Ion Neculce, la 1700, despre Cantemir: „Nimeni nu cântă mai bine ca el în tot Constantinopolul“

06/02/2024 | ✎ Sabina Ivașcu

Cantemir, inspirator al lui Mozart

Ion Neculce, la 1700, despre Cantemir: „nimeni nu cântă mai bine ca el în tot Constantinopolul“.

În 2015, muzica lui Cantemir în interpretarea lui Jordi Savall a ridicat publicul în picioare.

Zhok de Nante – Joc de nuntă, de Cantemir, redat publicului meloman după 300 ani.

Citim în articolul Aria Dervişilor din Pera — o posibilă relaţie a muzicii orientale a lui Cantemir cu creaţia lui Mozart, autorul Ghilaș Victor, cercetător ştiinţific principal, doctor, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Știinţe a Moldovei scrie:

”În literatura de specialitate, relația lui W. A. Mozart cu muzica orientala a fost discutată nu o singură dată, relație observată în diferite forme în lucrările compozitorului. Cercetători români și stră ini au încercat să stabilească legătura dintre opera Răpirea din Serai și Aria Dervişilor din Pera. Această din urmă creaţie este atribuită lui D. Cantemir, având o rezonanţă puternică nu doar în literatura artistică sau istorică a timpului, ci şi în muzica europeană cultă a secolelor XVIII-XIX. În acelaşi timp, ea a generat o dihotomie ideatică în rândul muzicologilor privind paternitatea şi autenticitatea lucrării. Aria Dervişilor din Pera este considerată de mai mulţi cercetători ca fiind sursa primară de inspirație pentru celebrul Cor al ienicerilor (Chor der Janitscharen, nr. 5) din actele întâi (scena a şasea) şi al treilea al operei Răpirea din Serai de Mozart, în care exotismul culturii orientale este transpus şi realizat pe baza unui fascinant şi captivant subiect. Autorul încearcă să caute un răspuns plauzibil la întrebarea: care au fost factorii cauzali ce au stimulat fantezia creatoare a lui Mozart în inspiraţia sa pentru filonul muzical răsăritean, mai cu seamă cel turcesc. Dacă autenticitatea melosului oriental care, realmente, în forma ei frustă lipseşte în muzica operei mozartiene, induce o anumită circumspecţie, atunci originea extraeuropeană şi caracterul exotic în scenele spectacolului (linii melodice, inflexiuni modulatorii, figuri melodice, obstinaţii ritmice etc.) şi efectele lor muzical-estetice sunt, practic, acceptate, fără echivoc, de către muzicologi (H. Abert, A. Einstein, W. Preibisch).

Documentele istorice studiate admit posibilitatea ca Mozart să fi cunoscut muzica turcească autentică, compusă de Cantemir, mai ales că au fost găsite formule melodice similare în cele două lucrări menţionate, neîntâlnite mai înainte în creaţia componistică. Elementul de construcţie muzicală (figura melodică construită dintr-un tetracord descendent rapid, ornamentat cu échappée-ul superior, transformat pe parcurs într-o notă principală) cu care operează Mozart în Corul ienicerilor şi Gluck în uvertura la Peregrinii de la Mecca este semnalată (într-o formă asemănătoare) cu mult timp înainte în Aria Dervişilor din Pera şi în piesa de divertisment, peşrev în modul Acem tarab la Dimitrie Cantemir. Bazându-se pe reevaluarea studii lor elaborate anterior, dar și pe materiale noi, autorul aduce argumente suplimentare întru clarificarea relaţiei dintre activitatea muzicală a prințului Moldovei și cea a maestrului de la Salzburg.”

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/47-47_42.pdf

https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/137059

”În egală măsură, el este creatorul sistemului turcesc de notare muzicală, bazat pe alfabetul otoman. Cantemir și-a facut un nume și ca interpret la tambur (un fel de lăută cu gâtul lung), ceea ce l-a făcut pe Ion Neculce să noteze că „nimeni nu cântă mai bine ca el în tot Constantinopolul“. Dar domnitorul a fost cunoscut și pentru tehnica sa componistică, grație lucrării sale Kitabu Ilmi’l-mûsiki (Cartea științei muzicii), pe care a dedicat-o sultanului Ahmed al III-lea (1703-1730). Aceasta este, practic, prima lucrare savantă ce se apleacă asupra muzicii turcești. La finalul volumului, Cantemiroglu – cum este cunoscut în lumea turcă – a atașat o serie de lucrări muzicale otomane, atât laice, cât și religioase, alături de folclor din Moldova transcris de el și de 20 de compoziții proprii. După o lungă perioadă în care cultura europeană le-a trecut în uitare, lucrările transmise de autorul Istoriei ieroglifice au cunoscut în secolul nostru o redescoperire ce a fost urmată de dobândirea unei celebrități la nivel internațional, manifestă și la nivelul imprimărilor, nu doar a cercetărilor muzicologice. Aceste înregistrări au fost ușurate de editarea de materiale în care muzica lui Cantemir a fost transcrisă modern. Astfel, au fost înregistrate în ultimii ani materiale discografice precum Cantemir: Music in Istanbul and Ottoman Europe around 1700“ de Ihsan Özgen, Linda Burman-Hall & Lux Musica (2002), format din patru părți dedicate câte unei teme, prima dintre ele, The World of Cantemir: Istanbul and Ottoman Europe around 1700, conținând șase melodii din Moldova (ca fapt divers, în a patra melodie, transliterată Zhok de Nante, putem recunoaște ceea ce era un Joc de nuntă), alături de trei melodii compuse chiar de domnitor, la care se adaugă alte trei melodii, rod al improvizației interpreților. Jordi Savall, violist și dirijor, este cel din spatele unei alte ediții ce cuprinde muzica culeasă de domnitorul moldovean: „Istanbul – Dimitrie Cantemir“, ultima imprimare a discului survenind în 2010. În afara acestor ediții dedicate lui Cantemir, muzica sa poate fi găsită și în antologii cu muzică de epocă, spre exemplu pe cea din 2012, „Erasmus Van Rotterdam: Éloge de la Folie“, unde figurează două piese care îi aparțin.”

https://suplimentuldecultura.ro/11649/dimitrie-cantemir-in-muzica/

…

În ziua de 24 septembrie 2015 la Centrul de Arte Frumoase din Bruxelles, celebrul interpret al muzicii vechi și baroce Jordi Savall, violist și compozitor spaniol cunoscut pentru misiunea sa de a acționa ca promotor al culturilor aproape uitate prin redescoperirea unor compoziții din secolele XVI și XVII, a interpretat piesele orientale ale lui Dimitrie Cantemir primind ovații în picioare timp de câteva minute. Compilația lui Savall din lucrările compozitorului și român Dimitrie Cantemir (1673-1723), care a trăit în exil sub Imperiul Otoman și a adus mari contribuții muzicii clasice turcești, a fost interpretată sub titlul „Istanbul” și a dezvăluit iubitorilor de muzică belgieni diversitatea culturală a orașului ascunsă în note turcești, sefarde, armene și otomane. Artistul catalan a fost acompaniat de ansamblul de artiști turci, armeni, greci și spanioli reuniți sub numele de Hespèrion XXI. La concertul din sala Henry Le Boeuf a BOZAR au participat aproximativ 2000 de invitați, predominant belgieni.

Despre albumul INSTANBUL. Dmitrie Cantemir 1673-1723 Hespèrion XXI Jordi Savall, autorul, spune:

”Cartea științei muzicii a lui Dimitrie Cantemir, care a servit drept sursă istorică pentru înregistrarea noastră, este un document excepțional din multe puncte de vedere; În primul rând, ca o sursă fundamentală de cunoștințe privind teoria, stilul și formele muzicii otomane din secolul al XVII-lea, dar și ca una dintre cele mai interesante relatări ale vieții muzicale a uneia dintre cele mai importante țări orientale. Această colecție de 355 de compoziții (inclusiv 9 de Cantemir), scrise într-un sistem de notație muzicală inventat de autor, constituie cea mai importantă colecție de muzică instrumentală otomană din secolele XVI și XVII care a supraviețuit până în prezent. Am început să descopăr acest repertoriu în 1999, în timpul pregătirii proiectului nostru despre Isabella I a Castiliei, când prietenul și colegul nostru Dimitri Psonis, specialist în muzică orientală, a sugerat un vechi marș militar din colecție ca ilustrare muzicală a datei comemorării cuceririi Constantinopolului de către armatele otomane ale lui Mahomed al II-lea.”

https://gulbenkian.pt/en/agenda/jordi-savall/

…

https://www.youtube.com/watch?v=d-GMa-MMuIs

albumul The World of Cantemir: Istanbul and Ottoman Europe around 1700

https://www.youtube.com/watch?v=7wYCDddfXbY&list=PL2A95110F46D329A7&index=5

Sazkar Pesrev (Dimitrie Cantemir)

https://www.youtube.com/watch?v=PGoMCnMA0Gg

https://www.youtube.com/watch?v=jCq5GiqvMhU

ESTAMBUL. Dimitrie Cantemir: „El libro de la ciencia de la música” – Concierto de Jordi Savall

Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii