Kremlin: „Toată lumea vrea să evite o ciocnire directă între Rusia și NATO. Rusia va fi pregătită să dea cel mai decisiv răspuns țărilor care se vor implica în războiul din Ucraina”

Istoric în Balcani. Kosovo și noua sa identitate: kosovar!

Kosovo este o zonă sensibilă a Europei. Mai toți se raportează la acest spațiu în funcție de cât de mult sau de puțin cunosc tumultoasa și alambicata istorie a Balcanilor. De data aceasta am intrat în Kosovo plecând de la Sofia prin Macedonia, care mai nou se numește de Nord. La vamă se păstrează aceleași practici. Dacă nu poți să iei nimic de la turist, măcar să-l faci să aștepte.

Chiar dacă am fost de multe ori în Kosovo, de fiecare dată îmi aduc aminte de prima experiență, din 2011, când am intrat pe lângă frontieră. Vameșul muntenegrean se uita cu un zâmbet larg la mașină și afișând o bună dispoziție ciudată ne-a verificat pașapoartele. La intrarea în Kosovo, forțele KFOR ne-au întâmpinat cu puștile armate și ne-au făcut semn să ne întoarcem. La întoarcere ne aștepta vameșul râzând și exclamând: Fuck NATO! Fuck americans!

Stând și căutând o soluție, un sârb care venise în urma noastră s-a oferit să ne introducă el în Kosovo, ocolind vama. Am acceptat și așa a început prima mea aventură în acest stat pe care România nu-l recunoaște. Spre deosebire de români, care pot intra în Kosovo în calitate de europeni, membri ai U.E., moldovenii nu pot intra în Kosovo. Cum Republica Moldova nu recunoaște Kosovo, nici Kosovo nu recunoaște R. Moldova.

Kosovo este azi un stat împărțit între sârbi și albanezi. Identitatea de kosovar nu exista, așa că a fost înființată. În partea de nord locuiesc sârbii iar în sud populația albaneză depășește 90%, restul fiind compusă din etnici ai statelor balcanice și turci. În constituția Kosovo, limba turcă este trecută ca fiind a doua limbă oficială.

Kosovo are o populație sub două milioane de locuitori. Se întinde puțin peste o sută de km de la un cap la altul. De data aceasta am vizitat două orașe. Priștina, cu o populație sub 200 000 de locuitori, este construită după model turcesc, clădirile sunt amestecate, de  parcă de un arhitect a încurcat planurile de construire și dezvoltare a orașului. Strada principală se numește Bill Clinton, fostul prieten al lui Jeffrey Epstein. Nu mulți se pot mândri cu realizările fostului președinte american. Nu este un lucru simplu să construiești un stat doar pentru că vrei și pentru că poți. O statuie cu el, ce-i drept, micuță după gustul meu, dar cu mâna ridicată ce-mi amintește de Nicolae Ceaușescu, scrutează strada. În semn de prețuire, mulți albanezi (a se înțelege kosovari) și-au botezat copiii cu numele Bill.

Kosovo este un kitsch în ceea ce privește încercarea de copiere a SUA. O statuie a libertății cocoțată în vârful unui mic palat, un cartier  rezidențial în care străzile au nume de orașe: New York, Kalifornia (cu K), Pennsylvania etc. și multe steaguri ale SUA, alături de cele ale Kosovo și Albaniei. Cafe Americano este foarte populară. Mai peste tot, de-a lungul autostrăzii construite de Bechtel, care unește Priștina de Tirana, vedem însemnele UCK, organizația care, ca și Batalionul de Azov de azi, a trecut de pe lista neagră în zona de bine. Multe moschei, poate prea multe față de cerințe, amintesc tuturor că zona este una în majoritate musulmană.

Magazinele așezate de-a lungul străzilor, cu tarabe cu de toate, de la haine la fructe sau rochii de mireasă, completează trotuarele prăfuite din zona centrală.

M-am oprit lângă Priștina la un loc important pentru turci și istoria lor. Mormântul Sultanului Murad I (de fapt, parte din corpul său) este un mic mausoleu care amintește turcilor de trecutul lor glorios și de faptul că Balcanii sunt loc al moștenirii lor. Corpul său a fost luat și dus în Imperiul Otoman. Se află azi la Bursa. Bătălia în care Sultanul a fost ucis a avut loc la Câmpia Mierlei. Mai este cunoscută ca bătălia de la Kosovopoljie. Nu voi intra aici în detaliile bătăliei pentru istoriografia sârbă. Cert este că la 600 de ani de la acea bătălie, într-o mare sârbă, Slobodan Miloșevici ține un discurs pătimaș care duce la tensiunile dintre sârbi și albanezi, care, cu ajutorul NATO, a dus la statul de azi.

Murad I și-a adunat trupele la Plovdiv în primăvara lui 1389, iar locul luptei a fost ales și pentru importanța strategică. Mausoleul lui Murad a devenit un loc de pelerinaj pentru musulmani. Acesta este unul dintre cele mai vechi din zonă și este cunoscut sub numele de Meșhed-i Hüdavendigâr. Azi, mormântul lui Murad I este considerat de către statul turc parte a moștenirii sale culturale și de o importanță particulară care demonstrează că moștenirea culturală turcă în Balcani este veche de peste 500 de ani.

Murad I s-a născut în 1326 și este al treilea Sultan al Imperiului Otoman. Este strănepotul lui Ertuğrul, devenit azi celebrul grație serialului de succes. Este copilul lui Orhan Gazi și a avut o domnie de 30 de ani. Ca un fapt interesat, Baiazid I, fiul său, a fost luat prizonier în lupta de la Ankara cu tătarii.

Sultanul Mehmed al V-lea (sau Reșad) a făcut o vizită în Balcani, unde, pe  16 iunie 1911, a călătorit către mormântul lui Murad I. A fost pentru prima dată când Kosovo a fost vizitată de un Sultan. Peste puțin timp, Imperiul Otoman avea să intre definitiv în istorie. Turcii consideră că vizita a fost emoționantă iar discursurile ținute de Reșad și Vizir au avut un impact major asupra musulmanilor din zonă. În 2010, președintele Recep Tayyip Erdoğan, după renovare, a participat la inaugurare. A ținut un discurs pătimaș care a făcut multe valuri la Belgrad în acea perioadă.

Din Priștina am mers către Prizren, un oraș cochet, cunoscut poate și prin conflictele dintre sârbi și ”kosovari” din 2004 care au dus la deteriorarea multor biserici. Azi, locul este un furnicar, un bazar în aer liber care are ca punct central moscheea Sinan Pașa. Noi îl cunoaștem pe comandantul Sinan din luptele avute cu Mihai Viteazul.

Orașul este străbătut de râul Bistrica (Bistrița) iar punctul central îl reprezintă cetatea construită încă de pe vremea romanilor. Au rămas, ca și la ultima vizită, polițiști care stau de veghe în jurul lăcașurilor de cult, un punct negativ pentru credincioșii musulmani, dar ei par că nu au o problemă cu acest fapt. Istoric, rămân câteva întrebări care cu greu își vor găsi răspuns:

Cum să se raporteze statul sârb la vecinii lor kosovari când știu că regele sârb, întemeietorul statului, este înmormântat în Kosovo? Oare au vrut sârbii să-și înmormânteze regele în afara granițelor lor?

Cum să se raporteze sârbii în relațiile cu Albania când patriarhia sârbă de la Pecs este tot în Kosovo?

Cum să se raporteze albanezii și sârbii la curentul globalist când populația este segragată?

 

 


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog