Guvernul țării, condus de febra galbenă, nu a făcut nimic de luni de zile pentru a opri criza de Euthyrox 

Este o căldură înfiorătoare. Norocul meu este că stau la curte și bolta de care atârna strugurii violeți mai atenuează din acest val african. Îmi place căldura, în special cea sufletească, dar zilele acestea ai impresia că te sufoci dacă iei o gură mai sănătoasă de aer. În afară de câteva treburi în gospodărie mă agăț de internet ca boala de omul sănătos și urmăresc în paralel a nu știu câta oara filmul Cleopatra, capodopera din 1963, considerând că dintre toți actorii care l-au interpretat pe Caesar, cel mai bine a făcut-o Rex Harrison. Apoi opresc filmul și mă uit zece minute la Escu în care Ștefan Bănică Sr este fenomenal. Se și potrivește cu perioada campaniei electorale.

Mă așez la masă și mă simt ca la Crăciun pentru că din farfurie îmi zâmbesc câteva sărmăluțe învelite într-o varză crudă și bună, nici sărată ca viața și nici acră să îți sperie sufletul. Mă ajută și o lingură de smântână, care ține loc de zăpadă pe derdelușul gâtului. Dintr-un colț al mesei îmi zâmbește o bucată generoasă de mămăligă galbenă ca steagul partidului iubit. După o asemenea luptă mă trântesc pe un divan câteva minute privind cerul și apoi reîncep câteva treburi prin casă. Cu oarecare întârziere le termin, dar gândul îmi zboară la un serial absolut genial. Care va să zică a treia chestie pe care o fac la calculator. Prea multe și nu e bine, că vorba aceea nu sunt Napoleon. Acest serial surprinde începuturile spionajului american chiar în timpul războiului de independență. Se numește „Turn: Washington’s Spies” și îl recomand din toată inima. Sa nu mă certați că o să vă prindă zorile în fața micului ecran. Toate acestea le fac să treacă timpul.

Noroc cu băiețelul meu care îmi face clipele mai pozitive. Sunt, însă, foarte dezamăgit de modul cum autoritățile române își tratează supușii, plătitori de taxe și impozite. Am amintit, în treacăt, în alte articole despre una dintre cele mai grave probleme medicale din țară. În timp ce există Paralel cu această pandemie nenorocită, care a îngenunchiat toată planeta, există oameni care mor și din alte cauze sau suferă în tăcere. Mie îmi este clar că avem de-a face, cum am spus din martie, cu un război biologic urmat de unul economic. Perioada pușcociului la brâu și a tranșeelor s-a terminat. Însă, nu este posibil ca în țară să nu existe anumite domenii pe care să le declare guvernul de importanță națională și aici mă refer la fabricile de medicamente.

În România există peste jumătate de milion de români bolnavi de tiroidă printre care mă număr și eu. Cei care nu cunosc acest domeniu îi pot informa că tiroida este, împreuna cu hipofiza, calculatorul corpului uman. O mică problemă apărută și începe calvarul: oboseală, îngrășare, senzație de vomă, senzație de frig, depresie, stări de panică, amețeli, tremur, anxietate, stare de nervozitate, insomnie, ieșirea ochilor din orbite, toate în funcție dacă ai hiper sau hipotiroidie. În ambele cazuri trebuie să duci o luptă zilnică pentru a supraviețui. Calitatea vieții este afectată puternic. Nu poți regla din alimente, plante sau citind lucruri pozitive tiroida. Pentru că dacă faci acest lucru te chinui și poți să mori cu zile. În timpul somnului corpul intră în comă și încet cedează fiecare organ. Cumplit este că nu realizezi acest lucru. Pentru sutele de mii de oameni care au această suferință și au dreptul la viață există un tratament sigur cu medicamentul EUTHYROX. Îl scriu cu litere mari să se vadă clar.

Guvernul țării, condus de febra galbenă, nu a făcut nimic de luni de zile pentru a opri această criză. Au intrat pe piață un număr redus de tablete, pe care farmaciștii au fost nevoiți să le pună deoparte pentru rude sau cei apropiați. Au vândut trei cutiuțe de Euthyrox având concentrația 25 și s-a terminat marfa din depozit. În situația noastră știu că se află și alți români care au alte afecțiuni. Înainte să ne omoare acest virus ne omoară lipsa medicamentelor necesare problemelor de tiroidă. Nu există în țară nici un institut de cercetări farmaceutice care să scoată pe piață milioane de tablete de Euthrox. Încă nu există contracte semnate cu nimeni pentru a rezolva problema. Toți dăm știri despre virus, despre campania electorală, despre infractori. Doriți să mergem la vot. Păi cei peste 500.000 de români cărora le-ați promis că faceți rost, încă din martie, de medicamentul Euthyrox împreună cu familiile lor sunt dispuși să voteze exact pe cei din PNL care dețin guvernarea și care nu au făcut nimic să rezolve această problemă? Adică eu, știind că sunteți vinovați că mor cu zile, tot eu ca cetățean merg să vă votez? Acesta este neglijență, prostie, nepăsare și din asta rezultă o crimă pentru proprii cetățeni în numele cărora urlați că le veți face viața mai bună. Așa cum pot să cumpăr amărâtele alea de pastile cu paracetamol, așa trebuie să cumpăr Euthyrox ca să îmi salveze viața.

Norocul meu este că de luni de zile am rude care îmi cumpără medicamentul din străinătate, pentru că acolo locuiesc ei. Acolo sunt farmaciile pline, pentru că nimeni nu își permite să își ucidă cetățenii încet, dar sigur. Este o chestiune atât de crucială și serioasă că mă și mir cum nimeni dar absolut nimeni nu scoate o vorbă. Da terminați odată cu acest Covid-19. Faceți anchete epidemiologice, reînființați Sanepidul, izolați cetățenii. Închideți totul doua luni și am scăpat de virus și apoi declarați pe rând orașele țării libere. Da, este inadmisibil ce se întâmplă! Ca să nu mai spun că am aflat de la doamna Adriana Balint, invitata cristoiublog,  că România, țara mea care trebuie să îmi asigure un trai decent și protecție sanitară, a dat Ucrainei peste 1 milion jumătate de euro pentru măști, dezinfectante și ce le trebuie lor acolo. Suntem creștini ortodocși, suntem vecini, au trecut prin război civil, dar deși îmi este milă de tine,  de mine mi se rupe sufletul. Adică, nu puteau cu suma asta să cumpere Euthyrox pentru românii aflați în suferință? Doamnelor și domnilor ce fel de țară este aceasta?