După România educată și România climatizată, se prefigurează un nou Proiect de țară: Schimbarea becurilor (Ion Cristoiu)

Imaginează-ți ziua de 28! Vei putea să faci duș

Ptiu! Ah! Oribil anotimp. Ptiu! Ce-am răcit, vai de capul meu. Ptiuuuu! Dacă mai strănut o dată se rupe ceva în mine, jur!
Țânțarul General avea ochii roșii și inflamați. Trompa îi atârna jalnic, roșie și umflată. Când strănuta, i se cutremura tot trupul mic și firav.
– Unde o fi stăpânul, nene? A zbughit-o brusc de dimineață, a ieșit pe ușa dulapului ca din pușcă. Dormeam bine, era cald, mâncasem ceva, îmi place cel mai mult când îi stau pe creștet, face acolo un vârtej dublu, e belea. În chică mereu alunec, nu e bine. Stai, că imi fug gândurile ca frunzele de toamnă. Brrrr. Asta era. Toamna. Vine frigul. Vin ploile. Bate vântul. Se fac băltoace. Absolut o-ri-bil. Când pleacă așa năuc, fără mine, îmi sare, domnule, inima! Unde pleacă fără mine? Rămân între pereții ăștia insensibili de lemn. Șefu e un sensibil. Îl doare inima pentru tot. În primul rând pentru cetățeni, da. Nu-i poate mâhni. Nu le poate săra inima cu vești proaste. Mai bine să spună că face, că va fi, că se luptă, că vine apa caldă! Nu înțeleg obsesia asta pentru apa caldă, eu visez doar sânge cald. Când pleacă fără mine devin nervos. Văd totul în negru. Îmi îngheață picioarele, le simt chiar acum cum se congelează. După 2 ani frumoși avem un bioritm comun, sigur și sefu e agitat, poate chiar în depresie, cine știe ce gest necugetat îi trece prin cap, poate iar vorbește singur. Gata, plec la primărie! Ptiu!
“Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa, deodată,
Toamna cea întunecată.”
Nicușor recita încetișor, cu ochii închiși. În birou beznă.
-Doamne, sunt intr-un impas! Sunt derutat. Este iar toamnă. Asta vară era vară. Părea că va fi lungă. Cald, frumos, cetățenii la mare. De ce, doamne, e iar toamnă? Ce ne aduce nouă toamna?
“Mere, pere în panere? Prune bune si alune,�Si gutui amarui,�Cu puf galben ca de pui.”�
Nu iar asta, domnule!!! De când eram mic mă obsedează! Iar prima parte e un afront, e spus cu răutate, așa, nu sunt de acord cu aceste insinuări ale adversarilor mei. Este o luptă politică mârșavă!
“Toți acei ce-ntreaga vară�Au lucrat din zori în seară,�Toamna, cu roade bogate,�Au și fructe, și bucate.”
Țânțarul General se strecurase deja pe gaura cheii.
– Maaamă, ce-am mai trântit ușa, îmi place să intru triumfal! Uite-l, nene. E chiar așa cum mi-am imaginat. Pe întuneric. Deprimat. Vorbește singur și nu-i convine nimic. Mă bag în ureche să-i șoptesc: Ceee biiine ar fi acum un duș caaaaald !!!!!!! Un duș în doi?
Primarul tresare brusc. În birou e tot beznă.
– S-a făcut lumină!!!! Am o idee! Viooooooo! Vino repede!!!!
Secretara intră speriată. În grabă, i se agață un picior în ușă și apare o gaură în ciorapii de 100 den. Își aranjează demn fularul și urlă:
– La naiba! Nuuuu!
– Știu, Vio. Și eu sunt supărat toamna. Vine și iarna, când sunt și mai supărat. În ce zi suntem azi, Vio?
– 28 septembrie, dom’ primar.
– Știi că mă țin mereu de promisiuni.
– Da, dom’ primar. Am tăiat tot, am oprit tot. Cum ați zis.
– Nu asta, Vio. Știi ce ar fi frumos acum? Să ne spălăm pe mâini.
– Mai sunt 2 ani, sefu.
– Nu asta, zău așa. Ne încălzim mâinile cu niște apă caldă, uităm de toamnă și de frig.
– Da, sefu. Perfect. Cum procedăm? Fac un afiș frumos în Canva și îl trimit tuturor în mail?
– Vio!!!! Mergi imediat la chiuvetă și dă drumul la apă!
– Da, șefu! Haideți!
După 1 minut.
– Vio!!! Îți bați joc de mine? E rece ca gheața!
– Da, dom’ primar. Ați anunțat în conferință de presă că tăiați apa caldă în primărie.
– Vio!!!! Vă dau afară pe toți! 28 septembrie e sfânt. Din cauza ta nu e azi apă caldă.
Imun la scandal, Țânțarul General strănută zgomotos. Simte că a făcut deja febră și delirează pe scaunul primarului.
“Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, și-am început să-l strig –
Stam singur lângă mort… și era frig…
Și-i atârnau aripile de plumb.”  (Ligia Enache-Pamflet)

 


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Imaginează-ți ziua de 28! Vei putea să faci duș”

  • Şi cere un lung sărutat. Pe urmă,
    când spasmul a dispărut,
    Îşi udă-n parfum o batistă – O pune pe gură, şi tristă.
    Ea şterge un ftizic sărut.
    (si noi stim versuri!)

A apărut „1990- Ce se ascunde dincolo de evenimentele din 13,14 și 15 iunie? ”. Primul volum din seria Ion Cristoiu – istoricul clipei, 1990 – 1996

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog