Gîndul lui Cristoiu de vineri, 5 aprilie 2019

Ionel Brătianu: „Cine concepe relaţii cu străinătatea pentru a asigura siguranţa sau condiţiile de existenţă ale statului pe bunăvoinţa din afară, fie acela din afară cît se poate de amic al nostru, face totdeauna o greşeală şi, în anumite împrejurări, o crimă”

Editura Mediafax a înființat colecția Cărți redescoperite de Ion Cristoiu. Prima carte din această colecție e Ion I.C. Brătianu, Cuvintele unui mare român. Fragmente din discursuri 1914-1927. În Avertisment, intitulat O colecție a cărților redescoperite, mă explic:

„Prin această colecţie îmi propun să scot din întunericul uitării, pentru a oferi spre lectură şi altora, o carte descoperită de mine şi despre care eu cred că e nedrept să rămînă în mormînt pentru totdeauna.
Isus i-a strigat lui Lazăr:
Lazăre, vino afară!
După care i-a zis să umble.
Infinit mai modest, eu îmi propun să înviez cîte o carte.
Am descoperit o carte în mormîntul uitării.
Am propus-o spre tipărire.
I-am zis să umble.
Nu pariez că, în chip automat, va şi umbla.
Eu însă mi-am făcut datoria.”

Despre această primă carte tipărită în colecția Cărți redescoperite de Ion Cristoiu (va urma, Stelian Popescu, Predică în pustiu, culegere de editoriale întocmită și publicată de autor, directorul ziarului Universul în 1941) am convocat amănunte tot în Avertisment:

„Cartea pe care o propun ca deschizătoare de colecţie a apărut, după moartea lui Ionel Brătianu, la Editura Ramuri din Craiova. Autorii au ales din discursurile ţinute de Ionel Brătianu, între 1914-1927, fragmente semnificative pentru imaginea unui politician de excepţie în Istoria României, deoarece a avut un lucru rar la un politician de la noi:
O viziune despre lume şi viaţă, din care s-a născut un Program de viaţă şi activitate.

Selecţia citatelor din Ion I.C. Brătianu aparţine Editurii Ramuri. Cu toate acestea, ne-o asumăm, deoarece e o selecţie inteligentă şi generoasă.
Pentru înlesnirea lecturii am pus intertitluri.
Fotografiile şi citatele tipărite separat sînt opera exclusivă a Editurii Mediafax.
Am căutat să păstrăm din carte oralitatea şi autenticitatea textului.
Acolo unde a fost nevoie, am modernizat formulările, pentru a le face accesibile cititorului de azi.”

După opinia mea cartea nu trebuie să lipsească de pe masa de lucru a niciunui politician român de azi, indiferent că e Dreapta sau de Stînga. Aceasta deoarece, așa cum arăt în prefața Învățăturile lui Ionel Brătianu către politicieni și nu numai:

„Dincolo de notele de concreteţe, condamnate la efemer, dai azi, în cuvîntările lui Ionel Brătianu, peste idei generale despre politică, despre relaţia situaţie internă – situaţie internaţională, despre conduita liderului, despre rolul trecutului în desluşirea prezentului. (….)

Se spune, de regulă, că ar fi bine să-i mai recitim, din cînd în cînd, pe clasicii literaturii române.
Exemplul Ionel Brătianu ne convinge că ar fi bine să-i mai recitim, din cînd în cînd, şi pe clasicii politicii româneşti.”

Cititorilor cristoiublog.ro și Evenimentul zilei le ofer drept îndemn de a citi această carte citatele semnificative desprinse de mine din Cuvîntările strînse în carte, veritabile învățături lapidare pentru politicieni români:

„Noi trebuie să constatăm cu sînge rece realităţile, pentru că acţiunea politică înseamnă prevedere şi realizare.

Este nevoie, mai mult ca oricînd, să fim stăpâni pe noi înşine, pentru a putea fi stăpîni pe destinele noastre.

Noi trăim în prezent, nu în trecut.

Instituţiile care vor să se menţină şi să se dezvolte trebuie să evolueze şi să se armonizeze cu interesele societăţilor în care trăiesc.

Partidele de guvernămînt, pe deasupra voinţei lor, prin faptul însăşi al continuităţii lor, au o solidaritate de răspundere şi deci orice conducător al unui partid, care nu este prea orbit într-un moment de patimă de altă natură, este dator să vadă în liniile generale ale unei lupte politice şi un act de colaborare.

Nimic bun şi sănătos nu sporeşte, dacă concetăţenii se învrăjbesc şi se mănîncă între ei.

Iată de ce este de datoria oamenilor care pretind şi au datoria de a conduce destinele acestui popor să înţeleagă de sus, cu toată înălţimea vederilor, misiunea pe care o are acest popor, în locul unde Dumnezeu l-a pus şi unde, din istoria trecutului şi din faptele prezentului, se dovedeşte care este rostul său, misiunea sa în istoria civilizaţiei.

Mă gîndesc că politica cea mare nu o fac, în chestiuni de asemenea ordin, aceia care cred că sînt cei mai înţelepţi, ci o fac aceia care sînt cu mai mult suflet şi cu mai multă credinţă.

Un popor care vrea să trăiască nu se poate mulţumi cu viaţa trecutului. Trecutul nu merită reamintire decît ca să servească, cum am zis adineauri, de chezăşie pentru viitor. Un popor care lîncezeşte şi stă pe loc este un popor care dă înapoi şi care moare. Slavă Domnului, însuşirile neamului nostru nu permit ca, în secolul al XX-lea, să poată sta cineva la îndoială dacă românii au în faţa lor un viitor mare şi strălucit.

Un popor nu e mare numai prin graniţele sale; un popor e mare prin însuşirile sale, prin forţele pe care le reprezintă. Acele forţe sînt de diferite feluri. Înainte de toate sînt forţele morale, pe care, în primul rînd, le reprezintă conştiinţa poporului în menirea sa; sînt forţele intelectuale, pe care le constituie cultura şi inteligenţa lui; sînt forţele fizice, acelea pe care le măsoară bărbăţia ostăşească a unui neam.

Cine concepe relaţii cu străinătatea pentru a asigura siguranţa sau condiţiile de existenţă ale statului pe bunăvoinţa din afară, fie acela din afară cît se poate de amic al nostru, face totdeauna o greşeală şi, în anumite împrejurări, o crimă.

Noi voim o viaţă puternică de stat, pe temelii larg democratice. Voim dezvoltarea regimului constituţional, în deplină ordine şi legalitate, o viaţă politică parlamentară.
Aceasta implică partide puternice şi temeinic alcătuite, care să poată da viaţă politică organică statului.
Au plătit scump acele ţări în care partidele n-au împlinit aceste condiţii. Fărîmiţarea şi descompunerea lor au adus dezordine şi reaua funcţionare a regimului constituţional şi au condus la zguduiri şi reacţii totdeauna vătămătoare şi primejdioase. Sîntem datori să ferim statul nostru de asemenea primejdii.

Siguranţa Ţării o dă hotărîrea sa, în orice împrejurări, de a-şi apăra, cu toate puterile, drepturile sale şi, totdeodată, înţelepciunea ca, în orice împrejurări să caute ca interesele ei să concorde cu interesele mari ale lumii.
Interesul mare al lumii, în ziua de astăzi, este Pacea.

O operă revoluţionară nu are sorţi de reuşită decît dacă aceia care o conduc au destulă putere ca să o realizeze şi aceia care i se opun nu au destulă conştiinţă sau destulă energie ca să i se opună.
În învăţămîntul istoriei se poate constata că, în cele mai multe cazuri, nu atît capacitatea acelora care au făcut revoluţiile, cît incapacitatea acelora care trebuiau să le împiedice a fost adevărata cauză a triumfurilor unor asemenea încercări.

Istoria este de mare folos pentru aceia care ştiu să tragă învăţături, pentru aceia care se îmbărbătează şi se instruiesc din trecut, trăgînd tot ce le poate spori forţele, dar, totdeodată, dîndu-şi seama şi de ceea ce istoria învaţă prin evoluţia societăţilor. Din ea se vede cum aceia care nu ştiu să se adapteze vremurilor sînt chemaţi să scadă şi să piară.

Prima condiţie pentru a fi capabil de a guverna este să fii capabil a te guverna.

Toate actele: şi cel de la Chişinău, şi cel din Bucovina, şi cel de la Alba-Iulia sînt manifestări însemnate şi care, venite la timpul lor, au contribuit să se realizeze în întregime opera pe care o impuneau soarta neamului nostru şi lupta lui de veacuri.

Chezăşia esenţială a situaţiei internaţionale a unui stat e sănătoasa lui stare internă. Lucrînd pentru organizarea şi dezvoltarea acestei stări, contribuim totdeauna la realizarea unei bune politici externe.

Dar actuala desfăşurare a vieţii internaţionale şi problemele fundamentale ce urmează a fi rezolvate după războiul mondial cer imperios ca situaţia internă şi externă a României să-i îngăduie nu numai ca ea să-şi spună cuvîntul, dar cuvîntul ei să fie ascultat.

Am auzit adesea vorbindu-se de „marii europeni”, numind astfel pe aceia care, exclusiv preocupaţi de părerea străinătăţii, socotesc că pot înlocui prin succese externe forţele interne. Procesul cred că este răsturnat, adevăratul mare european este acela care contribuie la dezvoltarea Europei prin dezvoltarea forţelor naţionale pe care le reprezintă.

Multe feluri de slăbiciuni sînt primejdioase pentru un om politic. Dar tot Bismarck a dat o definiţie, pe care o găsesc capitală. El zicea: „Ca să cunoşti adevărata valoare a unui om, să scazi din facultăţile sale vanitatea şi să vezi ce rămâne”. Cu alte cuvinte, cu cît vanitatea este mai mare, cu atît valoarea lui rămîne mai mică. Iar dacă vanitatea copleşeşte restul însuşirilor, oricare ar fi ele, atunci acel om devine negativ.

Această definiţie este adevărată nu numai în politică, dar, desigur, în toate relaţiile omeneşti, şi eu am cunoscut oameni foarte inteligenţi, străluciţi chiar, dar care, puşi în această ecuaţie a lui Bismarck, deveneau o cantitate negativă şi negativi au rămas.”


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

17 comentarii pentru articolul „Gîndul lui Cristoiu de vineri, 5 aprilie 2019”

  • Kovesi vs SIIJ e primul caz din istoria Dreptului în care acuzatului i se permite să vină la proces atât cu avocatul apărării, cât și cu procurorul propriu. E strigător la cer ceea ce se întâmplă! ICCJ e o covergă juridică. La ce să te-aștepți de la o instituție a cărei șefă se plânge de existența drepturilor omului? Judecătoarea „pă sistem” care-a scăpat-o absolut ilegal pe Kovesi ar trebui să înfunde pușcăria pentru nemernicia făcută. Desigur, nu va păți nimic, cum nimic nu va păți nici Kovesi (…).(justitziarul/ro)

    • Umărul lu tractoristu-șef de la PG pe care plîngea Statu paralel, pardon Kovesi, e cam lăsat. CNSAS a deschis ancheta impotriva procurorului general Augustin Lazar pentru suspiciuni de politie politica din functia de presedinte al Comisiei de “filtrare” a detinutilor politici din anii ’80 de la Penitenciarul Aiud. Potrivit Legilor comuniste, reprezentatii organelor de represiune nu puteau activa fara avizul Securitatii 😎

      • Nici procuror nu puteai să fii dacă nu aveai “oblăduirea” securității !
        Deci, cum o dăm, cam tot acolo ajungem !

    • Jegurile de judecători romîni care în frunte cu umilul Vasilică Danileț au protestat la Bruxelles fără să aibă habar de ce, ar trebui puși la munca de jos, în cooperativele de producție. Dați afară danileții și alte scursuri Soros. ong-urile sponsorizate de Soros, banii investiti in acest teatru ieftin (transport, cazare, masa, diurna) sunt ca si o molecula dintr-o mare de scuipat. Ne este mila de sclavetii acestia ca sunt atat de penibili. Salvati toate pozele cu iobagii, sa stim, mai incolo, cine au fost tradatorii de tara, poate-i punem in cartile de istorie la paragraful cu „Asa NU”. Culmea e că jegoșii ăștia care se numnesc magistrați au căfderea să ne judece pe noi, cei vcare ami avem mîndrie și demnitate. 😎 https://www.cotidianul.ro/video-ce-n-a-vazut-bruxelles-ul-magistrati-romani-cu-pancarta-la-mai-marii-europei/?unapproved=189445&moderation-hash=7d4ecf21a958e96b0e86b66f5df53853#comment-189445

    • Un romîn îi scrie unui globalist, un jeg al Statului paralel, salvarea lu Kovesi, numit Lazăr Avgustin, care era mare procuror comunist în anii 80. Azi, golanul în robă e salvarea lu soros în Romania, că i-a plăcut mereu cu marxiștii. Cititi scrisoarea adresata in 1986 de detinutul politic Iulius Filip procurorului Augustin Lazar, care ii refuza de 2 ani eliberarea din puscaria Aiud: “Frate romane, am citit caracterizarea…cunosc cine v-a pus la dispozitie materialul informativ. Retinerea cererii ma obliga sa intreb – de unde sa ma liberez daca am fost si sunt un om liber? Te intreb frate romane chiar daca faci parte din aparatul de represiune – Nu auzi durerea si oftatul neamului romanesc?”.
      Duceți la bulău această hahaleră umană numită Lazăr ,cu pretenții de procuror ,și chemați un sobor de popi să alunge diavolii din clădirea Parchetului General. Dacă Vișinescu a plătit în fața legii, ăsta de ce să nu o facă? 😎

  • Da, Teo Matei, sunt SIGUR ca si tu, daca ai avea pareri divergente cu 12 persoane, ai vrea sa vorbesti cu toti 12 odata..E logic. 😛

  • “Nu pariez ca, in chip automat, va si umbla. Eu insa mi-am facut datoria.”

    Dovada acestor afirmatii este vizibila in postarile facute pe acest blog. Romanul nou nu este in stare sa inteleaga nimic. Inginerii sociali si-au facut datoria cu maxima eficienta in perioada 1950-1970 si dupa 1989, asa ca s-a ajuns la situatia in care cei instruiti nu vor mai avea cui anume sa comunice cele pe care le cunosc. Informatiile si cunostintele importante vor ramine accesibile doar unui grup f mic din societate, care astfel poate fi usor identificabil si anulat in caz ca deranjeaza.
    Vestul traieste deja in idiocratie:
    http://time.com/4327424/idiocracy/

    • Popescule, vezi c-ai încurcat link-urile ! Așa-i când nu te pricepi ! He, he, heee ❗

      • Postarea nu era pentru cei putintei la minte, asa ca tine. Eforturile nu sint indicate in cazul tau. Te poti alege cu singerari nazale. Voi cei proveniti din familiile de agricultori, adusi de Ceausescu prin orase, aveti dificultati din ce in ce mai mari sa stiti pe ce lume sinteti. Asa ati fost, mai rau ati ajuns!

        • Agricultor e fiul măh-tii !
          Uită-te ce link ai inserat și vezi daca are legătură cu ceva, din postare !
          Dacă nu are, taci dreakului din gură ,că-i mai bine !
          RITCIS

          • Tu esti, pt ca se vede dupa zgirciul dintre urechi. Unde era familia ta in 1945 si cu ce se ocupa? Nu-ti fie rusine, spune!
            In articol este vorba despre idiocratie.
            Eight years ago, with the publication of Susan Jacoby’s The Age of American Unreason, our country had a debate about whether its citizens were becoming less intelligent.
            Adica, asa ca tine. Are legatiura. Romanii sint less inteligent, dupa cum ne arati, iar in vest este deja o realitate veche. Intelegi lagatura sau vrei desene?
            Ati umplut Bucurestiul si l-ati facut praf, nesimtitilor! Noi bucurestenii n-am mai avut loc de voi si mizeria care va caracterizeaza!

  • ❗ ❗ ❗

    Maestre Cristoiu, administratore Adrian!

    Nu ati observat ca aveti un fascist auto-declarat pe blog!
    Gabriel Serban si-a pus în locul fotografiei de profil sigla fascista, domnilor!
    Inconstientul nu stie nici macar ca risca închisoarea prin bravuri de genul acesta!

    ❗ ❗ ❗

    • Auzi ba, Desperado? Nu vreau sa-i iau apararea lui Serban, dar chiar esti prost rau.. Nu orice imagine, in orice context, ale acestor simboluri, este blamabila. Vezi Charlie Hebdo, cretinule!

      • a acestor..

        • Nu vrei sa-i iei apararea lui Serban, dar i-o iei! Puteam sa bag mâna în foc ca o sa apari. Simbolul pe care-l afisase bezmeticul era fascist si îl reprezenta ca persoana, odata ce era la poza lui de profil. Nu te mai obosi sa-mi raspunzi, ca nu ai dreptate.

        • Bine ba, putica..Nu ”ma obosesc”, dar iti spun ca mi-e cam mila de tine. Incrancenarea ta nu vine din suficienta sau confort schopenhauerian, ci din lipsa , tristete si frustrare..Sanatakos!

          • De tine sa-ti fie mila, bai, “Niccolo” ❗
            Existi doar pentru a-i tine trena unui dezaxat ❗

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cazul Caracal: Un scenariu căruia i se tot caută finalul
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: