Cristian Ghinea, despre participarea la guvernare: „Trebuie să fie o discuție serioasă în partid dacă mai stăm sau nu mai stăm”

Iván împotriva poporului. Cine o să păcălească ruleta rusească din Columbia?

Columbia a marcat peste o lună întreagă de proteste antiguvernamentale, care au început la data de 28 aprilie, ca răspuns la o propunere de majorare a taxelor. Deși reforma a fost retrasă rapid, aceasta a declanșat o amplă mobilizare antiguvernamentală a oamenilor care se simțeau abandonați în fața crizei din domeniul sănătății și care erau furioși pe reacția dură a forțelor de securitate. Protestele antiguvernamentale au făcut zeci de victime și au atras condamnarea internațională cu privire la reacția exagerată a poliției. Observatorii se tem că nu se întrevede sfârșitul.

Protestatarii au ieșit pentru prima dată în stradă la data de 28 aprilie împotriva unei propuneri de creștere a taxelor despre care mulți columbieni au spus că i-ar lăsa mai săraci, deoarece pandemia de coronavirus a eliminat locuri de muncă și a redus economiile personale ale populației. Unii oameni se tem că ranchiuna, adânc înrădăcinată, va continua să alimenteze revolta într-o țară care cunoaște foarte bine conflictele violente și inegalitățile sociale profunde, dar, mai ales, un stat în care mulți oameni au puțin sau chiar nimic de pierdut. După cum bine știm si noi, românii, un om care nu are nimic de pierdut, este un om periculos. „Există un sector activ (al societății) care a fost mult timp exclus din politică, din forța de muncă și acum și din sistemul educațional și care s-a săturat să fie exclus”, a declarat pentru AFP politologul Sandra Borda de la Universitatea din Anzi. După părerea politologului, acesta este sectorul care manifestă în stradă. Columbia încă se recuperează după aproape șase decenii de război civil și se luptă cu violențe continue alimentate de războiul împotriva drogurilor și de luptătorii disidenți care au întors spatele unui acord de pace semnat în anul 2016.

Timp de peste 50 de ani, războiul din Columbia împotriva gherilelor FARC a eclipsat toate prioritățile guvernamentale, lăsând țara cu un decalaj masiv de venituri și cu cel mai mare sector de muncă informal din America Latină, potrivit Băncii Mondiale. Statul a ieșit din conflict puternic din punct de vedere militar, dar extrem de slab în ceea ce privește ,,reparațiile” sociale. Analiștii au dat vina pe trecutul său militarizat pentru răspunsul guvernului la cele patru săptămâni de proteste, aproape zilnice, care s-au soldat oficial cu 41 de morți, dintre care toți au fost civili. Însă, Human Rights Watch estimează că numărul victimelor este de 61 de civili. Protestele, în mare parte pașnice în timpul zilei, s-au transformat adesea în revolte noaptea și în lupte de stradă cu forțele armate. Protestatarii au ținut baricadele aprinse în toată țara și au blocat zeci de drumuri cheie, provocând penuria multor produse. Două săptămâni de negocieri pentru a pune capăt tulburărilor nu au dat încă roade. Pentru a merge mai departe, liderii protestatarilor insistă asupra unui punct cheie, după părerea populației. Guvernul trebuie să recunoască abuzurile comise de forțele armate. Dar Bogota, deși recunoaște că există și „mere stricate”, susține că gherilele de stânga și luptătorii FARC disidenți s-au infiltrat în demonstrații și printre demonstranți pentru a încuraja violența și vandalismul. Analistul Hernando Gómez Buendía consideră că violența din Columbia se mută din zonele rurale, unde s-a desfășurat cea mai mare parte a conflictului armat, către orașe. „Aceasta este o parte din ceea ce explodează: o forță foarte mare de tineri de la oraș care descoperă politica”, a declarat acesta pentru AFP. Columbia este pe cale să devină o țară a conflictelor urbane. Și există mult „furaj” pentru furia urbană. La fel ca în alte părți ale lumii, pandemia i-a adâncit și mai mult pe cei mai vulnerabili oameni din Columbia în disperare, 42,5 la sută din cei 50 de milioane de locuitori ai țării trăind acum în sărăcie, cu extrem de puțin ajutor din partea statului. Lupta împotriva sărăciei a fost dată înapoi cu cel puțin un deceniu, adaugă unii experți.

O treime dintre columbienii cu vârste cuprinse între 14 și 28 de ani nu lucrează și nu studiază. Există o întreagă generație ,,fără frică”, copiii celor strămutați în urma conflictului armat, care trăiesc în cartierele periculoase din marile orașe și care au multe dificultăți în a avea acces la educație, la locuri de muncă, per total, la o viață decentă, din punctul meu de vedere. Protestele si mișcările populare ale populației nemulțumite nu reprezintă ceva nou. În 2019, la un an după ce președintele Iván Duque a preluat puterea, studenții au ieșit în stradă cerând educație publică gratuită și accesibilă, locuri de muncă mai bune și un guvern care să îi sprijine. Epidemia de coronavirus a pus capăt la toate acestea fără ca Duque să fie nevoit să facă concesii majore. Apoi, în timp ce pandemia a continuat să ,,muște” din toate sectoarele, Duque a anunțat taxe suplimentare în acest an pentru clasa de mijloc, o indignare care a unificat și mobilizat mișcarea de protest, potrivit lui Gómez Buendía. Spre deosebire de revoltele sociale din Chile, unde protestele au dus la o reformă constituțională, sau din Ecuador, unde au avut loc alegeri, columbienii nu au experimentat încă o „supapă de eliberare” a numeroaselor lor frustrări.

Urmând să părăsească funcția în anul 2022, Duque cântărește acum între o ieșire represivă sau negociată din provocarea la adresa guvernului său. În orice caz, lipsa de popularitate a acestuia pare să ajute orientarea politică de stânga, care nu a câștigat niciodată președinția, în toată istoria Columbiei. Fostul luptător de gherilă și fost primar al Bogotei, Gustavo Petro, conduce în sondaje.

Foto: Gustavo Petro Urrego (în costum civil), premiază o parte a personalului Serviciului de Informații al Poliției Naționale.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii