țara sa nu mai face faţă exodului de imigranți, că va trimite Armata la graniță, ca să nu-i lase pe imigranți să intre.

Păi, cum vine asta?
Miercuri seara, Croația era noua Mamă iubitoare și primitoare de refugiați.
Descinși din trenuri, refugiații mulțumeau Croației în direct la televiziunile planetare.
Joi seara, era o zgripțuroaică.
Miercuri seara, auzindu-l pe premierul croat că-i cheamă pe imigranți să vină în Croația, mi-am reprimat pornirea de a-mi face cruce.
Nu un premier, nu un ministru, ci un primar dintr-un sat românesc din Barăgan, înainte de a deschide brațele pentru a-i primi pe imigranți, s-ar fi întrebat:
Și dacă vin vreo cîteva mii? Ce dracu fac cu ei?
Ca să nu spun că el trebuia să-și zică:
Ce-o să zică Angela Merkel cînd va vedea că-i trimit pe cap mii de refugiați?

Premierul croat nu s-a întrebat asta.
Sau poate s-a întrebat, dar la fel ca Angela Merkel la început, la fel ca Victor Ponta acum, s-a gîndit să scoată un ce profit de imagine din drama refugiaților. Miercuri seara, el n-a scăpat ocazia de a se da european, modern, simțitor, umanist, față de sălbaticul Victor Orban.

Europa se confruntă cu cu un Război de un fel aparte. Sute de mii de oameni din Lumea a treia au descins pe țărmurile continentului deciși să folosească drept arme nu mitraliera, ci imaginea care stîrnește milă, nu tancurile, ci copii.

Cine a pus la cale acest Război, dacă n-o fi chiar Dumnezeu care a apăsat pe buton, a intuit magistral punctul slab al liderilor europeni:
Boala imaginii.
Nimeni nu-și asigură bărbăția de a fi sincer, de a spune că nu vrea imigranți în țara sa.
Pentru că nimeni nu vrea să pară lipsit de umanism.

La gardul dintre Serbia și Ungaria, imigranții au aruncat cu pietre în forțele de ordine. Ce voiau imigranții? Să treacă granița printr-un loc ilegal. Nici Ungaria, nici UE nu aboliseră frontierele. Dacă legea potrivit căreia o frontieră se trece doar în chip legal n-a fost abolită, imigranții încălcau legea. Desigur, se poate discuta asupra motivelor pentru care erau furioși, asupra sintagmei Fug de războiul din Siria. Numai că nouă, românilor, ni s-a tot reproșat că nu ținem cont de principiul sfînt pentru civilizația occidentală: Dura lex, sed lex. Iată că acum au venit din Orientul Mijlociu, plătind în chip ilegal traficanților de persoane, oameni care vor să treacă frontiera în chip ilegal.

Sînt refugiați, sînt nenorociți, să-i înțelegem, să-i lăsăm – strigă umaniștii.
Foarte bine! zic eu, dar legea europeană interzice trecerea ilegală a frontierei. Cum procedăm? Abolim legea la nivel european? Foarte bine. Numai că din cîte se vede, doar cățeii precum Ungaria trebuie să abolească legea. Dulăii precum Germania au introdus controale la frontieră. Dacă e descoperit într-o mașină un emigrant, imediat e dat jos și trimis înapoi, în țara de unde a venit.

Tot ceea ce se întîmplă de o lună în Uniunea Europeană trebuie să ne alarmeze. Nu, nu e vorba de Criza Refugiaților.
E vorba de paralizia liderilor europeni, de la liderii Marilor Puteri pînă la liderii UE în fața unei provocări mai acătării.
De o lună și ceva nu sînt semnele unei minime politici coerente, dar mai ales semnele că măcar un lider de Mare Putere ia hățurile în mîini și trece la rezolvarea Crizei.

De o lună de zile nu știm dacă liderii europeni sînt pentru primirea tuturor celor care vor veni din Lumea a treia, chiar și a celor care au de gînd să vină, atrași de tărîmul de bunăstare care e continentul, ceea ce înseamnă milioane de oameni, pentru că situația din Siria nu e singulară în Lumea a treia (Africa de exemplu dă în clocot de refugiați) sau pentru primirea doar a celor care au apucat să ajungă în Europa.

De o lună de zile nu știm dacă e vorba de sute de mii de oameni care vor rămîne toată viața în Europa sau doar pînă ce se sting conflictele din țările lor.
De o lună de zile, liderii europeni nu ne spun dacă s-au desființat granițele sau dacă ele funcționează în continuare.
Nimic nu mă face să rîd mai mult decît imbecilitatea birocraților de la Bruxelles. Am văzut joi seara un așa zis Comisar european care-i mustra pe unguri zicînd că nu așa se procedează în secolul XXI. Ca și Victor Ponta, alt mare umanist de birou, respectivul nu răspundea la întrebarea:

Bine, bine, dacă nu se procedează așa, ce soluție ai tu pentru controlarea frontierei? Zici să lase să treacă imigranții spre Germania? Păi tot voi, de la Bruxelles, susțineți că statele de la frontiera Schengen au obligația să apere frontierele spațiului.

De o lună de zile la nivelul UE nu s-a luat nici o decizie.
Statele UE, inclusiv, dacă nu mai ales cele puternice, au luat decizii egoiste, ținînd de interesul propriu.
S-au baricadat în interiorul frontierelor naționale, gata să trimită armata pentru a-i opri pe refugiați.
Ar fi și asta o soluție.
Cu o singură condiție.
Ca liderii europeni să declare oficial că imigranții sînt nedoriți în UE.
Ei nu fac asta.
Ei continuă să trimită la televizor bezele imigranților și trupe să-i oprească la frontiere.

Scriam pe cristoiublog.ro din 26 august 2015:
„E limpede că liderii occidentali, prin nimic deosebiți în micimea gîndirii lor de liderii mîncători de semințe din românia, sînt depășiți de noua provocare istorică.
Mă întreb cum ar reacționa pițifelnicii care conduc acum Europa de Vest, dacă Rusia și-ar trimite tancurile să treacă peste granițele țărilor lor?”

Acum după o lună de incredibilă bîlbîială a celor pe mînile cărora e soarta continentului, nu mă mai întreb.
Sînt sigur.
Dacă Rusia ar fi declanșat o invazie tancurile rusești erau de mult la Atlantic.
În tot acest timp s-ar fi desfășurat mai multe reuniuni JAI și chiar un Consiliu European, iar Parlamentul european ar fi aprobat o Rezoluție în care condamnă invazia Rusiei!