Gîndul de vineri, 3 iulie 2015

Numirea lui MRU – o victorie a SIE în Războiul cu SRI?!

Am reușit să scot din minți pe unii cititori cu întrebarea mea, pusă în mai multe editoriale din ultimul timp:
Cum se explică acceptarea de către MRU, politician de mari ambiții, a numirii în fruntea SIE, un post de sinecură pentru cei trași pe linie moartă, și, pe deasupra, și un post pe care l-a mai deținut și pe care l-a părăsit pentru funcția de premier?
Păi, dacă prețuia atît de mult funcția de șef la SIE nu abandona în veci pentru funcția de premier.

Ori de cîte ori am comparat munca Serviciilor de Intelligence cu cea a Redacțiilor de presă, am invocat o operațiune asemănătoare, dacă nu chiar comună celor două instituții:
Ceea ce americanii numesc în Intelligence to cross-check, iar francezii, recouper, în variantă românească, a verifica prin raportare la…

Așa numitul Ciclu de Intelligence cuprinde, în etapa a treia, cea care urmează Comenzii date de Beneficiar și Colectării informațiilor, Analiza Informațiilor, în cadrul căreia, alături de verificarea fiabilității Sursei, un rol important îl are verificarea informației prin raportare la alte informații, deja existente în cadrul Serviciului.
În cazul unei personalități, ca să dau un exemplu, din teren ajunge informația c-ar fi pierdut la Monte Carlo, la Ruletă, o sumă importantă de bani. Informațiile anterioare spun despre personalitatea respectivă că n-a jucat în viața lui jocuri de noroc. Raportată la ce se știe deja cu certitudine, informația din teren e pusă la îndoială și cere o verificare pe teren.

Această Operațiune e valabilă și-ntr-o redacție.
Dacă despre un politician se știe că e un om serios, informația că azi noapte a petrecut la un club de fițe cu un grup de muieruști bete e pusă la îndoială prin cross-check și nu se publică pînă nu se primește o informație sigură, eventual, o filmare cu respectivul.

Obișnuit cu această verificare prin raportare, am rămas surprins de acceptul lui MRU de a se întoarce acolo de unde a plecat, într-un post teoretic de linie moartă. Prin raportare la tot ce știam despre MRU din ultimii 3 ani, gestul mi-a ridicat mari semne de întrebare.

Cineva mai bine informat decît mine, luînd seamă la insistenta mea întrebare Ce l-a apucat pe MRU? mi-a atras atenția asupra unor întîmplări din ultimul timp.
Toate puse de respectivul pe seama a ceea ce el crede a fi o campanie a SRI de belire a oamenilor SIE, sub semnul eternului război între Servicii.

Avem astfel scoaterea din joc a unor oameni de afaceri și politicieni bănuiți a fi aparținut SIE:
Ovidiu Tender, George Scutaru, Ion Nicolae.
Toți au căzut victimă Binomului SRI-DNA.
Chiar și tentativa de scoatere din joc a lui Victor Ponta (suspectat de a fi fost ofițer SIE) poate fi pusă pe seama unei bătălii a SRI cu SIE.

Să nu uităm că după plecarea lui Teodor Meleșcanu din fruntea SIE, în septembrie 2014, SIE a pierdut teren în eternul război cu SRI:

1. A rămas timp de 6 luni fără director.
2. A fost lovit ca imagine publică de scandaluri, cum ar fi Cazul Victor Ponta ofițer acoperit, Intrarea în cursa electorală a lui Teodor Meleșcanu.

Să fie în aceste condiții numirea lui MRU la SIE o încercare de a restabili echilibrul dintre cele două puternice Servicii din România?
Are MRU misiunea de a recîștiga pentru SIE terenul pierdut în fața SRI?

Și încă ceva:
În discursul din Parlament, MRU a vorbit nu numai în numele SIE, ci și în numele tuturor serviciilor speciale din România.
Adică și în numele SRI, DIA, DGPI, cele care alcătuiesc Comunitatea de Informații:
„Aş vrea ca în noul meu mandat, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, mai mult decât în mandatul anterior, să îmi conving colegii că doar împreună putem schimba percepţia păguboasă care planează asupra serviciilor speciale, care deşi autonome par să nu dea socoteală nimănui.
Ipostazele, mandatele prin care am trecut, m-au făcut să înţeleg mai mult decât oricând că este nevoie de un nou cadru legislativ, de o nouă cultură a problematicii de securitate, de acoperirea diferenţelor de cunoaştere dintre comunitatea de profesionişti şi societatea românească în ansamblul ei.”

Ce vrea să spună MRU?
Că vorbește din postura unei personalități care o depășește ca experiență pe cea de simplu director al unui Serviciu Special?
Și că din această postură pledează pentru schimbări radicale nu numai în privința SIE, dar și în privința întregii Comunități de Informații din România?