CCR a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României. Guvernul va stabili noua dată a alegerilor, iar procesul electoral va fi reluat în integralitate

Gîndul lui Cristoiu de vineri, 17 mai 2019

O carte de căpătîi pentru lucrătorii din Serviciile secrete din România și nu numai

În efortul de a trage o concluzie asupra felului în care Mihai Caraman și-a îndeplinit misiunea de spargere a NATO, în cartea sa, Mihai Caraman – un spion român în meandrele Războiului Rece, Florian Banu trece în revistă aprecierile unor lucrători sau specialiști în domeniu:

„În cazul lui Mihai Caraman aprecierile elogioase la adresa activităţii sale au venit, aşa cum am arătat, inclusiv de la adversari. Potrivit jurnalistului francez Thierry Wolton, «NATO a fost obligat să-şi schimbe codurile, să-şi modifice organizarea şi să distrugă o mare parte din arhive». Jean Rochet, fostul şef al DST-ului, referindu-se la acţiunile reţelei Caraman, nota că «opinia publică nu va reuşi vreodată să-şi dea seama de amploarea afacerii şi ce rezultate a obţinut singura reprezentanţă diplomatică a unuia dintre cei mai modeşti membri ai blocului comunist».”

Cum au fost obținute documentele din cadrul NATO?
Florian Banu răspunde pe zeci de pagini acestei întrebări într-o radiografie de excepție a activității desfășurate de Rețeaua Caraman, o radiografie posibilă doar prin cunoașterea în amănunt a domeniului aparte al Intelligence. E ajutat în realizarea acestei radiografii, care face din volumul despre Spargerea NATO o carte de căpătîi pentru lucrătorii din serviciile secrete din România și nu numai, de mărturisirile în premieră făcute autorului de însuși Mihai Caraman. Mihai Caraman a refuzat pînă acum să vorbească pe larg despre activitatea sa la Paris. Cum nu și-a publicat memoriile, cei care au scris pînă acum despre Rețeaua Caraman n-au avut la dispozițiile amănuntele profesionale venite direct de la sursă. Cei care vor scrie beneficiază acum de aceste amănunte grație cărții lui Florian Banu.

După cum mărturisește în carte, Mihai Caraman n-a pătruns în sediul NATO niciodată.
A spart NATO prin crearea și îndrumarea a ceea ce s-a numit Rețeaua Caraman.
Prin Rețeaua Caraman se înțelege un număr de persoane din cadrul NATO cu acces la documente secrete pe care le-a recrutat și îndrumat după aceea ofițerul român.

Recrutarea unei persoane pentru a deveni agent e o operațiune cheie a spionajului.
Victor Suvorov, ofițer GRU, refugiat în Marea Britanie, se ocupă în cartea sa Principiile spionajului. Cum funcționa cea mai puternică și cea mai închisă organizație de spionaj a secolului XX, tradusă în românește la Polirom în 2016, de recrutare ca operațiune cheie pentru spionaj:

„Prima Facultate a Academiei Militare Diplomatice. Primul curs din prima zi a anului întîi.

A doua zi și în toate zilele următoare, pe parcursul celor trei ani de studii, primele două sau patru ore ni se va preda limba străină. Dar prima zi este deosebită. Primul curs este despre spionajul strategic prin agenți și despre operațiunea – cheie a acestuia – recrutarea agentului. Fără recrutarea unui agent care să aibă acces la secretele inamicului nu poate exista spionaj prin agenturi.

Importanța recrutării pentru spionaj e dovedită și din faptul că studenților le vorbește despre ea Șeful Academiei Militare Diplomatice a Armatei Sovietice, „amiralul Leonid Konstantinovici Bekrenev, singurul amiral din istoria sovietică ce a primit trei stele pe epoleți pentru activitatea desfășurată în cadrul agenturilor de obținere a informațiilor”.

După ce proclamă că „fără recrutări nu se poate”, maestrul spionilor ruși le oferă cursanților și definiția simplă, pe înțelesul tuturor, a recrutării:

„A recruta înseamnă a determina (a convinge, a îndupleca) alt om să facă ceea ce îi ceri.”

Finalul capitolului despre recrutare reafirmă tranșant importanța recrutării în spionaj:

„Recrutarea este piatra de temelie a spionajului prin agenturi. (…)
Cel căruia nu-i reușea nici o recrutare nu era considerat spion.
Cînd se întîlneau pe cărare doi lupi bătrîni ai spionajului nu stăteau să studieze cîte distincții pe piept și cîte stele pe epoleți are fiecare. Întrebarea era pusă direct, fără ocolișuri:
– Ai recrutat?
– Am recrutat.
– Cîți, dacă nu e secret?”

Despre recrutare au făcut dezvăluiri în memoriile lor mai toți ofițerii de teren din istoria serviciilor secrete.
Larry Devlin, șeful Stației CIA din Congo între 1960-1967, celebru și pentru c-a gestionat tentativa de asasinare a lui Patrice Lumumba, și-a publicat memoriile în 2007, la PublicAffairs, sub titlul Chief of Station, Congo: A Memoir of 1960-1967. Într-un studiu mai amplu dedicat asasinării lui Patrice Lumumba, abordam aceste memorii și ca pe un manual de recrutare a informatorilor nu numai în cazul CIA, dar şi în cel al oricărui Serviciu Secret din lume.

Primul pas în recrutare vizează disponibilităţile informative şi psihice ale celui ales drept ţintă:

„A recruta agenţi nu este, sau n-ar trebui să fie, un proces grabnic. Procesul începe cu depistarea cuiva care pare să aibă acces la informaţii de interes pentru Guvernul SUA. Alternativ, el (sau ea) poate fi recrutat (sau recrutată), deoarece e într-o poziţie capabilă de a sprijini politicile sau obiectivele americane. Apoi, vei încerca să-i determini motivaţia, punctul său de vedere şi opiniile, dacă are probleme – financiare sau de altă natură –, detalii despre viaţa sa de familie, orice aversiune personală şi tot aşa.”

După ce-ai pus ochii pe un posibil recrut, purcezi la recrutarea propriu-zisă.
Nici asta nu-i un lucru simplu:

„Dacă decizi că persoana este atît de folos, cît şi de recrutat, vei încerca să stabileşti o relaţie mai apropiată. Vei face lucruri pe care crezi că o vor amuza sau interesa pe respectiva. Dacă îi plac glumele, vei spune glume. Dacă îi face plăcere să discute despre Literatură sau Economie, vei discuta despre Literatură sau Economie. Dacă îi place să mănînce şi să bea, vei bea şi vei cina cu ea. Primii trei paşi – depistarea, evaluarea şi dezvoltarea – sînt toţi preliminari pasului final şi crucial: recrutarea. Apoi îi vei pune întrebarea crucială (vrei să colaborezi cu noi? – n.n.) şi vei spera la un răspuns afirmativ.
Procesul are multe în comun cu seducţia.”

Gordon Corera în cartea The Art of Betrayal: Life and Death in the British Secret Service (Arta trădării: Viaţa şi moartea în Serviciul Secret Britanic),apărută la Orion în 2011, tradusă în româneşte la Litera, în 2014, sub titlul MI6. Adevăruri şocante despre istoria serviciilor secrete britanice, redă conținutul unui interviu cu Daphne Park, pe numele ei lung Daphne Margaret Sybil Desiree Park, baroness Park of Monmouth, e o faimoasă agent MI6 din anii Războiului Rece.

Daphne Park a activat ca şef de staţie MI6, sub acoperire diplomatică, la Moscova (1954-1956), în Congo (1959-1961), Hanoi (1969-1970), Ulan Bator (1972). Decorată de mai multe ori pentru activitatea de agent MI6, a ajuns supervizor în Centrală. Dacă n-ar fi fost misoginismul de la vremea respectivă din MI6, ar fi parvenit pînă la funcția de director.
S-a născut în 1921 şi a murit în 2010, niciodată casătorită.
Din MI6 s-a retras în 1979.
În cadrul interviului e abordată o dificultate în cazul ofițerilor femei cînd trebuie să recruteze un bărbat sau pur şi simplu cînd trebuie să tragă de limbă un bărbat:

„Unii bărbaţi dezvăluie mai multe în faţa unei femei spion, dar, în acelaşi timp, femeile ofiţer din cadrul MI6 trebuie să aibă grijă ca ţinta lor să nu le facă avansuri. Cîteodată, era, poate, nevoie ca individul racolat să fie prevenit, ca să nu creadă că atitudinea prietenoasă avea o motivaţie personală, ci profesională. «Trebuie să îţi fi dat seama că lucrez pentru MI6, spuneam noi», îşi amintea o femeie ofiţer. «Iar ei întotdeauna spuneau: Da, sigur». În unele culturi, faptul că o femeie ia cina cu un bărbat poate trezi suspiciuni, dar nu neapărat legate de spionaj, suspiciunea putînd oferi o acoperire utilă.”

Lovitura dată de Florian Banu prin cartea sa constă în faptul că Mihai Caraman a acceptat să-i facă dezvăluiri despre activitatea sa ca făuritor și coordonator al Rețelei care a spart NATO. Putînd fi considerate memorii ale fostului spion, interviurile pun la dispoziția cititorilor, grație cărții semnate de Florian Banu, amănunte excepționale despre cum au fost recrutate și dirijate persoanele din cadrul NATO. Pentru fiecare dintre membrii Rețelei sînt descrise cu lux de amănunte etapele recrutării – de la punctarea țintei, pînă la obținerea primului document. Unul dintre momentele cruciale ale recrutării e reprezentat de cunoașterea slăbiciunilor țintei. În cazul lui Francis Roussilhe, de exemplu, după punctare și studiere atentă, Mihai Caraman s-a folosit de o preocupare aparte a funcționarului NATO:

„De ani buni, Roussilhe îşi suplimenta veniturile (de altfel, destul de modeste) cu o mică şi nevinovată afacere: vindea amatorilor de delicatese din sediul NATO un delicios pateu de casă, fabricat artizanal în Quercy, regiunea de unde provenea familia sa. Cumpărat direct de la producătorii din zonă, pateul era revîndut la Paris cu un adaos de 10% faţă de preţul iniţial. Această afacere, care denota şi sensibilitatea funcţionarului faţă de bani, a reprezentat, de altfel, «cîrligul» cu care Mihai Caraman va reuşi să-l «agaţe» pe Roussilhe!”

Prin urmare, Mihai Caraman s-a decis să-l abordeze sub legenda de mare amator de pateu de gîscă.
Recrutarea, dar și controlarea agentului, cer însușiri deosebite din partea ofițerului: de la capacitatea de a intra în contact firesc cu cei întîlniți în cale pînă la subtilitatea psihologică.
Prin descrierea recrutărilor și a dirijării agenților, cartea despre Mihai Caraman e un manual de recrutare.
Prin accentul pus pe felul în care țintele cad în capcană, sfîrșind prin a spiona în favoarea unei puteri străine, cartea e și un manual despre cum să ne ferim de recrutare.

(Din Prefața semnată de mine la cartea lui Florian Banu, Mihai Caraman – un spion român în meandrele Războiului Rece, în curs de apariție la editura Corint)


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

25 comentarii pentru articolul „Gîndul lui Cristoiu de vineri, 17 mai 2019”

  • Tudor Bucur, nu are miza pariul ala in care daca pierzi ¨declari aici ca esti cel mai mare idiot¨..
    Esti un IDIOT SINISTRU, stim, nu trebuie sa ne mai confirmi..

  • Ba Geo/ Teo Matei. vezi cum ai sarit ca ars in apararea lui Covesi intr-o cestiune(!) care n-are ABSOLUT NICIO relevanta?? Sau face parte din categoria femeilor inteligente pe care ziceai ieri ca le adori ?? 😀 

    • Ba, Nikola, hai sa facem la rece un studiu de caz, lasând-o pe Kovesi deoparte, pentru ca „cestiunea” are o relevanta uriasa.
      Adica… eu, cetatean de buna credinta al patriei mele, interesat de bunul mers al societatii super-democratice în care traiesc, intru seara târziu pe un site respectabil, evz.ro, si pe altele ca sa ma informeze jurnalisti de onoare ce s-a mai întâmplat în ziua respectiva în tarisoara mea… Spicuind, deci, tot felul de informatii disparate, dau si peste articolul cu pricina, în care gasesc una dintre cele mai scârboase minciuni cu care Antena 3 continua sa manipuleze un numar impresionant de români. Dar… eu nu gasesc minciuna direct pe site-ul Antenei 3, ci pe evz., care insereaza într-un articol scurt de doua ori afirmatia ca „VICTOR PONTA A DECLARAT CA LAURA KOVESI I-AR FI SPUS CA ARE O RELATIE DE IUBIRE CU GHITA”, afirmatie pe care Ponta nu a facut-o niciodata. Cica stirea ar fi „BOMBA ANULUI”. Ce ticalosie!
      Ba, Nikola, tie nu ti se face greata când vezi ca PSD prin televiziunile si site-urile lui de casa îi minte pe români ca pe ultimii prosti?

      • Vezi geniule ca declaratia lui Ponta apare negru pe alb in incheierea 142, dosar 926/1/2019 de la ICCJ. Luati de aici si ofticati-va in grup ca balena mov v-a tradat in amor. Nu stiu cine-i Cezar Lupu, dar in mod cert lui sa nu-i spuneti. La cat de disperat scrie, asta sigur isi face seppuku.
        https://www.luju.ro/dezvaluiri/cazuri-celebre/iubirea-lulutei-declaratie-exploziva-a-fostului-premier-victor-ponta-despre-sentimentele-laurei-kovesi-pentru-sebastian-ghita-cu-prilejul-unei-vizite-private-i-s-a-adresat-stie-ca-il-iubeste-dar-ca-daca-il-mai-prinde-ca-vorbeste-cu-aia-o-sa-il-aresteze-si

        • Mersi, am citit, inteligentule! Nimic concludent în a demonstra ca între Kovesi si Ghita ar fi existat o relatie de iubire, ceea ce neaga si presupusul amorez.
          Ia zi-mi, luju.ro nu este cumva tot site-ul lui Voiculescu si nu cumva site-ul asta a scos mai ieri la iveala documente „adevarate” ca Laura Kovesi ar avea în SUA mai multe proprietati nedeclarate, minciuna dezvoltata pe îndelete într-o alta emisiune de-a raspopitului pe Antena3 ?!

          • Nu mi-am facut un scop in viata sa conving pe nimeni de nimic. Fiecare este liber sa creada ce vrea. Eu unul nu pot vorbi decat in numele meu.
            Alfel, ce treaba are amorul in povestea asta? „I love you but if you…whatever” n-are nicio treaba cu iubirea. Era modul in care regii Angliei obisnuiau sa-i ameninte pe cei din cercul de apropiati. Ce n-am inteles insa este disperarea cu care voi, fanii balenei, ati primit vestea…ziceai ca ati realizat ca sunteti rodul unui incest. N-am inteles mecanismul prin care un om poate fi atat de sensibil la imaginea altui om care nu ti-e mama/tata/nevasta/etc. Sunt sigur ca cineva, undeva sta acum si va noteaza reactiile pentru a calcula urmatorul trigger emotional cu care sa va scoata in strada la momentul oportun.

        • Te prefaci ca nu ai realizat ca pe mine ma deranjeaza de data asta mai mult minciuna si diversiunea din mass-media, si nu soarta Lui Kovesi.

    • Georgica, TOTI mint si manipuleaza, problema vine cand au reusit sa te manipuleze in asa fel, ca nu mai vezi minciuna decat intr-o parte..
      Uite, in contrapartida o mizerie muuult mai mare:
      Cand a fost internata jandarmerita aia care a fost batuta cu bestialitate pe 10 august, un umflat de are emisiune la B1 a lansat teoria, aratand o poza cu ea internata si una la externare, ca si-a pus implanturi..
      Si ca ¨nu o fi aia recompensa pentru ca s-a dat lovita??¨.
      Altfel, nu poate sa-ti fie decat mila de un labar care n-a auzit de sutiene push-up.. 🙂

      • Nu cunosc minciuna cu implanturile jandarmeritei, grava si aia, dar cunosc minciunile dovedite despre starea ei de sanatate, vehiculate de Jandarmerie si de PSD, pentru a-si justifica asaltul în forta asupra manifestantilor pasnici. În dosarul „10 august” se cerceteaza si aspectul acesta.
        Pe mine nu ma poate manipula nimeni, ba, Nikola, las-o moarta! Eu vad minciunile de pretutindeni, stiu ca fara minciuni mass-media ar fi moarta, dar daca punem în balanta minciunile putere-opozitie, minciunile PSD darâma cântarul!

        • Da ba, esti perfect echilibrat, se vede de la o posta! 😀

        • Si ar trebui sa faci distinctia intre minciuna si mizerie; ca aia cu implantul e o mizerie ordinara. Nu poti s-o echivalezi cu speculatiile despre starea de sanatate a femeii, care, chiar exagerate fiind, devin minciuni abia dupa verdictul final al medicilor.

          • No, bine, ba, Nikola, tu, care esti un fin, faci distinctia mai usor…
            Nu este vorba despre nicio speculatie! Reprezentantul Jandarmeriei a iesit pe post si a afirmat ca jandarmerita era grav bolnava si ca s-ar putea sa ramâna paralizata, în timp ce Ministrul Sanatatii, Pintea, a informat ca domnisoara era în stare buna si ca a avut doar un hematom.
            Te felicit din toata inima ca tu poti observa minciunile din ambele parti, chiar daca, PARE-SE, nu le cunosti pe cele de stânga!

          • Da ba si dupa ce a declarat ala ca e bine mersi, medicii au decis sa n-o externeze, ca tre sa-i mai faca CT (tomograf) pt ca exista suspiciuni datorate unor dureri puternice de cap etc .. Dar la tine, stirea se opreste unde-ti convine tie.

          • Exact. Trebuia inventat ceva dupa gafele facute în luarile de pozitie ale celor doi pesedisti. Si pe urma au externat-o dupa doar 3 zile, jandarmerita reusind sa alerge înspre masina (exista filmuletul).
            Nikola, subiectul asta nu te-a avantajat deloc. A+

          • Aaaa, au mintit medicii de la Floreasca si au tinut-o cu japca, la comanda politica..
            Ca sa pateasca ce a patit Bradisteanu pt ca l-a tinut o zi pe Nastase: condamnare la 1 an inchisoare cu suspendare.
            Ai dreptate, te-a avantajat pe tine! 😀

          • Nu, Nikola, se vede ca nu cunosti procedurile medicale. În asemenea cazuri, de-i bine, de-i rau, se impune tinerea sub observatie un timp a pacientului în institutii specializate. Îti repet înca odata si gata: reprezentantul Jandarmeriei a mintit când a vorbit despre starea de sanatate a colegei lui! Ba, tu esti mai încapatânat si ca Serban!

          • Ba, pai nu zisesi tu cu manuta ta ca trebuia INVENTAT ceva dupa gafe. CINE si CE a inventat, ca sa ne-ntelegem???
            Ca acum ai cotit-o ca la unitatea de elita.. acum sunt PROCEDURI pe care nu le cunosc eu ???

          • Nikola, esti treaz? Omule, mincinosul ala de purtator de cuvânt al Jandarmeriei nu avea diagnosticul medicilor când a zis la tv. ca duduia este grav bolnava si ca nu stie cum le va spune parintilor ei ca ea poate sa paralizeze! Ai înteles?! Ma lasi?

          • Cine rahat a vorbit in afara de tine de vreun jandarm, eu am spus despre decizia MEDICILOR si ce au spus MEDICII iar tu mi-ai raspuns ca ¨exact, trebuia inventat ceva..¨
            Ba, nu cred ca esti asa varza sa nu-ntelegi, cred c-o mermelesti ca sa pari ca ai tu dreptate..

          • Bine! Asa-i cum zici tu. Bine?!

  • Iar acum serviciile secrete romanesti sunt anexele celor occidentale/israeliene, caci, in capitalismul salbatic, neoliberal, totul este de vanzare, inclusiv constiintele. Activitatea lui Caraman in Vest este nu numai o dovada clara ca NATO este vulnerabila, putand oricand sucumba, dar si ca tarile occidentale sunt extrem de corupte, cu mult peste nivelul Romaniei, doar ca ea este mai putin vizibila pe orizontala. O dovada in plus care atesta nivelul coruptiei in tarile Europei de Vest este aderarea Romaniei la UE, cumparata cu pretul distugerii economiei nationale.

  • Între 1990 si 1992, spionul Mihai Caraman este sef SIE. Anul pensionarii fortate a acestuia este marcat de moartea suspecta a doi dintre colegii lui, apropiati de occident, care erau potentiali martori ai colaborarii dintre Securitate si KGB. Generalii Gheorghe Moga si Nicolae Doicaru mor amândoi în 1992, primul într-un accident de masina, iar al doilea într-un accident de vânatoare.
    Ca-n filmele cu spioni, nu-i asa?

    • Foarte tare:
      Mihai Caraman le-a zis francezilor ca ministrul lor, Charles Hernu, fusese agent cooptat de SIE Roumain.

    • Nicolae Doicaru a fost împușcat „accidental”, cu o armă cu glonț, la o partidă de vânătoare, in condițiile in care participanții aveau arme cu alice !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *