Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Se vrea Klaus Iohannis un Nicolae Ceaușescu în conflictul germano-american?

Despre incredibilul nostru talent de a nu lua în seamă ce se petrece dincolo de gardul țarcului national în care trăim și ne păruim, am mai scris și am mai zis. Sîntem în stare – notam undeva – să nu tresărim nici dacă ar începe un al treilea Război Mondial, al Apocalipsei, cufundați cum sîntem cu toții în noroiul scandalurilor interne, cele mai multe mărunte și trecătoare.

Cele scrise și zise sînt valabile și pentru trecerea cu vederea, de presă și de clasa politică, a unuia dintre cele mai importante evenimente dramatice ale lumii de azi:
Darea pe față la Conferința de Securitate de la Munchen a disensiunilor tot mai crescînde dintre America lui Trump și Uniunea Europeană a lui Merkel.

Intitulată inițial, în 1963, Internationale Wehrkunde-Begegnung (Întâlnirea Internațională a clienților pentru apărare), Conferința e un mare eveniment anual al factorilor de decizie politică și a experților din întreaga lume în chestiuni de securitate. La început au fost invitați doar din Germania, Statele Unite și din alte state membre NATO. Din 1999 sînt invitate și alte țări din Europa Centrală și de Est, precum și China, India, Iran, Japonia și Rusia.
Anul acesta, printre cei 500 de lideri politici participanți s-a numărat și vicepreședintele SUA Mike Pence. Deși invitat președintele Franței, a lipsit.

Lucrările conferinței au fost deschise de Klaus Iohannis, în calitate de înalt reprezentant al statului care deține președinția UE, de Angela Merkel, șefa țării care găzduiește Conferința, și de președintele Egiptului, ca înalt reprezentant al statului care deține președinția Uniunii Africane. Se vorbește de o presă prezidențială. Nici măcar această presă nu s-a ocupat de Conferința de la Munchen, deși Klaus Iohannis a fost prezent anul acesta, după ce trei ani la rînd a lipsit, a ținut un discurs și a avut o întîlnire cu vicepreședintele american, și el prezent la Conferință. Ce să mai spunem de presa independentă!

Presa lumii a fost unanimă în a sesiza că reuniunea a fost terenul confruntării dintre America și Uniunea Europeană. Potrivit unei reviste a presei internaționale făcute de Rador, titlurile corespondențelor ating pesimismul în privința relațiilor dintre America și Uniunea Europeană, transformată de Germania într-un al patrulea Reich. Der Spiegel scrie despre Anunțuri tranșante, fisuri adînci, iar Reuters despre faptul că Politicile lui Trump ii unesc pe aliati impotriva sa la Conferinta de securitate de la Munchen. Citez din depeșa Reuters despre ecourile disensiunilor dintre foștii aliați în rîndurile opiniei publice:

„Dubii cu privire la rolul Washingtonului în lume sunt pe cale de a fi resimţite atît de simpli cetăţeni, cît şi de specialişti în politica externă. În Germania şi în Franţa, jumătate din populaţie consideră puterea americană drept o ameninţare, un procent în creştere puternică faţă de 2013, această fiind şi o opinie împărtăşită de 37% dintre britanici, potrivit unui raport al Pew Research Center, cu sediul la Washington, înainte de Conferinţa de securitate Munchen.”

Punctele de gravă disensiune au fost politica față de Iran, gazoductul Nord Stream și atitudinea față de expansiunea Huawei.
O imagine a disensiunii ne dă cuvîntarea vicepreședintelui american Mike Pence în chestiunea Iranului:

„A sosit momentul ca partenerii noștri europeni să înceteze să submineze sancțiunile Statelor Unite împotriva acestui regim revoluționar criminal. A sosit momentul ca partenerii noștri europeni să fie alături de noi și de poporul iranian, aliații și prietenii noștri din regiune. A sosit momentul ca partenerii noștri europeni să se retragă din tratatul nuclear cu Iran și să ni se alăture pe măsură ce creăm presiune economică și diplomatică necesară pentru a oferi poporului iranian, regiunii și lumii pacea, securitatea și libertatea pe care o merită”.

Reuters descrie răceala cu care a fost primită cuvîntarea Aliatului american și, în general, răceala liderilor europeni față de vicepreședintele în exercițiu, spre deosebire de entuziasmul față de Joe Biden, fostul vicepreședinte:

„Succesorul lui Biden, Mike Pence, a fost primit cu tăcere la recepţia în palatul parlamentului bavarez vineri seara, după ce şi-a semnat mesajul: „Vă aduc salutări de la cel de-al 45-lea preşedinte al SUA, preşedintele Donald Trump”.

Vicepreședintele american a luat atitudine și față de cooperarea tot mai strînsă între Germania și Rusia, concretizată în construirea Nord Stream. Replica Angelei Merkel ar trebui să dea fiori rusofobilor de la noi:

„Dacă în timpul Războiului Rece (…) am importat mari cantităţi de gaz rusesc, nu înţeleg de ce vremurile ar trebuie să fie mult mai grele astăzi. Așa că putem spune: Rusia rămâne un partener. Vrem să facem Rusia dependentă doar de China? Este acesta interesul nostru european? Nu cred nici acest lucru.
Din punct de vedere geostrategic, Europa nu poate avea un interes în tăierea tuturor relaţiilor cu Rusia.”

Reuters, marile ziare ale lumii pun disensiunile pe seama lui Donald Trump.
Secvența în care liderii europeni îl ovaționează pe Joe Biden e semnificativă:

„Promiţînd că «America se va întoarce« («America will be back») odată ce Donald Trump îşi va părăsi funcţia, Biden a fost ovaţionat în picioare la Conferinţa de securitate de la Munchen de delegaţii care găsesc că poziţia actualului preşedinte în politica externă este dificil de agreat. (…)”

Sînt actualele disensiuni doar expresia politicii zurlii a lui Donald Trump?
Răspunsul Nu s-ar întemeia pe realitatea de necontestat că Donald Trump a fost ales de americani președinte al Americii.
Noi însă credem că răspunsul Nu se întemeiază și pe o privire lucidă aruncată asupra lumii de azi. Noi, oamenii, și cu atît mai mult, noi, românii, sîntem neputincioși în a depăși spaima de schimbări radicale, de răsturnări ale ordinii de decenii, deoarece ființa umană se teme, ca și Cetățeanul Turmentat al lui Caragiale, de amețeala de pe urma împingerii. O simplă recapitulare din perspectivă istorică ne atrage atenția că alianțele au fost mereu schimbătoare. În 1950, alianța dintre URSS și China comunistă părea imuabilă. Așa cum azi alianța de după al Doilea Război Mondial, din timpul Războiului Rece, dintre America și Germania ni se pare imuabilă. Cum să concepi că între cei doi Aliați ar putea izbucni un nou Război Rece? E o întrebare pe care și-o puneau mulți și după al Doilea Război Mondial și în legătură cu alianța dintre America și Rusia. Cine putea să creadă că Japonia, cea care umilise America, va deveni aliata Americii, iar Rusia, care luptase umăr la umăr cu America împotriva Germaniei, va deveni dușmana Americii? De ce n-ar fi posibilă și o schimbare în relația dintre SUA și Germania?

A pune disensiunile crescînde dintre America și Uniunea Europeană doar pe seama politicii izolaționiste a lui Trump, sperînd că un alt președinte va purcede imediat la pupat Piața independenței cu Germania înseamnă a neglija noul context mondial, net diferit de cel din anii Războiului Rece. S-a schimbat ceva în statutul Rusiei. Occidentul se vîrîse sub umbrela americană, pentru că dinspre Moscova venea pericolul extinderii comunismului în zona deținută de capitalism. Acum, Rusia e capitalistă. Chiar dacă e vorba de un capitalism sălbatic, e capitalistă. Cu Moscova acum se poate face comerț. E drept din punct de vedere politic, Moscova a rămas expansionistă. E însă expansionismul tradițional rusesc, de pe vremea țarilor, și nu expansionismul bolșevic de pe vremea lui Stalin. Din punct de vedere economic, Rusia e o atracție pentru Occident. Pentru Occident, și Iranul e o atracție din punct de vedere economic. La rîndu-i America, indiferent de cine e președinte, știe deja că Războiul Rece, noul Război Rece, se duce în plan economic. Sancțiunile împotriva Iranului lovesc în interesele Germaniei și nu în cele ale Iranului. Campania împotriva Huawei e dusă de americani din interese strict economice. Marile puteri europene nu vor să se așeze în spatele Americii în acest război, pentru că le afectează interesele. Oricît ar părea de ciudat, deoarece noul Război Rece e strict economic, pentru America Germania e un dușman mai periculos decît Rusia. Rusia nu amenință dominația economică a Americii în lume.

Uniunea Europeană e sub influența Germaniei. Mai devreme sau mai tîrziu, dacă Războiul Rece se amplifică, țările din Est vor trebui să aleagă între UE și America sau mai degrabă între UE și Germania.

Ce face România în aceste condiții?
Ia în calcul posibilitatea unui Război rece între foștii aliați și prin urmare necesitatea unei alegeri între cele două părți?
La Conferință Klaus Iohannis a pledat în discursul său pentru împăcarea dintre Germania și SUA, avansînd termenul de animozități temporare:

„În acest context, securitatea și apărarea ar trebui să fie un catalizator pentru diminuarea animozităților temporare de peste Atlantic. Nu ne putem permite nici un fel de înțelegere greșită pe subiecte cu asemenea implicații strategice. Trebuie să evităm inițiative care sugerează competiția transatlantică și să ne concentrăm pe construirea unui consens mai puternic pe problemele pe care trebuie să le rezolvăm împreună.”

Nu e prima oară cînd doar Klaus Iohannis vorbește pe plan extern în numele României. Prin Teodor Meleșcanu, Guvernul nu există în planul politicii externe. Ca să se poată căpătui cu o nouă pensie de lux, de astă dată la CCR, Teodor Meleșcanu a predat Externele lui Klaus Iohannis. Iar Klaus Iohannis, din cîte se vede, pleacă de la premisa că animozitățile sînt temporare și în consecință România trebuie să fie cu fundul în două luntri.

Nimic nou sub soare, a fost asta politica lui Nicolae Ceaușescu față de conflictul sovieto-chinez.
Se vrea Klaus Iohannis un al doilea Ceaușescu în această privință?


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

11 comentarii pentru articolul „Se vrea Klaus Iohannis un Nicolae Ceaușescu în conflictul germano-american?”

  • Cică aurel ar fi ‘urcat’ la etaj ! Ce zici șerbane, l-ai … depistat ?

  • Maestre, multi vad, putini cunosc. Al treilea razboi mondial e inceput deja de cativa ani, dar putin stiu cum se desfasoara si ce faze cuprinde. Un indiciu: data declansarii anteriorului. Scopul WW3 este impunerea Guvernului Mondial cu sediul in Orientul Mijlociu. Vechi de peste 150 de ani, planul acapararii puterii globale a suferit ajustarii de-a lungul timpului, dar in linii mari a ramas acelasi. Cine intelege de ce au fost atacate Irakul, Afganistanul, Libia si Siria intelege si cine se afla in spatele acestor agresiuni. Toate aceste tari, impreuna cu Iranul si Coreea de Nord au ceva in comun, fapt ce le face foarte importante pentru Oculta. O bresa in ofensiva fortelor antihristice – cel mai potrivit termen pentru a desemna Oculta – a fost facuta de Rusia, care a refuzat sa moara odata cu URSS. Viitorul arata cam in felul urmator: SUA si UE sunt pe faras. Rusia si China se ridica, dar alianta lor se va rupe din cauza dragonului care tanjeste in ascuns dupa bogata Siberie. Israelul va sucumba, dar isi va reveni in vremea Antihristului. Turcia dispare, Kurdistanul apare. Imperiul bizantin se reface. Germania triumfa impotriva Rusiei, care va face prapad Occidentul. Cat despre Romania, viitorul ei va fi creionat de un lider care se va ridica peste cateva luni. Un sfat pentru romanii din tarile nordice: fugiti cat veti mai putea, ca noaptea nucleara este aproape.

    • Dupa al treilea WW singura certitudine e ca doar scorpionii si paianjenii vor mai vietui p’acilea. Eventual si cativa oameni pierduti prin vreo grota mai adanca. Iar din Romania nu se va ridica nici un lider ca e contra naturii natiei. Aici se da doar in cap, nu se ridica nimeni! Mai ai dume d’astea, ca sunt dragutze si noua ne place sa ne radem!

    • Băi putzoi, te-ai SCREMUT MULT, pân’ să scrii … ‘astea’ ?!?

  • Cernate, da ba, scoate-l tu din anonimat pe Emil Butnaru asta, ca nu si-a educat o baza de cretini care sa-i dea like-uri. Cum ai fi matale, care ai minim 3 asigurate: tu ¨insiva¨, cascopitecul si savanta..
    Desi p-astia din urma incepi sa-i pierzi, usor, in favoarea celuilalt taranoi, fin umorist, Tudor Bucur.
    Apropos, p-asta nu-l corectezi la:
    „Gaselnita „politica zurlie” a lui Tramp. Expresia ar putea cave cariera ca celebrele „milionarii de carton” sau „binomul”.´´?
    Sau excede competenta ta de virgulator?

    • Oricum, la cascopitec ai rezultate notabile, ia uite cum si-a imbunatatit gramatica: ¨spunei’ o in particular¨… 🙂

      • Jipa, sati linistit..Nu ma interesezi ca persoana DELOC. Doar ca personaj, apendice grobian al lui Cernat. Daca nu te-ai gudura atata pe langa bully-ul blogului, nu te-as baga in seama.

    • Gabriel Serban, n-ai citit atent.
      1.Nu am chiar nimic cu Butnaru, imi place si CE scrie si CUM scrie, era raspuns la un comentariu al lui Cernat care ii transmitea, plin de condescendenta :
      ¨În plus, vreau ca să ai și tu replici la postare, că nu prea te bagă nimeni în seamă, după câte am văzut până acum..¨
      2. Aia de n-ai inteles-o, cu ¨cave¨, n-am inteles-o nici eu, era citat din Tudor Bucur..

  • Toti fac ce stiu mai bine: expansionism mai hard sau mai soft (impreuna cu ipocrizia de rigoare). Romania, proasta de serviciu a Europei iar e prinsa cu chilotii in vine. Se uita tamp si nu stie pe care stapan sa-l slujeasca mai bine. Nea Nicu era prea tare in materie de slalom urias printre grangurii mondiali. Astia de azi cu Werner si Mele in frunte sunt doar niste amatori pe langa Ceausescu, bieti purtatori de mingi de ping-pong fata de mingiile de baschet cu care era dotat al batran! Azi, Romania nu are politica externa.

    • Ai zis bine, .. [man] …! Ăștia dau doar ‘pase’ înapoi, sau laterale, luftează din careu’ mic, sau dau doar … TRASH-uri !!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *