Gîndul de vineri, 22 mai 2015

Cum a stat o femeie nevinovată șase luni în arest preventiv numai și numai pentru c-a supărat-o pe Livia Stanciu, Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție!

Motto: Întămplările și personajele de mai jos n-au nici o legătură cu statul de drept, cu democrația, cu europenismul, cu minima civilizație.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, are o daravelă de bani cu Mariana Rarinca, fosta secretară a Biroului de avocatură al răposatului soț de la Galați, Andrei  Stanciu, prietenă de 10 ani a familiei Stanciu.
Mai precis, după moartea lui Andrei  Stanciu, Mariana Rarinca îi cere Liviei Stanciu 2.400 de euro, despre care susține cu chitanțe că sunt plățile făcute de ea pentru utilitățile Biroului de avocatură și banii care i se cuvin ca salariu.

Din motive care ne scapă, Livia Stanciu, cu un salariu echivalent președintelui Republicii, nu vrea să-i dea banii.
Să zicem că-i vorba de un conflict între două femei care se cunosc, transformat, grație lui Shakespeare, într-un conflict despre care Dreptul zice că-i civil.

Livia Stanciu are însă o prietenă, pe deasupra și o îndatorată:
Șefa DNA, Codruța Kovesi.
Livia Stanciu merge la Codruța Kovesi la o cafea și i se plînge de una care o șantajează.
Codruța Kovesi îi sare în ajutor.

Pe 4 iunie 2014, Livia Stanciu face o plîngere penală ( la DNA, nu la Poliție!) că –i șantajată de o escroacă cu dezvăluiri făcute presei dacă nu-i dă 20 000 de euro.
DNA trece la treabă cu o viteză amețitoare.
Pînă pe 9 iunie (Dumnezeule, în doar cinci zile de la depunerea plîngerii!), se declanșează urmărirea penală, se desemnează un provocator, a cărui misiune e să smulgă de la Rarinca mărturisirea că vrea 20000 de euro și nu 2400, se trece la interceptare, se obține declarația de martor a cumnatului Liviei Stanciu.

Pe 9 iunie dimineața, un comandou de procurori și mascați descinde la casa din Galați a Marianei Rarinca, îi întoarce casa pe dos (căuta, la ordin, hîrtii despre Andrei  Stanciu și Livia Stanciu, pe care femeia le-ar fi putut deține despre cuplul pe care l-a slujit 10 ani), o pun în cătușe, o vîră în dubă, o duc la București, și o defilează prin fața televiziunilor în direct drept șantajista numărul unu a țării.
Potrivit lungii tradiții de abuzuri, DNA livrează presei servile texte menite a o prezenta pe Mariana Rarinca drept cea care trebuie să înfunde pușcăria.
Și Mariana Rarinca înfundă pușcăria.

I se dă, după reținerea de 24 de ore, o lună de arest preventiv. După 20 de zile, e trimisă în judecată.
Țac-pac!

Avocata femeii renunță s-o mai apere. Ușor de presupus de ce. E vorba de inamicul public numărul unu al României, Ben Laden-ul meleagurilor de la poale de Carpați.
Deși e trimisă în judecată, Mariana Rarinca rămîne în arest preventiv 6 ( șase!!!) luni, expediată la Tîrgșor. La procesul de la Tribunalul București se apără singură. Tribunalul îi dă 3 ani cu suspendare. Femeia face recurs.

Joi, 21 mai 2015, după un proces la care s-a apărat singură, Mariana Rarinca e achitată de Curtea de Apel București.
Nu din lipsă de probe, nu din dubii privind vinovăția, ci pentru că fapta nu există.
Așadar, un cetățean al României face șase luni pușcărie, e terfelită public drept șantajist ordinar, fără să fi comis fapta pentru care DNA a acuzat-o.

Mă număr printre puținii jurnaliști care am urmărit Cazul Marianei Rarinca înainte de această sentință de achitare, convins că avem de a face cu un șir de infracțiuni comise de Livia Stanciu și Kodruța Kovesi, de la denunț calomnios ( președinta ÎCCJ nu se putea să nu-și dea seama că plîngerea sa n-avea nici un temei juridic) pînă la cercetare abuzivă.

Despre ținerea acestei femei șase luni în arest preventiv i-am vorbit lui Traian Băsescu după o emisiune la B1tv, cînd am avut o discuție între patru ochi.
Joi, 21 mai 2015, aflînd știrea achitării, am scris la finele editorialului din Evenimentul zilei acest text:
„NB. Ni s-a adus vestea că Mariana Rarinca, ridicată pe sus, pusă în cătușe și acuzată de DNA că ar fi santajat-o pe Livia Stanciu, președinta ÎCCJ, şi ţinută în arest preventiv peste 6 luni, după ce fusese trimisă în judecată!, a fost achitată definitiv de Curtea de Apel București.
Un cetățean al acestei țări, care se bucură, potrivit Constituției, de drepturile elementare ale omului, între care pe primul loc se situează dreptul la libertate, a fost nenorocită de DNA numai și numai pentru c-a îndrăznit să-i ceară șefei de la ÎCCJ banii pe care aceasta și fostul ei soț îi datorau.
Klaus Iohannis e și președintele Marianei Rarinca, nu numai președintele Liviei Stanciu și al Codruței Kovesi.
E și președintele oamenilor simpli, nu numai președintele Ștabilor din Structurile de forță. N-ar trebui să ne spună președintele, fie și Facebook, ce crede el despre drama acestei femei?! M-ar interesa mai mult decît ce crede el despre Victor Ponta sau despre Traian Băsescu.”

După ce-a apărut editorialul, mi-am zis:
Dumnezeule, cum pot fi atît de idiot să mă adresez lui Klaus Iohannis tocmai eu, care am citit Jurnalul Elenei Udrea.
Păi, potrivit Jurnalului, Livia Stanciu e cea care l-a făcut pe Klaus Iohannis președinte.
Ea a aranjat treburile astfel încît Klaus Iohannis să fie judecat abia după victoria în alegeri din 16 noiembrie 2014 și atunci pentru a-l scoate basma curată.
Și din cîte-mi amintesc, prima vizită ca președinte, Klaus Iohannis a făcut-o la ÎCCJ.
Pentru a-i mulțumi Liviei Stanciu.

Cum să i se întîmple Liviei Stanciu ceva pentru că un cetățean al României a făcut șase luni de pușcărie deși era nevinovat, numai și numai pentru că ea, Livia Stanciu i-a făcut un denunț calomnios?
Dvs ce credeți? Mă înșel cumva?


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

116 comentarii pentru articolul „Gîndul de vineri, 22 mai 2015”

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cazul Caracal: Un scenariu căruia i se tot caută finalul
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: